KorAP: Find »[drukola/base=mental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...549 >

13,719 matches

Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale în cadrul procesului de rezolvare a problemelor; b) cunoașterea euristicii în generarea ideilor originale, cum ar fi abordare nonconformistă; c) un stil de lucru caracterizat de eforturi prelungite, capacitatea de detașare de probleme și un nivel ridicat de dinamism. Pentru înțelegerea

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
să luăm în considerare și faptul că alegerea metodei de investigație istoriometrice se datorează percepției adecvate a studiului creativității ca reprezentând atât o problemă de psihologie, cât și una istorică; a însemnat „aplicarea criteriilor stabilite în valorile standardizate ale capacităților mentale ale copiilor la datele istorice” (Cox, 1926, p. 21). Această metodologie se practică și astăzi (de exemplu, Albert, 1994, 1998; Simonton, în presă). Un alt aspect al contribuției lui Cox constă în data la care a fost publicată lucrarea ei

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Blind variation and selective retention in creative thought as in other knowledge processes”, Psychological Review, 67, pp. 380-400. Child, I.L. (1972), „Esthetics”, Annual Review of Psychology, 23, pp. 669-694. Cox, C.M. (1926), Genetic studies of genius, vol. 2: The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Cropley, A.J. (1966), „Creativity and intelligence”, British Journal of Educational Psychology, 36, pp. 259-266. Darwin, C. (1859), On the origin of species by means of natural selection, Murray, Londra

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
personality”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, pp. 210-110. Helson, R. (1996), „In search of the creative personality”, Creativity Research Journal, 9, pp. 295-306. Hughes, H.S. (1953), Consciousness and society, Vintage, New York. James, W. (1992), „William James on exceptional mental states: The 1896 Lowell lecture”, în R.S. Albert (ed.), Genius and eminence (ediția a II-a, pp. 41-52), Pergamon, Oxford (ediția originală: 1896). Kaufman, P. (1926), Essays in memory of Barrett Wendell, Harvard University Press, Cambridge, MA. Kroeber, A. (1944

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
A study of the intellectual processes of seven «bright» and seven «stupid» boys”, Pedagogical Seminary, 13, pp. 307-373. Terman, L.M. (1917), „The intelligence quotient of Francis Galton in childhood”, American Journal of Psychology, 28, pp. 209-215. Terman, L.M. (1924), „The mental tests as a psychological method”, Psychological Review, 31, pp. 93-117. Terman, L.M., Chase, J.M. (1920), „The psychology, biology, and pedagogy of genius”, Psychological Bulletin, 17, pp. 397-409 Vaillant, G.E. (1977), Adaptation to life, Little, Brown, Boston. Wallach, M.A. (1983

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
1995), „Creative insight and preinventive forms”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 255-280), MIT Press, Cambridge, MA. Fox, L.H. (1985), „Review of Thinking Creatively with Sounds and Words”, în J.V. Mitchell, Jr. (ed.), Ninth mental measurements yearbook (pp. 1622-1623), University of Nebraska Press, Lincoln. Fox, M.N. (1981), „Creativity and intelligence”, Childhood Education, 57, pp. 227-232. Frois, J.P., Eysenck, H.J. (1995), „The Visual Aesthetic Sensitivity Test applied to Portuguese children and fine arts students”, Creativity Research

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
and organizations”, Journal of Occupational Psychology, 61, pp. 175-184. Kogan, N., Pankove, E. (1974), „Long-term predictive validity of divergent-thinking tests: Some negative evidence”, Journal of Educational Psychology, 66, pp. 802-810. Larson, G.E., Haier, R.J., Hazen, K. (1995), „Evaluation of a «mental effort» hypothesis for correlations between cortical metabolism and intelligence”, Intelligence, 21, pp. 267-278. Lehman, H.C. (1953), Age and achievement, Princeton University Press, Princeton, NJ. Linn, R.L., Burton, E. (1994), „Performance-based assessment: Implications of task specificity”, Educational Measurement: Issues and Practices

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
in programs for gifted and talented students”, Gifted Child Quarterly, 35, pp. 128-134. Renzulli, J.S. (1976), New directions in creativity, Harper Row, New York. Renzulli, J.S. (1985), „Review of Thinking Creativity in Action and Movement”, în J.V. Mitchell, Jr. (ed.), Ninth mental measurements yearbook (pp. 1619-1621), University of Nebraska Press, Lincoln. Renzulli, J.S. (1991), A general theory for the development of creative productivity through the pursuit of ideal acts of learning, lucrare prezentată la întâlnirea bienală a World Congress for the Gifted

