103,225 matches
-
în raport cu un etalon (metal prețios, deviză forte sau coș de devize). Deci fiecare monedă va avea, în acest caz, o rată oficială de schimb definită în raport cu etalonul respectiv. În versiunea sa pură, un regim de schimburi fixe interzice tuturor țărilor membre să modifice rata oficială de schimb, iar această interdicție este irevocabilă. Acest regim a dominat în vremea etalonului-aur din anii 1870 pînă la primul război mondial. El se bazează pe trei reguli principale: * fiecare monedă este definită printr-o greutate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din zona Euro au fixat, într-o manieră irevocabilă și definitivă, rata lor de schimb. b) Regimul de schimburi fixe hibride Se pot remarca trei astfel de regimuri: • Sistemul de schimburi fixe dar ajustabile Într-un astfel de sistem, țările membre decid să limiteze fluctuațiile ratei de schimb în interiorul unei anumite marje de fluctuație. Plecînd de la această definiție, două cazuri trebuie avute în vedere: * fie rata de schimb poate varia în mod liber în interiorul marjei, autoritățile monetare neintervenind pentru a aduce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din zona euro prin convergența diferitelor economii. În martie 2011, a fost adoptat pactul "Euro Plus", o versiune definitivă a celui propus în februarie, o serie de reforme politice care urmăreau să întărească disciplina fiscală și să stimuleze competitivitatea economiilor membre 2. Un alt pas important luat de conducătorii europeni a fost decis la mijlocul lui 2010, cînd statele din Uniunea Europeană au contribuit cu sume importante pentru înființarea unui fond comun (EFSF European Financial Stability Facility) menit să asigure stabilitatea sistemului financiar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
menit să asigure stabilitatea sistemului financiar european. În ianuarie 2011, Uniunea Europeană a creat un mecanism de stabilizare financiară (European Financial Stabilisation Mechanism MESF), un program de finanțare de urgență pentru menținerea stabilității financiare prin acordarea de asistență financiară a statelor membre ale UE în dificultate economică, în baza fondurilor obținute de pe piețele financiare și garantate de către Comisia Europeană, avînd drept garanție bugetul Uniunii Europene. ESM (Mecanismul European pentru Stabilitate) va apărea în scenă în iulie 2012, urmînd să funcționeze în paralel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deficitul structural poate să crească pînă la aproximativ 1% din PIB; * deficitul structural plus deficitul bugetar ciclic maxim nu trebuie să depășească limita de 3% din PIB; * necesitatea ca aceste prevederi să fie ratificate în legislațiile naționale (constituții) ale statelor membre; de asemenea, există obligativitatea de a fi introdusă și prevederea potrivit căreia încălcarea acestor cerințe explicite poate declanșa un mecanism automat de corecție specific. 20.4.4.1. Ce înțelegem prin deficit structural? Deficitul structural, parte a deficitului bugetar, evidențiază
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concretizat în scăderea proporției populației tinere, însoțită de creșterea proporției persoanelor vârstnice. România are nevoie de o viziune realistă asupra dezvoltării sale economice și sociale în următoarele decenii, pentru a putea înregistra o apropiere de nivelul de dezvoltare al țărilor membre ale UE. În definirea și structurarea unei strategii pentru dezvoltarea durabilă, populația trebuie să reprezinte elementul de control. Din această perspectivă componenta majoră a strategiei ar trebui să fie însăși atenuarea declinului demografic în care se află țara. Ținând cont
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
măsurarea cererii și ofertei totale de bunuri economice; − analiza nivelului, structurii și dinamicii veniturilor. Ar mai trebui menționat faptul că, organizațiile internaționale folosesc frecvent unii indicatori macroeconomici de rezultate (de exemplu produsul intern brut pe locuitor) pentru fundamentarea contribuției țărilor membre la finanțarea operațiunilor organizațiilor internaționale, pentru determinarea cuantumului și condițiilor în care se acordă credite țărilor membre. În Sistemul Conturilor Naționale sunt calculați următorii indicatori care exprimă rezultatele din economia națională: produsul intern, produsul național, venitul național, venitul disponibil și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
menționat faptul că, organizațiile internaționale folosesc frecvent unii indicatori macroeconomici de rezultate (de exemplu produsul intern brut pe locuitor) pentru fundamentarea contribuției țărilor membre la finanțarea operațiunilor organizațiilor internaționale, pentru determinarea cuantumului și condițiilor în care se acordă credite țărilor membre. În Sistemul Conturilor Naționale sunt calculați următorii indicatori care exprimă rezultatele din economia națională: produsul intern, produsul național, venitul național, venitul disponibil și venitul personal al populației. Utilizatorii principali ai calculelor macroeconomice sunt: instituțiile guvernamentale, organismele internaționale, cadrele didactice și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
