3,272 matches
-
amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun g atâtea minciuni. Poporul cere dreptate”; „Nu lăsa lucrul de azi pe mâine”, informații, glume, îndemnuri, publicitate. Redacția și administrația str. Speranței nr. 4 Bârlad. Format 33x24 cm., costă anual 2 lei, iar pentru plătiții înainte 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător al intereselor meseriașilor, sub direcțiunea unui comitet de redacție. Redacția și administrația la Tipografia „Comercială” Bârlad, Strada Principală nr. 58. Apare nr. 1 la 3 august 1903 și al doilea număr ‐ și ultimul ‐ la 9 iulie 1906
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător al intereselor meseriașilor, sub direcțiunea unui comitet de redacție. Redacția și administrația la Tipografia „Comercială” Bârlad, Strada Principală nr. 58. Apare nr. 1 la 3 august 1903 și al doilea număr ‐ și ultimul ‐ la 9 iulie 1906, 48x33
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător al intereselor meseriașilor, sub direcțiunea unui comitet de redacție. Redacția și administrația la Tipografia „Comercială” Bârlad, Strada Principală nr. 58. Apare nr. 1 la 3 august 1903 și al doilea număr ‐ și ultimul ‐ la 9 iulie 1906, 48x33 cm., trimestrial 1 leu, 10
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
10 ba ni numărul. Numărul doi al ziarului din 9 iulie 1906 își sp une „organ ocazional”, iar proprietarul tipografiei C.S. Lețcae afirmă că ziarul din 3 august 1903 „era scris, redactat și imprimat de însuși mâna subsemnatului”. Deviza ziarului Meseriașul era: „Lupta responsabilă pe cale pașnică plină de răbdare”, gândindu‐se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția în pagina a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția în pagina a doua a primului său număr. Depinde de ce vor vrea meseriașii, își răspundea redacția, adică dl. C.S. Lețcae, și cum ziarul s‐a aflat în „lipsă de speze”, el nu a putut continua, oprindu‐ se la cea „de‐ a doua încercare”, adică la 9 iulie 1906. De altfel, despre starea economică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
însă, că suferindul de dureri de șale nu era deloc independent, ci conservator‐ democrat, domnia sa - D.I.Z. - candidând pe locul nouă la deputăție în Colegiul al II‐lea de Tutova... Cu „politică”, „parlamentare”, „informațiuni”, „glume”, „Ultima telegramă”, apeluri către frații meseriași dar și cu publicitate, toate semnate de același D.I. Zamfirescu, Ucserifmaz, ori simplu D.I.ZID iar la partea li terară - versuri și proză, singurul A.F. Lucian - Vechea Tutovă a ființat puțină vreme. S‐a realizat la Tipografia „Modernă” - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru învățătura poporului român, secțiunea Tutova, care au adus sute de meseriași români împrăștiați în toată țara, a dispărut pentru totdeauna din mijlocul celor pe care i-a iubit cu dragoste sinceră și neprefăcută, și care la rândul lor l-au iubit și respectat, și care-i vor păstra o neștearsă și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Liceul Codreanu, și Octavian Motaș, alt colaborator de la „Freamătul literar” - renumiți magistrați, primul și unul din însuflețitorii Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, un colaborator imp ortant la presa vremii din Bârlad. * Gazeta Unirea Apare în 1909, o dată cu agenția de informații pentru meseriași Unirea din Bârlad, ca o „sentinelă ne adormită spre a 339 contribui la dezvoltarea culturii și a tehnicii meseriașilor” („Vechea Tutovă” nr. 1/20 noiembrie 1909). George Lazăr George Lazăr, revistă pentru educațiune și instrucțiune, iese o dată pe lună, anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexandru Vlahuță”, un colaborator imp ortant la presa vremii din Bârlad. * Gazeta Unirea Apare în 1909, o dată cu agenția de informații pentru meseriași Unirea din Bârlad, ca o „sentinelă ne adormită spre a 339 contribui la dezvoltarea culturii și a tehnicii meseriașilor” („Vechea Tutovă” nr. 1/20 noiembrie 1909). George Lazăr George Lazăr, revistă pentru educațiune și instrucțiune, iese o dată pe lună, anul I nr. 1 - la 15 aprilie 1887 și ființează timp de trei ani, în comitetul de redacție făcând parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru Plugar.........................60 Foaia Ligei Culturale ............................................... 