3,324 matches
-
Localizați hemoragia. Pansament... Mai avem puls? Nu i se răspunse. De cât timp? De trei secunde. Perfect. Să intre dl. conte de Bethlen și contesa de Bethlen și pregătiți sala mare a castelului, că vin cavalerii. Bătrânul Gerard, de dincolo de movilă, putea vedea cum intră pe rând, soții Bethlen înconjurați de cavaleri pregătiți pentru vânătoare. Contele o invită pe contesă la dans, iar aceasta refuză. Printre ei, pe peretele din spate, uciderea licornului parcă era de adevăratelea. Contesa așteptă să intre
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
eu că sunteți irezistibile. Anunțați familia. N-are familie? Oricum... Totul e în regulă. Operația a reușit sută la sută. La nici zece ani de la miracolul primului transplant de inimă, al doctorlui Barnard. Ce vrei, dragă? Știința merge înainte. Luați movila de pământ jos, de pe pacient. Așa. Să fie dus la camera de reîncarnare. Așa începe totul: cu reîncarnarea. Toată lumea să părăsească acuma sala de operație. Așezați movila la locul ei. Adică pe geana lumii. Pe fundalul muzical, cel al cornului
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
transplant de inimă, al doctorlui Barnard. Ce vrei, dragă? Știința merge înainte. Luați movila de pământ jos, de pe pacient. Așa. Să fie dus la camera de reîncarnare. Așa începe totul: cu reîncarnarea. Toată lumea să părăsească acuma sala de operație. Așezați movila la locul ei. Adică pe geana lumii. Pe fundalul muzical, cel al cornului, patru cavaleri îl luară pe celălalt Gerard și-l duseră afară din sala de operație. Fetele, cele trei, rămaseră mai departe la masă. Amestecară din nou cărțile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
valurilor mării. Afrodita! Prea te lași luată cu asalt de sentimente, deși ești conștientă că aici n-ai voie... Fii mai tare. Lasă apa. Discuția celor trei începu să devină numai o simplă părere pentru că orificiul dintre tavanul pivniței și movilă de pământ se îngusta, pe-ncetul, tot mai mult. Se mai auzea intermitent o voce aproape surdă: Vreau apă. Mi-e sete.” 10. 2 decembrie’80. În plin Săgetător. Spitalul X. are A.S.C.R și nu U.A.S.C.R.
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
proaspătă și mai gustoasă acum datorită ploii căzute, și înaintă în tăcere, aproape târându-se, de la o stâncă la trunchiul răsucit al unui arbust, de la o mică dună la un tufiș de scaieți, până ajunse, în sfârșit, în locul perfect, o movilă de piatră de unde domina, la mai puțin de trei sute de metri distanță, silueta zveltă a marelui mascul al turmei. „Când omori un mascul, imediat vine altul mai tânăr să-i ocupe locul și să apere femelele, îi spusese tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
care o aprecie ca fiind cea mai de acceptat. Prin urmare, luă arma, două cartușe și porni, către malul acelui canal de irigații, unde săvârșise odioasa crimă. Adună o grămadă de crengi și crenguțe, de vegetație uscată și făcu o movilă destul de mare, pentru scopul pe care și-l propusese. Puse cele două cartușe pe țevi. Urcă arma cu țevile spre cer, și trase, fără să ochească ceva anume. Apoi desfăcu arma, în cele trei piese componente: țevile, patul și piesa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Urcă arma cu țevile spre cer, și trase, fără să ochească ceva anume. Apoi desfăcu arma, în cele trei piese componente: țevile, patul și piesa care le unea și le ținea strâns, pe celelalte. Așeză totul, cu mare atenție, sub movila de lemne de foc, pe care-o meșterise cu atâta dichis. Scăpără bricheta. Ațâță focul. Acesta se dezvoltă vertiginos. Veghe, până ce nu mai rămaseră intacte, decât părțile metalice din armă. Răscoli, cu toiagul, să se convingă că se realizase ce-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
