3,725 matches
-
urmat o mică pauză, după care el a pus mîna pe creionul lui albastru și a bifat-o, înapoindu-ne-o. Totul a fost stabilit într-un interval nu mai mare decît timpul necesar notării cifrelor pe ea. Firește, am meditat îndelung și cu oarecari temeri asupra punctului nostru de vedere și am luat în calcul doar aranjamentele imediate din timpul războiului. Toate chestiunile implicînd probleme de anvergură mai mare au fost rezervate ambelor părți pentru ceea ce speram atunci că va
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cazeze și molii. În solitudine fiecare om își pune întrebări, însă diferența dintre cei care reușesc în viață față de cei care clachează, nu constă în cantitatea întrebărilor ci în calitatea acestora. Cei din prima categorie își pun întrebări constructive și “meditează” la răspunsul acestora. SĂDESC, APOI CULEG! A doua categorie, insistă mai mult pe întrebări “retorice”, care sunt chinuitoare pentru suflet și mari consumatoare de energie. De cele mai multe ori, aceștia se raportează la înzestrarea altor oameni, și nu la capacitatea propriu-zisă
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
să vină, fiind atrași de “acest zambet”! Am folosit de prea multe ori cuvântul zâmbet? Nu cred, deoarece toți suntem dependenți de zâmbete! Veți spune probabil bla-bla-bla și că nu știu cum este să conduci în realitate o afacere! Totuși dacă veți medita la această “roată”, este posibil să găsiți măcar un “sâmbure” de adevăr, iar acesta va începe să dea roade atâta timp cât îl veți “însămânța”. -Furnizori și intermediari “speculanți”, care știu să facă afaceri. Aceștia pot cere mai mult decât merită oferta
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
bărbatul trebuie să inițieze actul de intimitate, altfel riști să cazi în penibil printr-un refuz din partea lui. Fă-ți timp întotdeauna pentru tine însăți! Ai nevoie pentru a avea grijă de aspectul tău, să-ți pui ordine în gânduri, meditând la ce ai nevoie și care sunt nevoile persoanelor dragi, să citești ce îți place, să urmărești o emisiune preferată, să faci sport, să te plimbi, etc. Vei fi o persoană mai înțelegătoare cu cei din jurul tău, și mult mai
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
cu mai multă înțelepciune, și cu mai multă pasiune, să trăim fiecare zi la intensitate maximă. Mă simt de parcă aș gândi ca un copil, dar oare nu toți oamenii, indiferent de vârstă, se simt ca niște copii în fața morții? Am meditat pe această temă, deoarece face parte din ciclul vieții și al morții, ciclu în care toți ne regăsim. Ne este frică de ceea ce nu cunoaștem, iar când aflăm, teama dispare. Mă încurajez în această privință, și încerc și în acest
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
ajungeți înțelepți și, fiind înțelepți, să rămâneți tineri. În Europa, munca încleștează și doare. Azi știm că lumea veche s-a schimbat, că mesajul lui Hristos a fost victorios. Seva poeziei este sentimentul profund al inepuizabilului. Dacă am ști să medităm, am obține seninătatea către care tinde orice om, împăcarea cu lumea care este, poate, chiar sensul existenței pământești. (Meditații, 10 iulie 1935) Cine se teme de luptă sau obosește repede nu este un adevărat creator. (Cultura și credința în provincie
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
urmată de contragerea staminelor și a pistilului; expansiunea Țesuturilor în formarea fructelor este urmată de contragerea structurilor în formarea seminței și a embrionului. Aceste cicluri, precizează Goethe, se reiau în fiecare ciclu biologic al unei specii de plante. Merită să medităm la aceste aspecte, care dezvăluie intuiția unui geniu. Un alt principiu descoperit de Goethe, pe care însă nu-l nominalizează, după cum remarca Ernst Lehrs în cartea sa „Omul și materia” este cel al renunțării. Este atât de multă subtilitate în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Domnul Eliezer Palmor, ministrul plenipotențiar al ambasadei noastre în Argentina, să ne adreseze câteva cuvinte". Am zis trăsnet? Mai mult decât atât, efectul unei serii declanșate de tunete și trăsnete. Timp să-mi adun gândurile nu aveam și nici să meditez asupra frazelor din care să improvizez ceva asemănător cu un discurs cât se poate de decent. Să refuz invitația amfitrionului? Imposibil, căci asta ar fi însemnat să jignesc publicul care habar n-avea de împrejurările în care sunt invitat să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nesimțit cucoșoiul de la