61 Foaia „Medicul Țăranilor ......................................62 Foaia Băncei de credit mărunt .............................62 Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame (1904) .........................................62 Gazeta de luni ............................................... ......63 Gazeta de la Bârlad......................................... .....64 Gazeta Fălciului...................................... .............64 Gazeta Cooperativei Meseriașilor..........................65 Gazeta Palodei ............................................... ......66 Gazeta Tutovei ............................................... ......66 Glasul nostru* ............................................... ......68 Glasul nostru ............................................... .......78 Glasul țăranului ............................................... ...79 Glasul meseriașilor ..............................................8 0 Gura lumii.......................................... .................81 Hipodromul ............................................... ..........81 Ideea românească ............................................... .81 Înainte........................................ .........................82 Informatorul teatrului cinematografic...................84 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame (1904) .........................................62 Gazeta de luni ............................................... ......63 Gazeta de la Bârlad......................................... .....64 Gazeta Fălciului...................................... .............64 Gazeta Cooperativei Meseriașilor..........................65 Gazeta Palodei ............................................... ......66 Gazeta Tutovei ............................................... ......66 Glasul nostru* ............................................... ......68 Glasul nostru ............................................... .......78 Glasul țăranului ............................................... ...79 Glasul meseriașilor ..............................................8 0 Gura lumii.......................................... .................81 Hipodromul ............................................... ..........81 Ideea românească ............................................... .81 Înainte........................................ .........................82 Informatorul teatrului cinematografic...................84 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile maiiunie 1914........................................... ........................85 Îndrumare nouă ............................................... ...86 Jidovul rătăcitor ............................................... ...86 Junimea ............................................... ...............87 Junimea Zionistă....................................... ..........89 465 Legalitatea ............................................... ............90 Liberalul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
93 Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad. .............................93 Libertatea ............................................... .............94 Lumina......................................... .......................96 Lumina Poporului ............................................... .97 Moldova........................................ .......................98 Moldova........................................ .....................101 Monitorul comunal ............................................101 Monitorul județului Tutova ................................102 Mărășeștii..................................... .....................104 Meseriașul..................................... ....................105 Monografia municipiului Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bun, ne bazăm pe el că va îmbunătăți situația. Posibilele și imposibilele se rearanjează de abia după încercarea de fugă a regelui în iunie 1791. Înainte de acest eveniment, rare erau vocile care, precum jurnalistul Robert, proslăveau Republica. Țăranii și micii meseriași din Paris, Mirabeau, Danton și Robespierre n-au făcut revoluție după un proiect sau un plan prestabilit. Au făcut-o făcînd-o. Exemplul Revoluției franceze admite o posibilă purtătoare de speranță: e posibil ca oamenii să facă revoluție fără să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu s-a referit la prețuri, produse etc., ci la condițiile În care urma să se nască această colaborare. După acest moment, care a fost o provocare și pentru mine: era prima dată cand eram pus in fața unui contract meseriaș și eram obligat să-mi fac meseria. După acest moment, colaborarea cu partenerul englez a devenit excelentă și În termeni orali, deci sunt, au fost decizii majore luate printr-o strângere de mână, neformalizate În scris și nu știu ce, nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
