4,914 matches
-
sunt comuniști” - scria el în Foaia pentru minte 1848, nr.49, iar în Părți alese din istoria Transilvaniei (vol.II, p.60) zicea: „Românii nici din nume nu cunoșteau ce este comunismul.” * Foaia oficială a Mitropoliei Bucovinei Foaia oficială a Mitropoliei Bucovinei era un fel de îndrumar legislativ pus la dispoziția personalului din teritoriu. În revista Lumina, organul profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, se fac referiri la mai multe dispoziții legale publicate în Foaia Mitropolitană, pe care n-am
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fie îndemnând pe alți intelectuali din localitate, dacă personal nu are calități de dirijor, nu poate fi calificat cu media foarte bine și nici nu poate aspira la un post mai bun” se spunea în dispoziția mitropolitană. Foaia oficială a Mitropoliei publica în numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu la protoerie și altul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vornicul Ioan Neculce, boier Ioan Mauromfii, Iordache Bașotă, Constantin Demianov, Gh. Papazoglu, Scarlat Miclescu din Botoșani, Anastasie Scorțescul din Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul Daniil, profesorul de muzică Iohann Kraus, farmacistul Iohann Lochmann, foarte mulți preoți, adăpostiți în podurile chiliilor mitropoliei de la Suceava. Supravegheați și spionați de autoritățile austriece , cu apărători devotați și sinceri tot din partea românilor (bunul și jovialul Doxachi Hurmuzachi și mitropolitul Veniamin, de exemplu, ei nedorind să se publice în presă știri despre ajutorul dat pentru că, după părerea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ele expropriate de pământuri, odoare și alte bogății - nemulțumiți de componența și corupția Consistoriului ortodox din Cernăuți, fac o întrunire în cadrul căreea cer: autonomia bisericii ortodoxe, democratizarea sistemului de conducere, înlăturarea funcționarilor străini din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor din Imperiu... Tot la Cernăuți, la 20 mai 1848, s-a organizat o Adunare Națională care a stabilit „Dorințele Țării” ce urmau a fi predate Împăratului și Adunării Constituante, unde, între cele 12 revendicări, erau nominalizate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
remarcabil prin bogăția elementelor sculptate În piatră (coloane, ancadramente de ferestre), la Întâlnirea dintre barocul occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar nu departe de acesta, tot lângă Dâmbovița, la poalele dealului Mitropoliei. Și-a mai construit unul, cel mai vestit dintre toate, model pur de artă brâncovenească (restaurat, este astăzi muzeu), la Mogoșoaia, În afara Bucureștiului, pe malul celui dintâi dintre lacurile care se Înșiră pe râul Colentina. Dorea, se Înțelege, să poată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
gurile rele spun că francezul ar fi preschimbat o Jeanne d’Arc În Mihai Viteazul!). Bucureștiul modern nu a fost conceput să graviteze În jurul Universității, dar acum, În urma Încrucișării bulevardelor, așa se prezintă. Centrul simbolic a fost mai Întâi Dealul Mitropoliei (unde, lângă Catedrală și sediul Mitropoliei, devenită apoi Patriarhie, s-a instalat mai târziu și Parlamentul), apoi Palatul Regal și, În sfârșit, Universitatea. În primii ani ai lui Ceaușescu, când arhitecții mai dispuneau de un dram de libertate, locul și-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi preschimbat o Jeanne d’Arc În Mihai Viteazul!). Bucureștiul modern nu a fost conceput să graviteze În jurul Universității, dar acum, În urma Încrucișării bulevardelor, așa se prezintă. Centrul simbolic a fost mai Întâi Dealul Mitropoliei (unde, lângă Catedrală și sediul Mitropoliei, devenită apoi Patriarhie, s-a instalat mai târziu și Parlamentul), apoi Palatul Regal și, În sfârșit, Universitatea. În primii ani ai lui Ceaușescu, când arhitecții mai dispuneau de un dram de libertate, locul și-a mai adăugat două edificii semnificative
