4,567 matches
-
la Institutul de știința limbii, unde am văzut pe Acad. Vinogradov cu doi colaboratori ai săi, Budagov și Mihalci. Am discutat despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească. Unii dintre scriitorii mai buni ai Republicii Socialiste Moldovenești înțeleg că limba moldovenilor Republicii trebuie să fie una cu limba română. Alții tind s-o diferențieze. Punctul de vedere al Academicianului Vinogradov și al colaboratorilor săi ca și al filologului Sismariov de la Leningrad, este că limba română e una cu a moldovenilor. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limba moldovenilor Republicii trebuie să fie una cu limba română. Alții tind s-o diferențieze. Punctul de vedere al Academicianului Vinogradov și al colaboratorilor săi ca și al filologului Sismariov de la Leningrad, este că limba română e una cu a moldovenilor. Deci operile din literatura română ar urma să fie numai transcrise cu litere rusești pentru moldoveni din Republica Socialistă Moldovenească. Convorbirea a fost prietinoasă și interesantă. Vinogradov e o personalitate cu deosebire simpatică. Am hotărât plecarea în țară sâmbătă, 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vedere al Academicianului Vinogradov și al colaboratorilor săi ca și al filologului Sismariov de la Leningrad, este că limba română e una cu a moldovenilor. Deci operile din literatura română ar urma să fie numai transcrise cu litere rusești pentru moldoveni din Republica Socialistă Moldovenească. Convorbirea a fost prietinoasă și interesantă. Vinogradov e o personalitate cu deosebire simpatică. Am hotărât plecarea în țară sâmbătă, 19 dec. Institutul lingvistic al Academiei de Științe URSS Bolxcohska 14 Volhonca. [NOTE DESPRE DICȚIONARUL ORTOGRAFIC 1953
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și astfel limba se va îmbogăți necontenit și poporul întreg și-o va însuși. De altminteri când se vorbește de provincialisme moldovenești, trebuie să se înțeleagă nu numai Moldova ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru din Ardeal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mamei; a plecat la 1940 la Kilia; a urmat școala rusească după ce urmase câteva clase la școala românească, și a rămas în Republica Socialistă. Se ocupă de problema Alecu Russo. E un băiat cultivat, de bun simț, care se simte moldovean după mamă și care luptă contra celor ce vor să facă silnic și absurd din limba moldovenilor o limbă deosebită de a românilor. 22 mai. Plecăm pe neașteptate din Moscova, la ora 8.15 dimineața, cu avionul, și facem trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
românească, și a rămas în Republica Socialistă. Se ocupă de problema Alecu Russo. E un băiat cultivat, de bun simț, care se simte moldovean după mamă și care luptă contra celor ce vor să facă silnic și absurd din limba moldovenilor o limbă deosebită de a românilor. 22 mai. Plecăm pe neașteptate din Moscova, la ora 8.15 dimineața, cu avionul, și facem trei ore și jumătate până la Stalingrad, orașul eroic, din care n-a mai rămas decât amintirea; în locul ruinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare. S-a însurat de-al doilea cu o femeie din partea locului și trăiește bine. El, nevasta și fata câștigă bine (800+800+800) și au casă, vacă și grădină. S-a întâlnit prin aceste părți de lume cu niște moldoveni din raionul cazacilor de la Don și a grăit cu ei moldovenește, au mâncat mămăligă "ca la noi", și plângea... Îl chema Anton Brahuță. 30 Mai 1954. Duminecă Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din răzeșii cu porecle frumoase din Republica socialistă moldovenească nu-și dă de sminteală neamul cel vechi și vrednicia pe care au arătat-o strămoșii săi în veac. Se adeverește și după înfățișare că Chirilă Grigorie Spărie vacă e adevărat moldovean get-beget. 