Tîrgul Frumos. Nu respecta nici curcanii și un cățel stătea sub mașină de frica monstrului. Cum îl vedea, cum îl apucau nervii și-l ciocănea de ți se rupea inima de schelălăială micuțului. Cu berea în față, meditam la culpa mea de a interveni în regulile lăsate de Dumnezeu, acceptate secole și secole de toată suflarea. Gîndurile mă duc spre Congresul acela. Și acolo era un cocoșel șef, plin de el, care dădea cu ciocul în stînga și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lăsat? Omul întîrzie puțin răspunsul și puștiul o ia înainte: Pentru că n-are ce să bea. Înțeleg acum totul și la plecare îi ofer o sticlă cu vin. O duc eu, se repede puștiul. Colindătorul îmi pleacă, închid ușa și meditez. Atunci, observ sticla cu vin într-un colț. O lăsase puștiul. Fantastic copil, spun cu durere în suflet. Quel flatteur! Vasilică Haldan a avut o copilărie foarte grea. A avut nenorocul să se nască cu cîțiva ani înainte de a intra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că... Dar Vasilică sună: Te rog, nu te supăra, mai vine un amic. O să-l cunoști, este un dulce! Dulce, dulce, dar constați că face grătar animalul și are manelele cele mai de succes! Stai pe un balcon superb și meditezi la lăsarea nopții. În curte sfîrîie micii. Mașina colocatarului are ușile deschise și difuzoarele, deschise la maximum, împrăștie otrava: Tu, iubito, m-ai lăsat, ți-ai luat un alt bărbat... Of, of, of... Ce faci, omule? întreabă colocatarul. Cum ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe terasă. Sînt concentrați la discuție și habar nu au că eu trec pe acolo. Intuiesc că vorbesc despre subvenția americană la grîu și pun la cale o mișcare de protest. Chiar și cînd beau la bodegă nu pierd timpul, meditez cu pizmă. Un autobuz a adus copiii la școală. Coboară cu toții ordonat și cineva supraveghează trecerea străzii, exact pe trecerea de pietoni. Acel cineva este un cetățean care, întîmplător, era pe acolo. Închid ochii ca să ajung acasă. O fetiță încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și-a vărsat sîngele pînă sub zidurile Moscovei. El nu a înțeles înfrîngerea Germaniei decît ca un nefericit deznodămînt, cauzat de unele greșeli imense. Dar savura defilarea prin orașele ocupate, asimilînd aceasta cu renașterea măreției Germaniei. Hans mă lăsa să meditez și pare concentrat în a observa detaliile superbei vederi din fața noastră. Știi, Hans, uneori mă simt vinovat de erorile istoriei. Mă simt vinovat ca parte, sau, mai bine zis, componentă, a umanității, a omenirii. Mă simt vinovat că am acceptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
feroc (sîc!) le-a adus la masa mea, ci imposibilitatea să înșfac tăgîrțele și s-o șterg englezește. Femeile revin la masă, iar zîmbesc și eu boldesc ochii cît cepele. Farfuriile lor debordau precum cornul abundenței. Pînă la venirea lor meditam admirativ. Îmi ziceam că uită-te, dom'le, au cam 30-32 kg, fac treabă cît una bucată femeie europeană de 70-72 kg și, dacă te uiți lung la ele, țac-pac, apare plodul. Mîncare aproape deloc, cu un metru de stofă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stîlcește engleza... Deodată dau cu măciuca în baltă și adaug: și ce mult mănîncă, frate! Pînă la aeroport deja uitasem de micul dejun. Merg agale, aveam timp berechet. După micul dejun, am mai rămas o oră și jumătate în cameră, meditînd la cîte în lună și în stele. Acum, în drum spre portița noastră de îmbarcare, eram foarte relaxat. Deodată, de la o masă a unui bar, două asiatice îmi fac cu mînuța. Zîmbesc, mă salută ca pe un vechi prieten. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
căutarea studioasă, de reflexivitate, de efortul minții. Interogativitatea firească a spiritului e pusă între paranteze și totul se reduce la execuția oarbă a unei gesticulații cutumiere. Există o anumită simetrie între „a merge la biserică“ decerebrat și mecanic și „a medita“ asupra feluritelor teme religioase în totala igno ranță a metabolismului liturgic și a căutării „instituționalizate“. Debranșat de „dispozitivul“ apostolic, „filozoful“ religios riscă să-și pericliteze spiritul de orientare, crezând, cu o vinovată suficiență, mai mult în capacitățile proprii decât în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și erau văzute ca unul dintre semnele cele mai evidente ale incompatibilității funciare dintre cele două mentalități, s-au implantat și aclimatizat în Franța cu o ușurință și o generalitate ce reprezintă o lecție asupra căreia istoricul civilizațiilor trebuie să mediteze. În acest domeniu, ca și în altele, asistăm la o vastă experiență de propagare, probabil nu foarte diferită de acele fenomene arhaice pe care eram obișnuiți să le studiem prin raportare la îndepărtatele exemple ale brichetei cu piston sau pirogii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
