16,690 matches
-
trăiri, un univers existențial În care se mișcă mai bine sau mai prost. Unii o dau În bară Încă de la primul „scrâșnet” al vieții, iar alții au impresia că o duc bine până la sfârșit. Ne făurim un rost și o motivație existențială care ne determină să ne mișcăm și să trăim În consens cu aceste tresăriri. Contează mai puțin dacă acestea sunt puternic personalizate, circumstanțiate, insondabile și insesizabile. Dar faptul că au reverberații puternice și ne ghidează fiecare pas nu-l
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sporitoare ce poate scoate În evidență măreția sau nimicnicia ființei pe care o purtăm. Ca oameni supuși chinurilor și presiunilor de tot felul, nu e ceva foarte ușor. Nu trăim Într-un „paradis” existențial, nu avem cu toții aceleași disponibilități sau motivații, nu ne putem alinia la comandă la aceleași norme și valori. În schimb, fiecare Își poate face un program „pe măsură”, personalizat, circumstanțiat, de promovare a binelui, de concentrare Înspre propriul eu, de experimentare a acelei „isihia” despre care vorbesc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
etc. prin felul cum este dimensionat universul discursiv respectiv de către actantul principal, preotul care vorbește În fața enoriașilor. O astfel de ipostază este ea Însăși un construct deschis, la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată de un ierarh este o altă ipostază a discursivității religioase care va „afecta” alte niveluri psihocomportamentale sau straturi ale receptivității credincioșilor. Comentariile, luările de poziție, digresiunile purtate pe marginea fenomenelor de credință În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
R.F. a Germaniei și, apoi, a relațiilor diplomatice cu aceasta; a stabilirii de relații diplomatice cu Canada și de soluționare a problemelor contencioase în relațiile cu acele state (stingerea arieratelor financiare), încheierea de convenții consulare cu statele occidentale ș.a. 2. Motivația de a scrie și a publica cele ce urmează este substanțială explicându-se prin considerente cu totul extraordinare; relatez unul dintre actele independente de politică externă așa cum, din păcate, nu se întâmplă prea des, nici în zilele noastre, despre politica
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
state din Est, deoarece nu există între R.F.G. și România, probleme litigioase directe 4, iar politica independentă pe care România o duce este apreciată de către Guvernul R.F.G. Exista, în mod evident, un interes reciproc de a stabili relațiile diplomatice, chiar dacă motivația nu era, la urma urmelor, tocmai congruentă. Judecând după atmosfera care prevala la vremea respectivă, Partea română dorea, cu ardoare pentru dezvoltarea sa, să aibă schimburi extinse cu Partea vest-germană și să acceadă la tehnica acesteia, în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din acea vreme contextul și pozițiile diametral opuse ale părților, proiectul nostru părea, la început, imposibil. Problemele puse în discuție și de soluționat erau de un interes fundamental pentru fiecare dintre părți, dar fiecare dintre ele își avea propria sa motivație sau abordare și o apăra cu o îndârjire și argumente greu de respins. Dacă Partea vest-germană urmărea o reglementare acceptată de iure de către Partea română în probleme la care nici un stat nu ar fi subscris, la rândul ei, Partea română
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din partea unor persoane particulare, erau considerate de forurile de decizie din România ca fiind "dăunătoare", nu numai "solidarității de clasă" (cu R.P.D. Coreeană), dar și "interesului socialismului" și, în consecință, ele erau respinse sau, mai diplomatic spus, erau neglijate. Exceptând motivația de ordin doctrinar, o asemenea atitudine era destul de greu de explicat și mai ales de justificat în condițiile în care între România și Republica Coreea nu a existat niciodată vreun conflict sau vreun motiv real de nerecunoaștere și de respingere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
condițiile în care, pe plan internațional, tendința de condamnare a intervenției în Cehoslovacia a devenit aproape generală, autoritățile coreene au început să își nuanțeze treptat poziția, ajungând ca, în cele din urmă, să susțină aproape contrariul. Interesantă este, mai ales, motivația. "În perioada intervenției celor 5 state în Cehoslovacia, datorită necunoașterii situației reale din această țară, R.P.D. Coreeană a acceptat explicațiile sovietice cu privire la "existența unui pericol de contrarevoluție în Cehoslovacia". Explicații au fost găsite și pentru publicarea articolului din 23 august
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este pus în situația de a lua o hotărâre împotriva convingerii și voinței sale. Cunoscând acum câteva momente de adevăr și ficțiune în relațiile între România și R.P.D. Coreeană, mulți cititori ar putea să se întrebe care au fost atunci motivațiile lui Nicolae Ceaușescu de a "trece cu vederea" numeroasele incidente și a "ține cu dinții" la "relațiile de prietenie și colaborare" cu R.P.D. Coreeană și, îndeosebi, cu șeful statului coreean ? În câteva cuvinte, se poate răspunde cu o zicală românească
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Americii Latine și Caraibelor au devenit sporadice, fiind prioritare agendele vizitelor în spațiul statelor NATO și UE. Ca atare, ultima deplasare a unui șef de stat român a fost cea a lui Ion Iliescu în 2003, în Panama, având ca motivație principală nu relațiile bilaterale, ci participarea la festivitățile prilejuite de aniversarea centenarului independenței, iar ultima deplasare în regiune a unui ministru român de externe a avut loc în 1998 (în 2008, ministrul Lazăr Comănescu avea să fie prezent la Lima
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
altă remarcă este aceea că în prezentarea diverselor evenimente, acțiuni de politică externă sau diplomatice pe care le-am amintit, m-am referit exclusiv la latura tehnică, din punct de vedere al actorului diplomatic, care avea de îndeplinit o misiune. Motivația politică internă a uneia sau alteia dintre misiuni, ca și a evenimentelor amintite nu m-a preocupat. Ea poate face obiectul altor analize. Am încadrat lucrurile spuse în ceea ce un diplomat trebuie să facă totdeauna, să servească interesele țării pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
