4,239 matches
-
nici de aceasta parte piste baltă, la locul despre Codru; și precum la stâlpit să facă și mărturie.” - Multe am aflat eu, mărite Spirit, din porunca asta domnească. Am aflat întâi că „ fericit chir Hrisantu patriarhul Ierusalimului” avea moșii pe meleagurile Miroslavei și Corneștilor. Pe una din ele, Corneștii, a vândut-o lui Beldiman „vtori visternic”. Pe urmă, am băgat de seamă că patriarhului îi cam plăceau bălțile cu pește. Asta se vede din scrisoarea lui Beldiman, făcută la aceeași dată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
afla. Aș mai vrea să adaug ceva. Toate aceste locuri le-am călcat cu piciorul în lungile mele hoinăreli în jurul bătrânei cetăți a Iașilor. Si nu o singură dată... - Stiu că ai umblat în lung și-n lat pe aceste meleaguri și că de fiecare dată te-ai întors cu tolba plină...Așa îi stă bine unui îndrăgostit de frumos și de vechimea izvodirilor domnești sau ale altor muritori... - Prea mă ridici în slăvi, mărite Spirit...și nu merit o așa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
eu spuneam acestea, am auzit cum Spiritul domnesc își dregea glasul, gata să-mi vorbească... - Dragule prieten și om bun,astăzi am avut bucuria să mă însoțești prin sfintele lăcașuri - rod al sufletului și al harului voievodal aflate aici pe meleagurile bătrânei cetăți a Iașilor...Ce m-a bucurat cel mai mult a fost faptul că m-ai ascultat cu mare atenție și ai trudit notându-ți ce era nou pentru tine...Asta-i dovada că vrei să afli și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ștefan Boboc - Pungeșteanu Dedic această carte părinților mei Costache și Maria , soției mele Elena Boboc, fiilor mei, Traian și Iulian și tuturor celor care au luptat și muncit pentru continuitatea românismului pe aceste meleaguri, nepoților și strănepoților apăruți în trecutul neamului nostru. Totodată aduc sincere mulțumiri celor care m-au sprijinit în momente grele ale vieții și în promovarea creației mele literare. Autorul Prefață Amprentele unor timpuri Amprentele unor timpuri este cartea de față
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a ajuns Săndel secretar al organizației U.T.M., despre “Memorialul durerii” și „Dureri împărtășite la Gârceni” sunt alte pagini de mare interes. „Un sfârșit și un nou început” este și convingerea noastră că „Știința a izvorât din plin și pe meleagurile noastre”, pentru că aici s-au născut oameni ca cei menționați, de felul marelui om de știință Gheorghe Vrânceanu care își are rădăcinile în Pungești, „Metrica lui Vrânceanu” fiind astăzi cunoscută și aplicată în lumea științifică. Toate constituie o dovadă că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Cumpana fântânii încet se legăna. Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / cumpăna fântânii...încet se legăna. CAPITOLUL II Noi date cu caracter literaro-istorice, furnizate de publicistul și scriitorul Constantin Hușanu, personalitate marcantă a culturii românești, de pe meleaguri pungeștene - Mult stimate domnule Constantin Hușanu. Sunteți o persoană foarte bine cunoscută pe meleagurile noastre, datorită în cea mai mare măsură publicațiilor apărute și în județele noastre, cărți de foarte mare valoare istorico-literară. Deseori v-am întâlnit în marile biblioteci
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
scârțâia / cumpăna fântânii...încet se legăna. CAPITOLUL II Noi date cu caracter literaro-istorice, furnizate de publicistul și scriitorul Constantin Hușanu, personalitate marcantă a culturii românești, de pe meleaguri pungeștene - Mult stimate domnule Constantin Hușanu. Sunteți o persoană foarte bine cunoscută pe meleagurile noastre, datorită în cea mai mare măsură publicațiilor apărute și în județele noastre, cărți de foarte mare valoare istorico-literară. Deseori v-am întâlnit în marile biblioteci din Iași, convins fiind că nici cele din Vaslui nu v-au lipsit de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se cumpără veșminte preoților mitropoliei. Și vânzările erau doar la începutul începuturilor, nu numai la Pungești, ci și la Lucești, Coșești, Toporăști, Stângaci... - Am trecut peste unele evenimente foarte importante, pe care nu le-am putut marca începuturile lor pe meleagurile Văii Racovei și implicit în Pungești. Ele au avut loc la nivel mult mai înalt, dar ulterior, ca efect, au fost puternic prezente pe valea noastră. Ghiciți despre ce e vorba? - Cred că vă gândiți la marele evenimente de la 1848