0,767 în 2010, nivel ce plasează țara noastră în rândul țărilor cu nivel ridicat de dezvoltare, pe locul 50. Deși pentru prima dată România devansează Bulgaria (locul 58), totuși țara noastră se află pe penultimul loc în rândul țărilor membre ale UE. Capitolul 6 Indicatorii resurselor financiare și ai datoriei publice 6.1. Indicatorii veniturilor și cheltuielilor bugetare Resursele financiare, atât cele publice cât și cele private, joacă un rol determinant în evoluția oricărei societăți. Statul își îndeplinește funcțiile pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
universală, cum ar fi: O.N.U. și agențiile sale, F.M.I., Banca Mondială, Documentele adoptate de acestea conturează cadrul general de desfășurare a diverselor activități (indiferent dacă acestea au sau nu caracter economic) și norme cu caracter obligatoriu pentru țările membre, care tratează În principal sau În subsidiar aspecte de natură economică și/sau juridică ale activităților desfășurate de firme pe piețe străine sau chiar pe piața mondială. 118. Convențiile și tratatele multilaterale Încheiate Între țările de origine și țările gazdă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
după 1995 de Organizația Mondială a Comerțului), care stabilește regulile generale ale comerțului internațional; de asemenea, mai pot exista acorduri internaționale pe produs Încheiate Între principalele țări importatoare și exportatoare ale căror prevederi trebuie respectate de firmele provenind din țările membre; În această categorie mai pot fi Încadrate și instituirea sistemului generalizat de preferințe nereciproce și nediscriminatorii În favoarea țărilor În curs de dezvoltare care stabilește regimul vamal aplicat exporturilor firmelor originare din țările semnatare; 121. Reguli uniforme și uzanțe stabilite la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
avea ca unic scop acordarea de asistență financiară țărilor afl ate în dificultate, în momentul de față, acesta mai îndeplinește și un alt rol: acela de supraveghere și coord a on re a implementării politicilor economice și financiare în statele membre. În ceea ce privește globalizarea operațiunilor financiare, tranzacțiile financiare se desfășoară 24 de ore din 24, aces tea realizându-se instantaneu, datorită dezvoltării noilor tehnologii. Tehnolo gia comunicațiilor a progresat enorm și a devenit considerabil mai ieftină, fiind considerată una dintre principalele cauze
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ai secolului trecut, odată cu inițierea proce sului de dereglementare. Suprimarea controlului asupra schi mbu rilor va lutare în Marea Britanie (1979), liberalizarea par țială a pieței financiare japoneze (1983 - 1984), precum și reafirmarea intențiilor de liberalizare a mișcărilor de capital în țările membre ale Uniunii Europene, prin interme diul Actului Unic European, au constituit premi sel e impulsionării inovației financiare și ale apariției de noi produse financiare. Putem afirma că aceste noi produse financiare au un scop multiplu, întrucât facilitează acoperirea riscului de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiară a economiilor europene se aflau în plină derulare. șase mari economii din Europa încercau să forme ze Comunitatea Economică Europeană (CEE). Conform Tratatului de la Roma, din 1957, semnatarii urmau să elimine toate restricțiile cu privire la mișcările de capital dintre statele membre. Această condiți e era una fundam entală, deoarece obiec tivul suprem al tratatului îl constituia comple ta integrare monetară și financ iară și crearea unei piețe unice europene, ceea ce nu se putea realiza decât dacă această condiție se îndeplinea. În
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tratatului îl constituia comple ta integrare monetară și financ iară și crearea unei piețe unice europene, ceea ce nu se putea realiza decât dacă această condiție se îndeplinea. În 1959, Germania a propus liberalizarea totală a mișcării capitalului atât între țările membre ale CEE, cât și între statele non membre. Pentru a dovedi importanța acestei acți uni , Ger mania a eliminat, în manieră unilaterală, propr iil e restricții asupra intrărilor de capital. În 1960, Consiliul Economic și Fina nci ar (ECOFIN) al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și a făcut apariția o nouă eră a spe culației în ceea ce privește fluxurile internaț ion ale de capital. Ca urmare, acțiunile 2.4.4. Globalizarea financiară după eșecul Bret ton Woods După cum am menționat deja, în perioada Bretton Woods, numai economiile membre OCDE și, într o anumită măsură, și alte economii industrializ ate au participat la procesul lent de dezvoltare al piețelor financiare strategice privind liberalizarea contului de ca pit al au fost diminuate de teama producerii unor atacuri speculative. Un motiv