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
New York. Root-Bernstein, R.S., Bernstein, M., Garnier, H, (1995), „Correlations between avocations, scientific style, work habits, and professional impact of scientists”, Creativity Research Journal, 8, pp. 115-137. Rosen, C.L. (1985), „Review of Creativity Assessment Packet”, în J.V. Mitchell, Jr. (ed.), Ninth mental measurements yearbook (p. 1621), University of Nebraska Press, Lincoln. Rotter, D.M., Langland, L., Berger, D. (1971), „The validity of tests of creative thinking in seven-year-old children”, Gifted Child Quarterly, 4, pp. 273-278. Rubenson, D.L. (1990), „The accidental economist”, Creativity Research

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
proces a fost denumit după zeul roman Ianus, ale cărui „fețe priveau în același timp în direcții diametral opuse” (Rothenberg, 1991, p. 183). Prin definiție, procesele homospațiale „creează două sau mai multe entități sau elemente distincte, localizate în aceeași zonă mentală, formațiune ce conduce la exprimarea unor identități noi” (Rothenberg și Hausman, în publicații periodice). Gândirea homospațială a fost manipulată experimental prin suprapunerea unor diapozitive care le-au fost apoi proiectate unui eșantion de scriitori și artiști. Suprapunerea avea menirea de

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
intelligence performance”, Nature, 308, pp. 61-62. Eysenck, H. (1993), „Creativity and personality: Suggestions for a theory”, Psychological Inquiry, 4, pp. 147-178. Finke, R.A. (1990), Creative imagery: Discoveries and inventions in visualization, Erlbaum, Hillsdale, NJ. Finke, R.A. (în curs de apariție), Mental Imagery and Visual Creativity, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook (vol. 1, pp. 183-202), Hampton, Cresskill, NJ. Finke, R.A., Slayton, K. (1988), „Explorations of creative visual synthesis in mental imagery”, Memory and Cognition, 16, pp. 252-257. Gardner, H.

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Erlbaum, Hillsdale, NJ. Finke, R.A. (în curs de apariție), Mental Imagery and Visual Creativity, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook (vol. 1, pp. 183-202), Hampton, Cresskill, NJ. Finke, R.A., Slayton, K. (1988), „Explorations of creative visual synthesis in mental imagery”, Memory and Cognition, 16, pp. 252-257. Gardner, H. (1994), „More on private intuitions and public symbol systems”, Creativity Research Journal, 7, pp. 265-275. Gardner, H. (în curs de apariție), „Is there a moral intelligence?”, Creativity Research Journal. Gendrop, S.

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
în nonvizuală, de exemplu); în al treilea rând, că metaforele și transformările lor au consecințe: în cazul de față, evoluția descrisă anterior a condus la apariția teoriei moderne a mecanicii cuantice; în al patrulea rând, accesul la nișele încâlcitei rețele mentale poate necesita un nivel considerabil de expertiză și cunoaștere. Vezi Gruber (1996a) pentru o abordare mai detaliată a problemei în discuție. În studiul metaforei, considerată punctul focal al gândirii creatorului, s-a evidențiat o tendință pronunțată de a analiza o

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
coeficientului de inteligență al subiectului. În 1917, Terman a publicat lucrarea cu titlul „The Intelligence Quotient of Francis Galton in Childhood”. Pentru că s-a raportat la definiția coeficientului de inteligență din acea perioadă - un coeficient obținut din raportul dintre vârsta mentală și vârsta cronologică a individului -, scorul QI obținut de autorul Geniului ereditar a fost un nivel de geniu, de aproape 200. Când Terman a conceput studiul său longitudinal, o asemenea analiză istoriometrică pilot încă putea fi îmbunătățită. Cox, o absolventă

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Cole, S. (1972), „The Ortega hypothesis”, Science, 178, pp. 368-375. Corteés, J. B. (1960), „The achievement motive in the Spanish economy between the 13th and 18th centuries”, Economic Development and Cultural Change, 9, pp. 144-163. Cox, C. (1926), The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Csikszentmihalyi, M. (1990), „The domain of creativity”, în M.A. Runco și R.S. Albert (eds.), Theories of creativity (pp. 190-212), Sage, Newbury Park, CA. Davaes, E. (1969), „This is the