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu sunt meritul cercetărilor mele, ci ale prolificului publicist Ion N. Oprea, care a răscolit arhivele a 3 județe: Vaslui, Fălciu și Tutova pentru a scoate la lumină, în 5 masive volume, nume de personalități ce au viețuit pe aceste meleaguri. Dar sunt mulțumit că am putut să vă ajut cu ceva la interesanta lucrare la care trudiți „Amprentele unor timpuri” trecute peste Pungești. - Mai e ceva de spus ! E ceva de suflet, de care nu ne-am simți bine dacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să fie ascultată și cealaltă parte) . Pentru a cunoaște mai multe amănunte, vă rugăm să citiți și « Cartea întâi a Racovei », de prof. Dan Ravaru pg. 290-296. * timați cititori, iubitori de cunoaștere mai detaliată a unor personalități cu obârșia pe meleagurile Văii Racovei, iată în continuare, cu ajutorul domnului profesor Cațâchi Ștefan, mare iubitor a locurilor natale, câteva biografii: Victor Tăbăcaru S-a născut la 4 iunie 1898 în satul Toporăști, actualmente comuna Pungești, județul Vaslui, în familia preotului Constantin Victor Tăbăcaru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. STIMATE CITITOR În paginile ce urmează vă voi prezenta în sumar, cele relatate de domnul colonel (r) Andreșanu Ștefan, dovedindu-se o personalitate deosebită a meleagurilor Văii Racovei, a pungeștenilor, ca centru marcant încă din anul 1437, unde și satul Toporăști este pomenit a fi mai vechi cu mult de anul 1554, când este atestat documentar. Deci să ne-ntoarcem la copilul Anderșanu Ștefan, născut în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
veac, cu bucurii și mici împliniri, dar unde fiecare ne regăsim într-un locușor aparte. Aducem mulțumiri autorului - colegul nostru Sorea Niculai - care s-a străduit să dea viața unor pagini din destinul nostru care ne-a împrăștiat pe toate meleagurile pământului românesc și chiar înafara. Iată-ne deci în pragul aniversării a 54 de ani de la absolvire, când această carte despre noi, ne face să ne simțim mai tineri și mai încrezători în puterea noastră de viață. Raduta (Lavric) Vasilovschi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
intrat în viață tumultoasa a anilor 1956-1958, când totul trebuia construit, electrificat, modernizat. Având în vedere că majoritatea promoției noastre a fost formată din cadre tehnice, munca lor neobosita s-a materializat în multiple realizări locale, naționale sau pe alte meleaguri. Între cei care au realizat toate unitățile mari industriale din Bucovina însumând chiar 35000-40000 locuri de muncă, se poate aminti Luchian Ionel care a avut calitatea de director general al construcțiilor din acest domeniu. Tot Lucian Ionel a fost și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
a dus în deplină siguranță președinți, miniștri, regi și împărați. Luchian Dragoș, a onorat cu munca să chiar orașul Rădăuți, fiind senator iar mai apoi a condus Curtea de Conturi a țarii. Munteanu Traian, a vindecat suferințele oamenilor de pe alte meleaguri ale țării, fiind și azi activ, ca inspector sanitar în București. Muntean George, critic literar, cercetător și scriitor, candidat la Președinția României, este cunoscut ca un bucovinean care a făcut multe pentru acest colț de țară. Sorodoc Mircea a fost
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
la alte școli. Din nefericire, 16 colegi din promatia inițială în care se includ și cei 9 din cea finală nu mai sunt azi printre noi și împreună cu toți dascălii noștri renumiți, isi dorm somnul de veci împrăștiați pe diferite meleaguri, iar noi cei rămași în viață, si care mai vedem un răsărit de soare, să-i pomenim cum se cuvine, inchinandule un gând pios și o cucernica aducere aminte. Această a fost istoria foarte zbucimata a acestei generații care a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
români, preoți și mireni. De altfel, a fost unul dintre cei care a plecat mai devreme, pesemne pentru a le pregăti locul alături de Hristos în ceruri, celor care au urmat și au constituit o pleiadă de următori ai Mântuitorului de pe meleaguri românești, dintre care amintim pe părintele Ilarion Felea, părintele Gherasim Iscu, Valeriu Gafencu, părintele Daniil Sandu Tudor, sau Costache Oprișan. 2.4. ZORICA LAȚCU-MAICA TEODOSIA Inițial, intenția mea era ca lucrarea de față să cuprindă ceva mai amplu doar trei
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