concură la formarea unui preț: "Prețul conține cheltuielile producerii, plus un ascendent care să facă cu putință reproducerea". Și tot aici citim primele argumente ale poetului în favoarea protecționismului ce se impune la nivel național în apărarea economiei autohtone și a meseriașului român. Și este foarte explicit cînd salută Convențiunea de comerciu ce s-a încheiat cu imperiile sale vecine, Rusia și Austro-Ungaria, după trei secole în care Țara n-a avut dreptul de a încheia astfel de tratate, în deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va pricepe cum o măsură excepțională devine aproape normală și cum nu se poate pune o limită prea strîmtă facultății de a preîntîmpina niște cheltuieli neprevăzute cu resurse extraordinare". Poetul compară lucrarea administrației publice, definindu-i totodată rolul, cu a meseriașului ce are rolul de a produce obiecte de utilitate: "Administrația înlătură, prin puterea pe care i-o dă autoritatea statului, piedicile care se pun în dezvoltarea economică și intelectuală a unei țări. Această operă e foarte diversă. Ici piedica se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai avut, mai sănătos, cu atît darea directă caută a se recomanda mai mult". Există o strictă interdependență între regimul economic și regimul financiar. Ce constată în economia românească la acel moment: "Afară de activitatea țăranului și a brumei de cîțiva meseriași care îi avem și noi, o sumă de lume, dacă nu toată, trăiește nu din schimbări de formă, ci parte din schimbări de loc, parte din transmisiuni, care amîndouă se confundă uneori. În locul seriei firești de schimbări de formă, singurele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
David Ricardo, esențializate clar și aplicat într-o pagină de ziar de o minte limpede, mereu preocupată de soarta singurei clase producătoare, a țăranilor în raport cu pătura superioară a diverșilor postulanți intermediari. Pauperizarea, sărăcirea satelor și lăsarea fără ocupație a diverșilor meseriași care asigurau necesarul de produse - eliminați de ofertele străine mult mai avantajoase ca preț - are și consecințe în plan psiho- moral dintre cele mai degradante. Avem aici implicit o pledoarie pentru industria națională, o pledoarie susținută în următoarele sale pagini
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Maria Magdalena, de C.F. Hebbel (1909) și Apologia lui Socrate, de Platon (1910). Va semna, pe lîngă diverse studii sociologice (Românii și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al revistei junimiste este editarea cunoscutei și recunoscutei serii de Studii și documente literare, vol. I-XIII, București, 193l-l946, din care numai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un dar extraordinar de a adapta, prelucra orice. Scrie mereu, din plăcere. Scrie, mai ales, din necesitate. Cîtă deosebire, la acest capitol, între psihologia lui Alecsandri care așteaptă vremea rea ca să se închidă în cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de nevoile micii lui întreprinderi!". În finalul ultimului capitol Eugen Simion face cîteva precizări lămuritoare și concluzive pentru rolul primilor noștri stihurghitori: Discursul erotic deviază cu regularitate într-un discurs moral. Conachi, Ienăchiță Văcărescu, Heliade, Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare 8.000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici meseriași și alte categorii. Un pas important în cercetarea selectivă a bugetelor de familie s-a produs în anul 1953, când aceasta a trecut în seama organelor teritoriale de statistică, fiind realizată de statisticieni de bugete, salariați permanenți ai Direcției Centrale
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ghiorăie mațele de foame, iar mahalagiu vine, evident, de la locuitorii suburbiilor care vindeau la piață produsele agricole realizate în grădina proprie pentru a supraviețui. De altfel, un aristocrat pur sânge, precum Alexandru Paleologu, avea cuvinte frumoase despre mahalagii interbelici, mici meseriași, oameni spălați și cu bun-simț, protestând împotriva sensului nedrept și stigmatizant căpătat de acest termen în contemporaneitate. Pe scurt, orice elementar excurs în rădăcinile culturale ale termenului de țăran (în toate articulațiile sale) ne va arăta că e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cauză sunt introduse în terapie exerciții de vorbire propriu-zise care să servească la o dezvoltare mai rapidă a limbajului interior. Așa, de pildă, pot fi enumerate: membrii familiei, flori și păsări cunoscute; se denumesc meseriile și uneltele folosite de fiecare meseriaș în parte. Un alt exercițiu pune față în față (opune) anumite contraste. Se caută cuvinte care încep cu aceeași literă sau se grupează cuvintele cu aceeași vocală etc. Mai târziu urmează alcătuirea rapidă a unor propoziții. Copilului i se dă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]