5,397 matches
-
pe piața administrării pedepsei va crea o competiție benefică pentru societate și pentru deținuți, va degreva bugetul statului de unele cheltuieli, va sparge monopolul condițiilor de încarcerare și va impune standarde de civilizație mult superioare celor existente în condițiile de monopol. Gradul de ocupare instituțională În ultimii ani a fost vizibilă o schimbare a parcului penitenciar. Confruntat cu supraaglomerarea (definită ca o neglijență criminală), statul a fost nevoit să aloce semnificative sume pentru modernizarea închisorilor. După modelul francez (care, prin Legea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la rîndul lor); 7. indiferența față de mizerie, foamete, frig, boli, violuri, bătăi, furturi, abuzuri etc. considerate probleme minore față de "adevăratele probleme", legate de integrarea în Uniunea Europeană; 8. predominanța subocupării, a inactivității sau a unor activități brute, monotone și neatractive; 9. monopolul asupra pedepsei și viziunea retributivă asupra justiției; 10. utilizarea dublei pedepse, sancționarea abuzivă, evitarea oricărui control din partea societății civile sau a organelor de stat și ignorarea rezultatelor controalelor, atunci cînd ele sînt efectuate. Orice evaluare onestă a penitenciarelor românești ajunge
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
principal element represiv și de transformare a ei în instituție custodială comunitară. Colonizarea socialului de către judiciar va face ca disjuncția dintre momentul judecății și executarea pedepsei să dispară, instituindu-se un continuum juridic prin multiple mecanisme de control. Iar spargerea monopolului executării pedepsei (deținut în prezent de către închisoare) va institui o concurență între diversele servicii care vor gestiona sancțiunile. Vor dispărea în acest fel "afacerile judiciare" pe care deținuții le inițiază în prezent prin darea în judecată permanent a tot felul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care se vor produce vor crește vizibilitatea publică a pușcăriilor, ceea ce va duce la sporirea reacțiilor sociale. Risipa de resurse și precaritatea sistemului sanitar vor fi primele aspecte care vor sări în evidență, atrăgînd după ele controalele financiare și medicale. Monopolul juridic va dispărea, iar o autoritate tricefală se va institui, cu arii de independență și puncte de vedere diferite, care vor schimba regulile de funcționare a penitenciarelor. Vizibilitatea cîmpului penal este o componentă fundamentală a eficacității lui. Acest fapt va
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la politica internă), fie prin lipsa de originalitate a soluțiilor formulate (capitolul referitor la politica externă). Necesitatea ca partidul să dispună de un program propriu, cu măsuri distincte de ale vechiului Partid Național Liberal este explicată în memoriul intitulat Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar. Analizând efectul măsurilor economice cuprinse în programul georgiștilor, autorul memoriului evalua posibilul lor impact asupra popularității acestei formațiuni politice: Nu ar fi primejdios pentru prestigiul lui [Gh. Brătianu n.n.] și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împiedice evaziunea peste graniță a capitalului românesc. În concluzie, proiectul de lege a fost caracterizat de georgiști ca fiind întârziat și insuficient, acționând ca o platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care devenise un pericol social
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vegheze la buna desfășurare a activității în acest domeniu 438. Referindu-se la industrie și comerț, programul preconiza: * revizuirea regimului de protecție și încurajare a industriei, în scopul favorizării exportului; * revizuirea regimului "industriilor cartelate și a celor care practică un monopol deghizat"; * standardizarea tipurilor de produse industriale pentru asigurarea bunei circulații a producției, pentru a împiedica concurența neloială și pentru garantarea unui minim de calitate; * o politică de conservare, prin valorificare optimă a zăcămintelor, în scopul obținerii unor derivate de calitate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în presă din cauza cenzurii. Gheorghe Brătianu consideră că în această afacere erau implicate interesele consorțiului De Wendel, de la Paris, stăpân al uzinelor Schneider și Skoda. Acest consorțiu, se afirmă în material, era interesat să înăbușe formula economiei dirijate și a monopolului bancar de stat, care putea