că la baza subiectului stă un mit - cu ghilimele desigur, căci e prea devreme pentru o găselniță ce datează doar de un secol - de pe aiurea, căruia fantezia stimulată de un scotch dublu a unui romancier i-a ales ca scenă meleagurile românești, adică ceva, pentru el, exotic. Nu mă mir că vreți să-l adoptați; În fond, asta ați făcut și cu hamburgherul, Coca Cola, trilerul și country-ul... Nu văd Însă de ce trebuie să certificați și chiar să consolidați acest pseudo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și 1162, regele Geza al II-lea urmărește consolidarea stăpânirii maghiare în Transilvania și extinderea ei asupra întregii Țări a Ardealului, după care urmașii săi, Bela al III-lea (1172-1196) și Andrei al IIlea (1205-1235), aduc și colonizează pe aceste meleaguri românești populații germane, sașii, pe care îi așază în părțile Albei, Sibiului și Bistriței.” Că ungurii au trecut munții în Țara Moldovei, unde au urmărit același scop ca în Țara Ardealului, o atestă documentele emise în perioada 31 iulie 1227-21
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Când era copil ca tine... Mâine când voi fi pământ, Nu-l uita nici tu, - și zi-le, Zi-le doina, cîntec sfânt, La copiii tăi, copile. Ștefan O. Iosif 1.Nașterea Una din primordialele însușiri ale oamenilor de pe aceste meleaguri este puterea lor de proliferare. Din cele ce am arătat până acuma a rezultat că familiile oamenilor din Cîrțișoara au fost de regulă numeroase. Numai în vremurile din urmă, îndepărtarea în bună măsură de învățătura creștină, științele medicale tot mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de a ne face cât mai folositori țării și neamului nostru, dăm azi la lumină, această broșură, care, prin cele ce cuprinde, are de scop să fixeze în inima și mintea tuturor, icoana unui suflet oțelit de român născut pe meleagurile noastre . Credem, ca pe o sfântă datorie față de memoria aceluia care a fost Badea Cârțan, să i aducem prinosul nostru de recunoștință, noi acei care l-am cunoscut și l-am admirat, cât și toți cei care gândesc și simt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Elisafta lui Scorobeț, putem deduce că văzuse multe lucruri strâmbe în lumea aceasta, numai faptul că oamenii satului își lăsau de izbeliște agoniseala adunată de generații înaintea lor și-și luau lumea în cap, căutând mijloace de existență pe alte meleaguri atât de îndepărtate, ar fi îndeajuns să ne explicăm. Spre deosebire de semenii lui din sat care plecau unde vedeau cu ochii, în speranța unui trai mai bun, Constantin Folea are meritul de a fi găsit altă cale, pentru el și pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la cale treburile pentru cât îi vara de lungă, și să repete tot așa ciclul stabilit de veacuri. Primii locuitori ce s-au dus și s-au rupt definitiv de sat trebuie să fi fost cei ce au întemeiat pe meleagurile de dincolo de crestele Făgărașilor, sate purtând nume asemănătoare cu cele de prin aceste părți, precum Berevoiești, Breaza, Făgărașul Nou, Căciulata, Horez, Corbeni, Rucăr, Căpățâneni, ba chiar ar umbla vorba că satele acela de prin Dolj, de prin Vâlcea și de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de realizare acolo peste ocean. În zonele de contact sau de conviețuire cu comunitatea săsească, românii au suferit o puternică influență ce îndemna spre emigrare. Între cei ce au luat în mâini toiagul pribegiei ca să se îndrepte spre acele mirifice meleaguri, primii care s-au arătat receptivi a lua parte la această mare aventură s-au aflat și ciobanii din Mărginime ca și cei din Țara Oltului, ce și-au abandonat familiile și turmele ca să se avânte în necunoscut». Existau două
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dorul de casă, și totodată simțim în versul lor naiv, simplu și plin de sinceritate că în viața lor se produceau mutații. Și pentru cei mai mulți dintre ei, aceste mutații reprezentau premiza că definitiva renunțare la satul lor de obârșie la meleagurile natale, îi anihila ca un drog și că până la urmă vor uita cu totul că în America plecaseră cândva cu hotărât gând de întoarcere. Când și când peste decenii își vor aminti vag că undeva, departe, departe, au lăsat în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de soc pentru socată, flori de tei pentru ceai, cireșe, iar toamna strângeam mere, pere, gutui, nuci. Eram într-o stare sufletească aparte fiind provocată de frumusețea priveliștii dintre Olimp și Marea Egee, de gândul ce mă purta departe spre meleagurile Banatului, de imaginația ce mă trimitea și mai departe în lumea de mult apusă a Greciei antice cu tradițiile ei, cu legendele ei despre zei. Geo Bogza privind cândva din avion Elbrusul, vârful cel mai înalt al Caucazului, a exclamat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]