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în care se ivesc noi șanse de schimbare. Fără crize, nu pot fi introduse reforme profunde, însăși existența crizei datorându se lipsei unor astfel de reforme. Deoarece Uniu nea Europeană se confruntă cu o fază severă a crize i, statele membre trebuie să fie unite în interior și puternice în exteri or. O politică externă coerentă nu poate fi atinsă în condiții de slăbiciune in ter nă. Primul mesaj pe care președintele Parlamentului European a dorit să îl transmită, pentru a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a sistemului financi ar internațional. Operațiunile și responsabilitățile curente ale FMI pot fi grupate în trei domenii: monitorizare, acordare de împrumu tur i și asistență tehnică. Monitorizarea implică supravegherea dezvoltării ec onomice și financiare și furnizarea de îndrumări strategice țărilor membre. Acordarea de îm prumuturi implică furnizarea de resurse financi are , cu condiția strictă de a asista o țară care trece prin dificultăți ale balanței de plăți. Asistența tehnică include ajutor în crearea sau îmbunătăț ire a calității și eficienței în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dolari pentru a finanța băncile mici din țările sărace care sunt afectate de criza finan cia ră. Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) a anunțat, în 2008, că va ofer i o nouă linie de credit de 6 miliarde dolari guvernelor membre, sporind, ast fel , împrumuturile sale tra diționale acordate unor proiecte specifice. Pe lân gă BID, Corporația de Dez voltare Andean (CAF) a anunțat o facilitate de lic hidități de 1,5 miliarde dolari, iar Fondul de Rezerve al Americii Latine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
guvernul nou ales a dezvăl uit că guvernul anterior a mințit, iar deficitul pentru anul 2009 era mult ma i mare decât cel indicat. Diferențele de dobândă au început să crească, î nsă autoritățile europene au reacționat lent, deoarece statele membre aveau opinii diferite. Germania, afectată de două episoade de inflație ga lopantă, era reticentă la orice acumulare de presiuni inflaționiste; Fran ța și celelalte țări erau mai dispuse să își arate solidaritatea. Din moment ce Germania se îndrepta spre alegerile electorale, nu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
EUROPENE Conceptul de cetățenie europeană este ambiguu. Dacă expresia este înțeleasă în sensul clasic al termenului, așa cum ea s-a format în cadrul statelor, atunci acest statut pare să facă referire la o relație politică și juridică directă între cetățenii statelor membre și Uniune. A fi cetățean european înseamnă a fi membrul unei comunități politice noi. Tocmai în termenii aceștia, încă din 1975, Comisia definea noțiunea de "cetățenie comunitară". Ea "implica, pe de o parte, existența unor instituții politice supranaționale rezultate din
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
1975, Comisia definea noțiunea de "cetățenie comunitară". Ea "implica, pe de o parte, existența unor instituții politice supranaționale rezultate din ale-geri și, pe de altă parte, existența normelor juridice, și ele supranaționale, care creau drepturi și obligații între cetățenii statelor membre și entitatea supranațională"11. Inițiativa de a înscrie cetățenia europeană în Tratatul de la Maastricht, idee lansată la conferința interguvernamentală din 1990-1991 de către guvernul spaniol, prezenta conceptul în aceeași ma-nieră. Un membru al guvernului spaniol afirma că "ar fi mai bine
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de la Maastricht nu a atins aceste ambiții. Mare parte din drepturile incluse la titlul "cetățenia Uniunii" nu stabilesc o relație juridică directă între cetățean și Uniune. De exemplu, drepturile de circulație și de rezidență nu sînt opozabile Uniunii, ci statelor membre. Același lucru se poate spune despre dreptul de vot și de a fi ales la alegerile municipale, care și el privește relațiile cetățeanului cu statul de rezidență, nu cu Uniunea. În aceeași logică se înscrie și beneficiul protecției acordate de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
adică loc al vieții sociale unde cetățenia politică prinde rădăcini. Cetățenia europeană, în pofida minimalismului ei juridic, se îndreptă către această dimensiune. Mare parte a drepturilor sale constitutive se întinde, după cum am mai spus, pe o traiectorie orizontală, între popoarele statelor membre. Însă nu trebuie neglijat că unele dintre aceste drepturi constituie și o legătură juridică și politică directă între cetățean și Uniune. În această ultimă categorie intră dreptul fiecărui cetățean european de a lua parte la alegerile pentru Parlamentul european sau
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea descrie relațiile orizontale pe care le întrețin popoarele statelor membre. Astfel, sensul cetățeniei europene se divizează. Cetățenia este, ca și în cadrul statelor membre, statutul cetățeanului. Dar în măsura în care ideea de "cetățenie europeană" presupune și principii comune care provin din comunicarea între națiuni, ea definește și legătura dintre statele membre 23. Mare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]