3,109 matches
-
mare vornic) și Gavriil (hatman și pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci a donat și alte moșii cumpărate în această zonă. Vasile Lupu a întărit mănăstirii toate aceste moșii printr-un act din 24 august 1646, acel privilegiu. Aflat în Moldova ca prefect al misiunilor catolice
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o cavernă cu o mare varietate de formațiuni concreționare, în abruptul calcaros al "Masivului Munticelu". Cu o dezvoltare de 120 m și o denivelare de 14m (-2 respectiv +12 față de intrare), are o intrare scundă de 1 - 1,5 m situată la baza unui perete de calcar, urmată de un culoar de 10 metri
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
procurarea unor surse personale de lumină. În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la nord la sud. Sala a apărut pe fondul dizolvării produse la zona de intersecție a respectivelor accidente tectonice
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic), situată în județul Buzău pe teritoriul administrativ al comunei Colți. Aria rezervației are o suprafață de 2,52 hectare și se află în partea nord-vestică a județului Buzău, la poalele Masivului Ivănețu la o altitudine de 500-600 m, în nord-estul satului Colți, lângă drumul județean ce leagă localitatea Colți de satul Aluniș. Accesul se face pe DN10 Buzău-Întorsura Buzăului pană la Pătârlagele, apoi dreapta spre Colți și ulterior pe DC71 spre
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
sudul satului Zawoja, în extremitatea estică a zonei protejate Horná Orava ("Chránená krajinná oblasť Horná Orava"), aproape de granița cu Slovacia. Parcul national înființat în anul 1954 se întinde pe o suprafață de 33,92 km (ocupând și partea sudică a masivului Babia Góra) și reprezintă o zona montană acoperită în cea mai mare parte de păduri. În anul 1976 masivul Babia Góra (incluzând și partea nordică a parcului) a fost inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosferă”. Parcul national
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
Slovacia. Parcul national înființat în anul 1954 se întinde pe o suprafață de 33,92 km (ocupând și partea sudică a masivului Babia Góra) și reprezintă o zona montană acoperită în cea mai mare parte de păduri. În anul 1976 masivul Babia Góra (incluzând și partea nordică a parcului) a fost inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosferă”. Parcul national dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de brad, păduri de brad și molid
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
acoperit de păduri masive, deasupra cărora se înalță vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către marginea masivului, de-a lungul unor vechi rupturi ale scoarței, se insinuează către suprafață izvoare minerale. În jurul lor s-au ridicat numeroase stațiuni balneoclimatice, pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
ridicat numeroase stațiuni balneoclimatice, pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având din parcul de pe colina Kosciuszko o vedere magnifică asupră întregului masiv Karkonosze, trimite aproape radiar arterele de legătură spre toate stațiunile de la poalele masivului. Către sud-vest și vest, panglicile de asfalt trec prin Cieplice Sl. Zdroj, renumită pentru apele sale termale sufuroase și pentru construcțiile din secolele trecute, prin Sobieszow, Szklarska
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având din parcul de pe colina Kosciuszko o vedere magnifică asupră întregului masiv Karkonosze, trimite aproape radiar arterele de legătură spre toate stațiunile de la poalele masivului. Către sud-vest și vest, panglicile de asfalt trec prin Cieplice Sl. Zdroj, renumită pentru apele sale termale sufuroase și pentru construcțiile din secolele trecute, prin Sobieszow, Szklarska Poreba (centru al sporturilor de iarnă) și Swieradow Zdroj, cu marile sale stabilimente
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
autobuz pentru moarte”, un titlu alternativ fiind „Autobuzul”. Filmările au avut loc în perioada 27 iunie - 18 august 1977 și au durat 42 de zile, fiind realizate, în principal, la Câmpulung Muscel, pe valea Dâmboviței și a Dâmbovicioarei și în masivul Postăvarul. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