așezându-se pe pat și privindu-mă. Am tras fermoarul și-am vărsat conținutul genții pe sacul de dormit din fața mea. Zeci de tubulețe din plastic transparent mi se rostogoliră peste picioare. Scoaseră un zdrăngănit înfundat, strângându-se într-o movilă. Unele se rostogoliră sub pat, altele departe, pe podea. Am luat unul la nimereală și am citit eticheta. — CONCENTRARE. Patru miligrame. Scout ridică două care se rostogoliseră lângă picioarele ei. — JUDECATĂ, zise. Iar ăsta-i SIMȚUL UMORULUI. — STIL. EXPLORARE. CONVINGERE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se uită la mine. Eu m-am uitat la ea. — Ce-a fost asta? Cu palma în jos, îmi făcu un semn de vorbește mai încet. — E ceva acolo, înăuntru? — Uite, spuse ea, acolo. Lângă stiva prăbușită se mișcă altă movilă de hârtie. Foile se ridicară o clipă, apoi căzură la loc. Se întâmplă din nou după câteva secunde, apoi am văzut o undă, ceva care se mișca pe sub hârtiile puse una peste cealaltă și dădea ocol camerei pe lângă pereți. Scout
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că oamenii mor: cîteva ființe au lăsat goluri în jurul meu. Mult mai tîrziu, cînd am trecut prin satul în care copilărisem ca să-mi refac amintirile, am simțit că, deși locurile păreau aceleași, acum aveau o rînduială de nepătruns. Am căutat movila unde hodinea bunica, o paragină cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi spună nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a găsit un pitpalac. - Mi-a zburat de sub picioare, spuse pictorul mișcat și adăogă că i-a mîngîiat culcușul. - Ai băgat de seamă ce ecou este aici? mă întrebă el și se trase lîngă pîlcul de fagi care înconjura o movilă. Mormîntul acesta pare vechi. Am ciulit urechea: fagii sunau cu foșnet de pădure. Îi asculta și bătrînul. - Între trunchiuri aerul rămîne ud; la loc deschis altfel este primit vîntul. Rogu-te acum să treci sub meri. Foșnetele se schimbaseră. Intrigat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pămîntul și se rotește pe șasiu cu mișcări de reptilă atacată. Barajul crește văzînd cu ochii. Minunîndu-se de puterea excavatorului oamenii rîd bucuroși. Urmat de adjunct, directorul-secretar urcă pe dig. Cupa excavatorului care vîjîie prin aer răstoarnă lîngă ei o movilă întreagă. - Ho, nebunule! strigă adjunctul, o să ne îngropi. Surd, în cabină excavatoristul rînjește asudat. Directorul se plimbă preocupat pe creasta digului. Deodată se aude un pocnet sec iar mugetul fiarei începe să agonizeze. Uitîndu se la excavator, adjunctul se întreabă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
șchioapă, grîul și porumbul sînt bune, dar nu mai Înalte decît iarba. Hoinărim prin păduri mari și Întunecoase, ce nu depășesc Înălțimea pinilor pitici, nu există abisuri de Atlantic și Înălțimi de Himalaya, cei mai măreți munți sînt doar cît movilele cîrtițelor și dacă stelele ni se par Îndepărtate, foarte Îndepărtate, nu sînt mai Îndepărtate decît li se par altor oameni. În fine, a fi un biet uriaș sau un biet pitic al timpurilor În care trăim - un amărît de titan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Uite!“ - mi-a zis Bob - „or să te mănînce!“ - zice, și ce-am mai țipat... vezi bine, țin minte de parc-ar fi fost ieri! Și cum să nu-mi amintesc cînd l-au dus pe fratele meu George la Movila Indienilor... firește, se zicea că acolo erau Îngropați indieni, așa se zicea... iar aici rîul era plin de apa aia neagră și grasă care ieșea din movilă... sigur că da, tata totdeauna spunea că acolo-i petrol, așa spunea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să nu-mi amintesc cînd l-au dus pe fratele meu George la Movila Indienilor... firește, se zicea că acolo erau Îngropați indieni, așa se zicea... iar aici rîul era plin de apa aia neagră și grasă care ieșea din movilă... sigur că da, tata totdeauna spunea