9 Iunie Iubite Prietine, Mulțămesc din inimă și d-tale și lui Boris Polevoi pentru rânduiala bună a călătoriei mele în care ne-am simțit atât de aproape de oamenii sovietici și atât de bucuros de toate câte am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20 Iulie 1956 [NOTĂ referitoare la Al. Graur]* Articol al lui Alexandru Graur în Gazeta literară, în care, vorbind despre limba literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că moldovenii de la Botoșani spun "șiboțăli". N-am auzit niciodată asemenea rostire la țăranii moldoveni cu care am stat de vorbă. Toți moldovenii rostesc pe c altfel decât muntenii: e un c moale, dar se aude distinct. Vorba aceasta se poate transcrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că moldovenii de la Botoșani spun "șiboțăli". N-am auzit niciodată asemenea rostire la țăranii moldoveni cu care am stat de vorbă. Toți moldovenii rostesc pe c altfel decât muntenii: e un c moale, dar se aude distinct. Vorba aceasta se poate transcrie "ciuboțăle" dar orice copil care a urmat cursul elementar rostește corect "ciuboțele". A transforma o rostire regională în dialect e cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte". La congresul evidențiaților în agricultură (toamna 1955) am putut auzi pe Moldoveni (de pildă pe Florica Beraru de la Boroaia) rostind limba literară fără cusur. Că rostirea muntenească e justă știe orice intelectual moldovean. Gramatica uniformizează rostirile. Scriem cu toții "a făcut" și "au venit"; "acesta" și "celalalt". Cu toate rezervele unora dintre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acesta" și "celalalt". Cu toate rezervele unora dintre noi pentru seară, câine, mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim să spunem. Cu atât mai mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
SĂ DOMNEȘTI, MĂRIA-TA ! La 1 aprilie 1457, Petru Aron dă din Suceava un document, care avea caracterul unei înțelegeri între el și nobilii poloni de la hotarul Moldovei. Mai multe întâmplări au dus la încheierea acestei scrisori. Mai întâi, un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are loc în anul 1359 când Bogdan I, adevăratul „întemeietor” al țării, reușește să înfrângă oastea ungară. În anul 1395, regele maghiar încearcă pentru a doua oară să cucerească Moldova. O numeroasă oaste ungurească trece munții, dar este înfrântă de moldoveni sub conducerea voievodului Ștefan I, la Ghindăuani. Până la descoperirea Letopisețului de la Putna, inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I, pusă în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost singura mărturie a acestei victorii. În a doua jumătate a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei - regatul polon. După anul 1359 are loc o expediție polonă pentru cucerirea Moldovei. Felul în care a eșuat această încercare polonă ne este povestit cu destule amănunte de cronicarul polon Dlugosz. Anul când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni nu-l cunoaștem cu precizie. În 1387 Polonia anexează Rusia Roșie și ajunge vecină direct cu Moldova. Se crea, prin această vecinătate, o situație nouă în evoluția politică a părților răsăritene din Europa și anume rivalitatea ungaro-polonă pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anul 1450, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, reușește să-i înfrângă din nou pe poloni. Istoria acestor ani evidențiază un lucru remarcabil: în toate bătăliile pe care le dau pe pământul țării lor, până la data aceasta, moldovenii au ieșit învingători. Cum se explică acest fenomen ? Care sunt factorii care au determinat aceste succese cu toate că, din punct de vedere numeric și economic, Moldova nu se poate compara cu nici unul dintre cele două regate vecine ? Este întrebarea fundamentală care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în vremea schimbărilor de domnie dintre anii 1432-1457. O recunoaștere oficială de către regele polon, a noului domn, avea darul să consolideze poziția acestuia și, în același timp, să tempereze zelul susținătorilor pretendentului la scaunul Moldovei, fie că aceștia erau boieri moldoveni, pribegi în Polonia, fie că erau nobili poloni de la hotarul Moldovei. Dar, în afara acestor considerente, există un motiv mai important care ar fi trebuit să influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan avea putința să abordeze evenimentele anului 1462 cu siguranța că la hotarul său avea, în persoana regelui Cazimir, un prieten și aliat. Încercarea