să salveze națiunile din criza economică. Se apreciază că era vorba despre "o caracatiță bancară" de la Paris, care nu avea nimic comun cu aspirațiile și cu sentimentele care legau România de Franța. Se apreciază, de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rezumată în sintagma "porților deschise". Potrivit acestei legi, bogățiile subsolului puteau fi concesionate unor societăți române sau străine, care îndeplineau normele prevăzute de statul român 486. În plus, guvernul național-țărănist adoptase în 1929, legea privind Regiile Autonome (C.F.R., P.T.T., a monopolului de gaz metan etc.). În aprilie 1934, noul proiect de lege propunea ca Regiile Autonome să treacă sub controlul guvernului, permițând liberalilor guvernamentali să continue politica de intervenție în viața economică 487. Vorbind în numele georgiștilor, N. Constantinescu-Bordeni identifica, unele limite
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
economice sau de guvernul liberal după 1933. În timpul crizei economice georgiștii au criticat politica economică și cea financiară a diferitelor guverne. Ei considerau că, în perioada crizei economice, statul ar fi trebuit să promoveze o politică financiară dirijistă, prin instituirea monopolului propriu asupra comerțului bancar. Au susținut, astfel, necesitatea asigurării independenței Băncii Naționale, prin scoaterea ei de sub orice influență politică. Apreciind că datoriile acumulate în domeniul agriculturii reprezentau cea mai gravă problemă economică a societății românești, georgiștii au propus soluții proprii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în așa fel ca mânuitorii, ordonatorii de bani publici să poată avea în orice moment oglinda reală a situației respective [...] Regiile. Să fie menținute numai acele regii autonome care sunt în legătură cu legi speciale sau numai în măsura în care sunt aducătoare de venit. Monopolurile aducătoare de venit pot fi menținute. Problema regulării datoriilor și politica agrară. Raportul d-lui profesor universitar Valeriu Bulgaru Se impun ca o nevoie imediată următoarele măsuri: o păsuire a tuturor categoriilor de debitori agricoli, până la legiferarea măsurilor de regulare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai eroice de natură să întârzie criza. Industria și comerțul. Raportul d-lui inginer G. Deleanu Industria regim de protecție și încurajare revizuit, favorizându-se industriile pentru export. Se va revizui regimul industriilor cartelate și a celor care practică un monopol deghizat. Se va instaura un regim de control eficace pentru asigurarea unei nestânjenite circulații a produselor industriale și a împiedica concurența neloială prin standardizarea tipurilor de produse industriale și garantarea unui minim de calitate pentru prețul plătit.[...] o politică de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
altul de specializare în ultimii 2 ani, în 2 secții: reală și clasică. 3. Să se dea o dezvoltare deosebită învățământului profesional. 4. Învățământul normal va fi de 4 ani. 5. Serminariile [...]". ("Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931.). Memoriul " Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar" (fragmente) " [...] Mai întâi trebuie să ne punem întrebarea dacă o astfel de măsură e compatibilă cu principiul proprietății, așa cum l-a admis până acum partidul liberal; și dacă nu are
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ar abate. Dacă se dovedește că și proprietatea funciară necesită restricțiuni, diriguire și, la nevoie, expropriere în interes primordial al țării, el nu are nevoie să anunțe noi principii, sau să lărgească pe acele care formează baza Constituției din 1923. Monopolul de stat al comerțului bancar nu numai că rămâne în intreiorul cadrului fixat de principiile de mai sus, ci chiar în acest cadru se exercită mult mai puțin intensiv, nedând loc la nicio expropriere, la nicio transmisiune forțată de proprietate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se exercită mult mai puțin intensiv, nedând loc la nicio expropriere, la nicio transmisiune forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Din toate punctele de vedere, liberul exercițiu al dreptului de cămătărie constituie o primejdie socială, cel puțin egală cu aceea pe care o reprezentau în trecut latifundiile. De aceea, astfel de stare necesită intervenția activă și diriguitoare a statului. Avantajele monopolului bancar: Deponenții vor știi odată pentru totdeauna care e situația lor reală și pe ce disponibilități lichide pot conta. Deponenții vor avea garanția absolută a depozitelor lor. Orice cămătărie va fi eliminată. Un imens balast juridic de procese interminabile va