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Psychology, 47, pp. 848-850. Sulloway, F.J. (1996), Born to rebell: Birth order; family dynamics, and creative lives, Pantheon, New York. Terman, L.M. (1917), „The intelligence quotient of Francis Galton in childhood”, American Journal of Psychology, 28, pp. 209-215. Terman, L.M. (1925), Mental and physical traits of a thousand gifted children, Stanford University Press, Stanford, CA. Terman, L.M., Oden, M.H. (1959), The gifted group at mid-life, Stanford University Press, Stanford, CA. Terry, W.S. (1989), „Birth order and prominence in the history of

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
of Economic History and the diometric revolution”, Journal of Economic History, 51, pp. 289-301. White, R.K. (1931), „The versatility of genius”, Journal of Social Psychology, 2, pp. 460-489. Winter, D.G. (1973), The power motive, Free Press, New York. Woods, F.A. (1906), Mental and moral heredity in royalty, Holt, New York. Woods, F.A. (1909), „A new name for a new science”, Science, 30, pp. 703-704. Woods, F.A. (1911), „Historiometry as an exact science”, Science, 33, pp. 568-574. Woods, F.A. (1913), The influence of monarchs

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
ar avea nevoie să doarmă. Guilford și Hoepfner (1966) au aplicat 45 de teste de producție divergentă diferite unui eșantion de 204 elevi de clasa a noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
notice”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity: Selected readings (pp. 203-216), Penguin, Baltimore (retipărit după British Journal of Educational Psychology, 32, 1962, pp. 292-298). Cattell, R.B. (1971), Abilities: Their structure, growth and action, Houghton Mifflin, Boston. Cox, C.M. (1926), The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Crovitz, H.F. (1970), Galton’s walk: Methods for the analysis of thinking, intelligence, and creativity, Harper Row, New York. Csikszentmihalyi, M. (1988), „Society, culture, and person: A systems view of creativity

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Pollak, S. (1995), „The positive impact of creative activity: Effects of creative task engagement and motivational focus on college students’ learning”, Personality and Social Psychology Bulletin, 21, pp. 1107-1116. Cox, C. (1926), Genetic studies of genius, vol. 2: The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Crutchfield, R. (1962), „Conformity and creative thinking”, în H. Gruber, G. Terrell și M. Wertheimer (eds.), Contemporary approaches to creative thinking (pp. 120-140), Atherton, New York. Csikszentmihalyi, M. (1978), „Intrinsic rewards

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
cultivation (pp. 83-95), Harper, New York. Maslow, A.H. (1968), Toward a psychology of being, ediția a II-a, Van Nostrand Reinhold, Princeton, NJ. McGraw, K.O., McCullers, J.C. (1979), „Evidence of a detrimental effect of extrinsic incentives on breaking a mental set”, Journal of Experimental Social Psychology, 15, pp. 285-294. Milgram, R.M., Feingold, S. (1977), „Concrete and verbal reinforcement in creative thinking of disadvantaged children”, Perceptual and Motor Skills, 45, pp. 675-678. Newell, A., Shaw, J.C., Simon, H.A. (1962), „The process

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
W., Schoenfeldt, L.F. (1990), „An interactionist model of creative behavior”, Journal of Creative Behavior, 24, pp. 10-20. Implicațiile unei perspective bazată pe sisteme în studierea creativității Mihaly Csikszentmihalyi Psihologii au tendința de a privi creativitatea ca pe un proces exclusiv mental. În capitolul de față pornesc de la ideea că această abordare nu poate arăta adevărata amploare a fenomenului creativității, ce este un eveniment cultural și social în aceeași măsură în care este psihologic. Pentru a dezvolta această idee, voi folosi un

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
aprofundat care ar putea îmbogăți cercetarea legată de creativitate. Tabelul 16.3. Întrebări și ipoteze legate de modul în care societatea afectează rata creativității 1. Este diponibil un surplus de energie? Într-o societate în care întreaga energie fizică și mentală trebuie să fie investită în activități legate de supraviețuire există mai puține șanse ca inovațiile să fie încurajate sau recunoscute. 2. Societatea apreciază și încurajează creativitatea? Indiferent de condițiile materiale, societățile se deosebesc între ele prin gradul de apreciere a

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]