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Facultatea de Drept... peste o bună parte din zona centrală a orașului... Deocamdată, bisericile dispăreau una după alta sau erau acoperite de noi construcții (sau deplasate În spatele acestora). S-a crezut la un moment dat că va fi demolată și Mitropolia; așezarea ei pe deal, Într-o poziție dominantă, chiar deasupra noului bulevard, era stânjenitoare. Până la urmă, s-a găsit o soluție mai blândă: un bloc bine plasat, În fața esplanadei care urcă spre Catedrală, a ascuns-o privirilor (exceptând un unghi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ție sănătos. Bărbatul se miră: De ce faci asta? Apoi să vezi: bărbatul dintăi mă suduia într-una. Ș-a murit. Dumneata mă bați. Dacă s-ar întâmpla să mori, al treilea soț desigur m-ar strânge de gât. *1 La mitropolie duduci multe, în rochii cam scurte pentru casa lui Dumnezeu. Creditorul: Când o să-mi plătești? Debitorul: Știi că ești curios dumneata... Slujba bună e dată înainte de a deveni moartă. Cântărești nimicuri cu cumpăna de ață de painjen. Demnitari cu pieptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era „domn a toată Țara UgroVlahiei”, Vlad Călugărul fiind silit să se refugieze la Brașov. În anul 1481, la 20 martie, Ștefan cel Mare dăruia un aer mănăstirii Putna iar la 29 august, din Suceava, întărea printr-un privilegiu moșiile Mitropoliei de la Rădăuți. Într-un raport al genovezilor, din 30 septembrie 1481, se arată că „Ștefan strânge o mare armată și are chiar ajutorul regelui Poloniei și al creștinilor, din care putem să nădăjduim că va ieși ceva bun”. E posibil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-am dat în țara noastră satele...”. Domeniul domnesc, proprietatea personală. A existat și un domeniu proprietate particulară a lui Ștefan cel Mare, format din mai multe sate, așa cum reiese din mai multe documente. La 20 septembrie 1479, domnul dăruia Mitropoliei Sucevei “satele noastre adevărate, anume Vereșcecanii, pe Siret, la vad” și satul Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Alexandru cel Bun, cu satul Jivcovul de Jos, pe Suceava, cu moara și cu vama ce se ia la Jivcov. Schimbul se face cu mitropolitul Moldovei. La 12 mai 1480, Ștefan cumpără o moară din satul Feredieni, care aparținuse Mitropoliei, și o dăruie Putnei. În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în acest loc “el împreună cu boierii săi și cu tot poporul s-au dus la această poiană spre a întâmpina pe Sfântul Ion cel Nou”. La 11 aprilie 1444, domnul întărea Mitropoliei satul Averești, scutindu-l de toate dările și slujbele. La 18 aprilie 1444, domnul dăruia bisericii Sfântul Gheorghe, biserica Mitropoliei din Suceava, satul de la Podul de Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au dus la această poiană spre a întâmpina pe Sfântul Ion cel Nou”. La 11 aprilie 1444, domnul întărea Mitropoliei satul Averești, scutindu-l de toate dările și slujbele. La 18 aprilie 1444, domnul dăruia bisericii Sfântul Gheorghe, biserica Mitropoliei din Suceava, satul de la Podul de Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserica Mitropoliei din Suceava, satul de la Podul de Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci, mitropolitul cumpără, la 11 aprilie 1465, de la Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci, mitropolitul cumpără, la 11 aprilie 1465, de la Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara și cu ștezele care ascultă de acel sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la mitropolitul Theoctist satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci, mitropolitul cumpără, la 11 aprilie 1465, de la Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara și cu ștezele care ascultă de acel sat. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul Alexandru și daniile unchilor noștri” satele: Vlădeni, cu moară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul Alexandru și daniile unchilor noștri” satele: Vlădeni, cu moară, mai sus, în același hotar, satul Sârbi pe Șomuz, apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]