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intreprinderi; naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță; pregătirea temeinică a tineretului român pentru comerț și industrie, la care trebuie să conlucreze, în primul rând, toate intreprinderile comerciale și industriale. Voim un echilibru sănătos al vieții economice: să înlăturăm asuprirea monopolurilor și trusturilor. Să dăm premii bunilor gospodari, să înlesnim împrumuturi pe termen lung, cu dobândă cât mai mică, până la 3% pe an, pentru ușurarea muncii plugarului și sporul venitului său. Să scădem birurile, să înlăturăm prețurile neomenoase cu care plătiți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 121, 123. 424 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 59, ședința din 6 martie 1931, p. 1236; "Mișcarea", nr. 86, 8 martie 1931, p. 1. 425 În memoriul intitulat " Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar", nesemnat, autorul amintește una din lucrările sale, intitulată Pentru voi, tineretul. Cercetarea efectuată pe baza acestei informații ne-a condus spre lucrarea intitulată Pentru voi, tineretul: lecțiuni elementare de politică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în era social media 149 o cronică într-un ziar, în care scrie că pelicula nu merită văzută, sau pe prietenul care s-a documentat temeinic și îți spune că trebuie neapărat să mergi la film? Atunci când comunicatorii profesioniști au monopolul asupra informației, opiniei și divertismentului, este simplu. Dar atunci când oricine își poate face o publicație devine complicat, pentru că sursele sunt prea multe și, cumva, publicul trebuie să găsească o ordine și un sens în toată babi lonia informațională care îl
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Luminilor obligă! -, noile responsabilități ale primarului în materie de instrucție și educație fascinau socialiștii: ei contau pe educație în vederea ridicării poporului la înălțimea idealurilor socialismului. Dar, mai ales, ceea ce avea să unească posibiliștii și guediștii era posibilitatea de a înlătura monopolul serviciilor urbane (transport, apă, curățenie, iluminat...). Obiectivul era acela de a evita ca exploatarea muncii să fie dirijată către consumul de masă. Critica socialistă a proprietății private extindea acum în câmpul consumului colectiv analiza exploatării elaborată pentru producție. Fără îndoială
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se pregăti să joace rolurile adecvate noii or-ganizări sociale sperate. A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății. În perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul și sloganul denunțării imperialismului parizian. Dezvoltarea nemăsurată a Parisului și a regiunii pariziene și monopolul exercitat asupra tuturor puterilor de decizie erau tot atâtea elemente care potrivit analizei geografului secătuiau restul țării de "forța ei vie". Administrarea provinciei era afectată într-atât, încât compromitea însuși principiul republican al egalității șanselor. Până la începutul anilor 1960, amenajarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întreprinderi și oameni bogați. Competiția a putut fi temperată atunci când anumitor grupuri dominante le era teamă că-și vor pierde din putere prin dezvoltarea economică a orașului. Astfel, în unele orașe, unii industriași se puteau teme că-și vor pierde monopolul asupra ocupării mâinii de lucru, iar unii aleși cu gândul la alegeri se temeau de efectele îmbogățirii electoratului; în altele, resursele orașului depindeau cel mai mult de transferurile publice (pensii, salarii pentru funcționarii publici etc.), astfel încât bătălia economică nu-i
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
post într-un oraș african, două franceze și, eventual, unul din Oceania sau Antile", afirmă Jean-François Verjeat 424. Mai mult, aceste firme au recrutat numeroși funcționari de stat (fostul prefect al regiunii, tehnicieni de direcții departamentale ale echipamentului) care dețineau monopolul asupra lucrărilor de infrastructură în perioada anterioară descentralizării. În materie de urbanism, această situație dezavantaja mult atât oferta DDE, cât și pe cea a agențiilor de urbanism sau a birourilor de studii independente. Un sondaj efectuat în anii 1980 de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]