să-i împletești, să-i întrețeși, să-i coși. Vîrfurile lor ascuțite puteau provoca răni dureroase. Aceste broderii în stil geometric, pur decorativ în aparență, prezentau o semnificație simbolică. Erau niște mesaje cu un conținut și o formă asupra cărora meditase femeia care le brodase. Adesea, erau obținute printr-o revelație : cea care broda vedea în vis motivul complicat ce trebuia să-i reușească ; el putea să i se arate și pe o stîncă sau pe flancul unei faleze ori să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Italienii ar fi reprezentat, fiecare, Piemontul, Lombardia, Toscana, statul roman și, respectiv, ținutul napoletan. El reamintește acest plan în primul tom al Sistemului de politică pozitivă, apărut în 1851 și scris în lunile precedente (căci Comte publica imediat după ce scria : medita mult timp, apoi așternea totul pe hîrtie dintr-o suflare și nu mai recitea), deci în ajunul venirii la putere a lui Cavour. Dar, încă din acel moment, Comte anunța un alt plan. În al patrulea și ultimul tom, apărut
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și dorința omului din toate timpurile de a se cunoaște și de a afla menirea, finalitatea ultimă a lui și a lumii; știință, filosofie și religie deci. Dar, revenind la rolul de unealtă, iar nu de stăpân al omului, să medităm la două cifre: Terra folosește anual de la Soare, pentru tot ce se Întâmplă pe planetă, 180.000 de TWan; omul doar, adică abia o miime de procent, și aceea luată de pe aceeași Terra. Omul trăiește deci, ca o unealtă, Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și fug de o nouă infatuare, că acela aș fi eu, vrând mai degrabă să fie „mediul Înconjurător“ al meu, adică voi. Cu V mare... Și, Înainte de a ne arunca În mașina care ne va purta În week end, să medităm la un proverb al acelora găsiți de europeni când cu invadarea Americii; niște antitetici care credeau că „pământul nu e o moștenire de la părinți, ci un Împrumut de la copiii noștri“. Eu l’aș generaliza: nu doar pământul, dar Natura. Da
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vodca evadează, distilând, și doar vaporii de pe lângă perete mai condensează, creând acele mici șuvițe ce-o deosebesc de apa chioară și care se Întorc În ceea ce va deveni Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar: amintita apă. Și, privindu-le, meditez la profitul cârciumarului, nu al aceluia postdecembrist, dar al aceluia de dinainte de război: pahar și totodată măsură, era pe atunci țoiul. O cinzeacă ori o sută de rachiu, ca și un sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu trebuie privatizate ci, dimpotrivă, socializate. O miaun chiar cu riscul de a fi văzut negru, adică unealta lui Belzebut. „Meridian“, 7 iulie 2000, ora 12,23 3. Gunoaie Châââî Ce negru sunt! Am adormit Într’un horn, motiv să meditez acum la cât de imperfectă e Natura... nici propria-i biomassă, aceea făcută din bioxid de carbon și apă printr’o reducere fotosinteza n’o poate Întoarce În ce-a fost, printr’o oxidare dezasimilația -, decât În celulele mele; și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai Încolo? Pis-pis-ul tău a trimis pe apa sâmbetei truda ei de poate toată ziua: recunoașterea zonei, identificarea vânatului, pânda cine știe de când, furișarea, lăsându-i În continuare stomăcelul ca o nucă seacă... Ai compensat cu ceva retragerea ei discretă? Meditează la asta, căci și În privința trudei tale științifice poate exista un „pispis“... Sau, chiar de e vorba de mine, poate că eu, Moti, nu vreau să spui tuturor bruma din ce-ai aflat despre mine. Cu bună intenție desigur, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba de mine, poate că eu, Moti, nu vreau să spui tuturor bruma din ce-ai aflat despre mine. Cu bună intenție desigur, căci mi-am câștigat locul În inima ta picurând, constant și imperceptibil, mici Întâmplări... - Am să meditez la asta, Moti, dar vorbele tale - chiar alcătuite doar din cele patru sunete ale unui miau - Îmi trezesc acum alte gânduri. Poate așa procedăm noi, oamenii, și cu alții, și am În vedere nu doar animale, dar orice vietate. Manifestându
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]