de cucerire a Chiliei: 1462 Așa cum prevăzuse Ștefan, ungurii n-au răspuns la incursiunea făcută de moldoveni în secuime. Petru Aron reușise să se refugieze la curtea voievodului Transilvaniei, Sebastian de Rozgony, iar în 1462, el era chemat la curtea regelui din Buda. În felul acesta, se adâncea starea de ostilitate dintre Moldova și Ungaria. Regele nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să declare la sfârșitul campaniei din 1462 că „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă dețin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”. Traducătorul a pus în notă „la 1462 muntenii stăpâneau Chilia și Moldovenii Cetatea Albă”. O interpretare care nu se baza pe nimic. P. P. Panaitescu reproduce din Historia Turcorum, din secolul al XV-lea, știrea potrivit căreia Ștefan cel Mare „a mers și s-a războit să ia cetatea Chiliei, care era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îngăduit sultanului să organizeze o campanie contra Moldovei. Hanul tătar din Crimeea era ostil față de o acțiune militară împotriva Moldovei și Ungariei. În primăvara anului 1465, domnul Moldovei a refuzat să predea genovezilor castelul Lerici de la gurile Niprului, pe care moldovenii îl cuceriseră în 1454. În felul acesta, Moldova își exercita controlul asupra întregului țărm al Mării Negre, de la Chilia la Cetatea Albă și de aici până la castelul Lerici. Comerțul din Marea Neagră sau comerțul care se făcea pe drumul tătărăsc, care mergea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a trecut Siretul și s-ar fi întors, rătăcind pe lângă Baia, ca să-l prindă ungurii? Autorul Cronicii moldo-germane inventează o năvălire a tătarilor în Moldova care are loc chiar atunci, când se risipise oastea lui Ștefan. Când au aflat moldovenii „oastea iarăși a venit călare la voievod”. Dar o oaste nu se adună fără un ordin, o comandă, care să indice și un loc de adunare. De unde să știe un om de lângă Cernăuți sau de lângă Cetatea Albă unde-l găsește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
linie dreaptă, de ce nu a mers în următoarele trei zile până la Suceava, până unde erau tot cam atâția kilometri ? Matei pierduse mulți oșteni uciși și foarte mulți răniți. Dar, după Pannonius, oastea Moldovei fusese spulberată, afară de cei 4.000 de moldoveni de sub comanda lui Crasnăș, care s-ar fi supus regelui. Crasnăș trădase în speranța că regele va învinge și că acesta va numi în scaunul țării pe pretendentul Aron. O dovadă că Matei nu a rămas trei zile în Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alți 200 de inși veniți și ei după vești. Dar de la Brașov nu s-a putut merge mai departe, deoarece drumurile spre Moldova fuseseră închise, în munți, cu copaci doborâți pentru a bloca trecătoarea Oituz, iar drumul era păzit de moldoveni în așa fel, încât nimeni nu putea să pătrundă în Moldova și nici să iasă de acolo („nullus nuncius ipsius potuit transsire ad Moldavia, nec de Moldavia via Hungariam”). Această frază revine încă o dată în scrisoarea lui Forgach și ea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai disperarea i-a făcut să apuce pe poteci de munte, deplasarea fiind mult îngreunată din cauza zăpezii. N-a putut să pornească spre Valea Oituzului deoarece tabăra lui Ștefan îi închidea calea. Greu de crezut că a fost informat că moldovenii ocupaseră valea Oituzului și o făcuseră greu de străbătut, din cauza copacilor doborâți care barau drumul. Dacă ar fi făcut imprudența să pornească spre sud, Matei ar fi fost prins în locurile strâmte de la munte și ar fi pățit exact ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de oameni. Șocul a fost atât de puternic și psihic, și fizic, încât regele a dat ordin să se retragă în Transilvania. La mijlocul secolului al XVI-lea, Sebastian Münster scria: „Regele Matei al Ungariei a încercat să-i supună pe „moldoveni” puterii sale, dar atacat din toate părțile prin stratagemele lor a suferit o grea înfrângere și abia a scăpat el însuși cu fuga, venind în țara secuilor”. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se scria: ...„În 14 ale lunii decembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]