impozitelor, unde este amintită așezarea "Stristfordia" ca aparținând de Scaunul Rupea. Mercheașa este învecinată la nord de satul Jimbor, la sud de comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest de comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica evanghelică din Mercheașa a fost ridicată probabil în secolul al XIII-lea ca
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
în dreptul lacului Vistonida). Înspre nord, actuala „muncipalitate” Avdira (care cuprinde și „unitățile municipale” Vistonida și Selero) se întinde până la poalele munților Rodopi și se învecinează, la nord-vest, cu orașul Xanthi. Principalul curs de apă este râul Kosynthos (cu izvoarele în masivul Koula din munții Rodopi și o lungime totală de 55 km). La ieșirea din orașul Xanthi, râul străbate partea de nord a „municipalității” Avdira, pentru a se vărsa apoi în lacul Vistonida. O importanță hidrografică mult mai mare pentru întreagă
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
ofițer Joseph Stenhouse să aibă grijă de "Aurora". Principala sarcină a lui Stenhouse era să găsească un loc de ancorare pentru iarnă, în concordanță cu instrucțiunile date de Shackleton care spuneau să nu ancoreze mai departe de Ghețarul Erebus, un masiv de gheață situat între Punctul Cabanei și Capul Evans. Căutarea s-a dovedit a fi un proces lung și chinuitor. Stenhouse s-a învârtit de mai multe ori în strâmtoare înainte de a decide să ancoreze în apropierea Capului Evans. După
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
cu Magistrala CFR 400 de pe valea Someșului. Cele mai apropiate aeroporturi se află la Cluj, respectiv Baia Mare. Geografic ea este constituită prin intermediul ramificației finale a Munților Apuseni - Munții Meseșului, cu orientare nord-est - sud-vest, ce fac corp comun spre sud cu masivul Vlădeasa și corpul central al Apusenilor. Aflată într-o zonă eruptivă, trecătoarea a apărut pe fondul mișcărilor tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
construită în anul (1794). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Cetățele este așezată în partea sud-estică a Depresiunii Baia Mare, într-o zonă colinară, în partea sudică a munților Gutâi. La nord-est se află Masivul Mogoșa (1246 m), care cu înălțimea sa domină întreaga zonă. Se găsește la 2 km distanță de drumul județean, care face legătura între reședința județului și orașul Cavnic. Din punct de vedere geografic localitatea Cetățele este situată între paralele 47
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia - la confluența pâraielor Sărat (Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai "Masivului Puturosu - Ciomatu " (la sud-vest de "Muntele Puturosul" și de "Muntele Cetății"). În desfășurarea ei, stațiunea se integrează sitului "Natura 2000" Ciomad-Balvanyos. Pe plan local altitudinea variază între 840 și 950 m. Stațiunea este străbătută de drumul județean DJ113, care leagă
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
840 și 950 m. Stațiunea este străbătută de drumul județean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc - situat la intersecția DN11 cu DN11B și DN2D, de Bixad - situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (), situat între Munții Bodoc - la sud și Masivul Puturosu-Ciomatu - la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivația care duce la Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș. La nivelul anului 2013 starea drumului - modernizat în 1968, lasă mult de dorit. Pe calea ferată cea mai apropiată gară
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și la vest de Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia" 1.102 m, "Vârful Brădet" 1.073 m, "Vârful Ascuțit" 1.058 m.) despărțite de culmi descendente, iar prelungirea culmii spre nord-est, de mai multe piscuri: ("Vârful Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
pe substraturi silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene (în văile înguste și în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
legătura între orașul Târgu Secuiesc (Depresiunea Târgu Secuiesc) - situat la intersecția DN11 cu DN11B și DN2D și, reședința comunei Bixad (valea Mureșului) - situată pe DN12, ambele aflate în județul Covasna. Trecătoarea este situată între Munții Bodoc - aflați la sud și Masivul Ciomatu-Puturosu - aflat la nord, pe culmea dintre Muntele Puturosu (1143 m) - aflat la nord-est și Vârful Mic (1087 m) aflat la sud-vest, între satul Bixad aflat la vest și Băile Bálványos aflate la sud-est. Pe calea ferată cea mai apropiată
Pasul Turia () [Corola-website/Science/330126_a_331455]