decât de numărul de focoase, n-ar fi trebuit să fie atât de îngrijorat de inferioritatea propriului arsenal față de americani și deci nici atât de obsedat de realizarea parității, încât să vrea să plaseze rachete în vecinătatea imediată a Americii. Această motivație i se atribuia atunci și i se pune în cârcă și astăzi. Evident că el câștiga un avantaj strategic, dar aceasta să fi fost motivația principală? Vestea venită dintr-un cer relativ senin la 22 octombrie a fost aceasta: sovieticii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de realizarea parității, încât să vrea să plaseze rachete în vecinătatea imediată a Americii. Această motivație i se atribuia atunci și i se pune în cârcă și astăzi. Evident că el câștiga un avantaj strategic, dar aceasta să fi fost motivația principală? Vestea venită dintr-un cer relativ senin la 22 octombrie a fost aceasta: sovieticii instalaseră rachete balistice cu încărcături nucleare în 1962 în Cuba, iar Kennedy, în discursul său de audiență universală din seara acelei zile, cere să le
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
De aici încolțea și ideea unui compromis posibil: "le retrag pe ale mele, dacă ți le retragi și tu". Toată lumea și mai ales americanii știau câtă greutate are pentru Hrușciov reglementarea problemei Berlinului. De aici, o altă ipoteză în explorarea motivațiilor posibile: Hrușciov creează o situație de criză în Caraibe, ca să smulgă concesii la Berlin. Vasta literatură închinată subiectului e împărțită între partizanii unei teze sau alta. Mi s-a părut neglijată și atunci și acum relația cu China. Pentru orice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a recurs în mod frecvent, manifestându-se constant grija necesară pentru a nu se aduce atingere postulatului imparțialității de care trebuie să dea dovadă președintele. * Însoțirea votului favorabil al delegației române de o explicație de vot centrată pe o motivație convingătoare pentru toți participanții. Informarea prealabilă a principalilor actori, nucleari și nenucleari deopotrivă, asupra intenției de vot a delegației române și a rațiunilor pe care se fundamenta. În discuțiile cu reprezentanții Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice, a fost accentuată în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de lucru, aveam informații că in multe cancelarii nu se accepta ideea limitării la limbile oficiale folosite la ONU și se contura tendința sprijinirii introducerii limbii germane, ca un semn de reconciliere, față de fostul inamic din al Doilea Război Mondial. Motivația formală era că limba germană se vorbește oficial în trei state participante. Conducerea lucrărilor, în mod democratic, cu utilizarea principiului rotației. Aveam în vedere evitarea sistemului ONU, cu președinte, vicepreședinte, raportor etc., care permitea o doză sporită de manipulare. Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice și ale altor instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la aceasta a devenit un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mic consum TV, sub 1 oră zilnic, sunt, poate paradoxal, și mici consumatori de carte. Aceste date arată că televiziunea este doar unul dintre factorii care influențează lectura cărților, corelația fiind mai semnificativă în cazul marilor consumatori de TV. Motivația consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și mici consumatori de carte. Aceste date arată că televiziunea este doar unul dintre factorii care influențează lectura cărților, corelația fiind mai semnificativă în cazul marilor consumatori de TV. Motivația consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mult mai mare (45,5%), decât al adolescenților în vârstă de 15-18 ani (34,3%). În ce privește consumul TV pentru informare, este doar de aproape 3 procente în favoarea celor de 15-18 ani. Corelația cu variabila „mari”/„mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS-SA, în cooperare cu CSMNTC Universitatea din București, efectuată pe trei eșantioane de elevi (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), în 2005 au fost puse în evidență motivații preponderent diferite ale televizionării la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS-SA, în cooperare cu CSMNTC Universitatea din București, efectuată pe trei eșantioane de elevi (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), în 2005 au fost puse în evidență motivații preponderent diferite ale televizionării la marii consumatori față de micii consumatori, cum se observă din graficul anterior. Volumul mare de violență televizuală în programele de televiziune din România sunt semnificative pentru un fenomen și tendințe mai generale: sub impactul televiziunii, societatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elevilor de liceu și gimnaziu, în special a celor legate de divertisment. În cazul elevilor din grupele de vârstă 15-18 ani și 11-14 ani pe locul doi apare Antena 1, în procent de 11-12%, un post care vine în întâmpinarea motivației elevilor referitoare, în primul rând, la informare. Pentru elevii din grupa de vârsta 7-10 ani pe primele trei locuri, apar în ordine, la diferențe foarte mici: Cartoon Network cu 14,8%, ProTV cu 14,6% și Minimax cu 13,8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
10%), emisiuni muzicale (8%), emisiuni sportive (8%), filme documentare (7%) (vezi graficul 11). Graficul 11. Ce emisiuni/programe TV urmăriți de obicei? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Motivația vizionării emisiunilor TV de către elevi Motivele pentru care se uită elevii la televizor sunt legate în principal de dorințele de distracție și amuzament (plăcere). Acest motiv apare pe primul loc la toate cele trei categorii de elevi, dar este invocat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu 31%, procentul corespunzător invocării acestui motiv de grupa de vârstă 11-14ani, la 34% cât este ponderea cu care situează acest motiv pe primul loc, cei din grupa de vârstă 15-18 ani. Nu toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12. De ce te uiți de obicei la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Motivațiile nu diferă semnificativ în funcție de structura pe gen a elevilor, dar se diferențiază ușor pe mediile urban-rural, în sensul că elevii din mediul rural acordă o importanță mai mare decât cei din mediul urban motivelor de distracție și plăcere, atunci când se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]