că acolo-i petrol, așa spunea, și că cel care-o să sape aici un puț o să ajungă bogat... și Will n-avea decît doi ani jumate și George i-a spus că apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de amintiri. Mă încăpățânasem să rămân în seara zilei de 31 decembrie la fereastra hotelului unde era încartiruit departamentul de presă al candidatului. Luna îngălbenea troienele uriașe de zăpadă murdară. Umbra zimțată a hotelului se lățea peste piața plină de movile ca un câmp de cârtițe. În urechi îmi țiuia ceva ca un fluid gregorian: ordinarium missae. Apoi, un om gârbovit ieși tiptil în stradă. Era încotoșmănat într-o pufoaică zdrențuită și căra o sacoșă burduhănoasă. Strigătul m-a bușit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
iau autobuzul spre Măgura. Doar că în stație nu era țipenie de om. Am mers cu ia-mă nene vreo cinci kilometri, apoi am sărit într-un hârb plin cu saci de cartofi, care m-a lăsat la poalele unei movile împădurite. În vârful ei se afla Sanatoriul de boli nervoase de la Măgura. Șoferii care mă aduseseră în trepte până acolo știau de doctorul Iolescu și de sanatoriul său - părea să fie o chestie faimoasă prin partea locului. Și Sabina îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se văzuse pe cer și ultima rachetă roșie din acea zi și plecară amândoi să-și regăsească plutonul. B. Incidentul naște ipoteza Acesta ar fi deci al doilea OBIECT din memoria lui Zare: Un tumul, spunea profesorul Valedulcean, este o movilă de pământ, așa cum probabil ați văzut adesea și voi pe câmp când ați fost cu școala În excursie sau la cules de roșii. Ea are formă conică sau piramidală. (Ca să fie ceva mai Împăcat cu propriul lui sentiment profesional, Valedulcean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și schița cu creta un con și o piramidă. În acest timp, Zare - Încă nu Împlinise 12 ani atunci - juca „pâinile“ cu colegul său de bancă și chicotea că tocmai ghicise un număr, era În avans.) Așadar, tumulul este o movilă ar-ti-fi-cială, adică făcută de mâna omului. (Din nou profesorul se apropia de tablă și scria cu creta: TUMUL.) Popoarele din antichitate aveau obiceiul să Înalțe astfel de movile, de pământ sau chiar din piatră, deasupra mormintelor. Bineînțeles că nu deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că tocmai ghicise un număr, era În avans.) Așadar, tumulul este o movilă ar-ti-fi-cială, adică făcută de mâna omului. (Din nou profesorul se apropia de tablă și scria cu creta: TUMUL.) Popoarele din antichitate aveau obiceiul să Înalțe astfel de movile, de pământ sau chiar din piatră, deasupra mormintelor. Bineînțeles că nu deasupra fiecărui mormânt, ci doar deasupra mormintelor mai importante. (Zare Îl privește fix pe profesor de parcă ar vrea să-i soarbă cuvintele. De fapt, mâna lui dreaptă, ascunsă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pentru ieșirea imediată din războiul nemțesc, antiromânesc. (Manifest al C.C. al P.C.R. editat la 7 noiembrie 1942) (JAF - fragmente din caietul de regizor al lui Radu A. Grințu) În stânga mea este o colină sau un mal de pământ sau o movilă rezultată din pământul scos de la săparea tranșeelor. Obiectul nu poate fi distins foarte clar, de aceea aș fi de acord chiar și În cazul În care cineva mi-ar propune să spun că este o grămadă de paie sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
altfel", a fost acceptată ca o egală și uneori respinsă ca o egală, ceea ce e chiar mai greu. în presa anilor '30 ai secolului trecut apar destule nume de scriitoare din generații diferite: Sarina Cassavan, Anișoara Odeanu, Coca Farago, Sanda Movilă, Otilia Ghibu, Claudia Millian, Aida Vrioni, Lucia Demetrius, Henriette Yvonne Stahl etc. Cu excepția ultimelor două, care, oricum, n-au ajuns la clasicizare ca Hortensia PapadatBengescu, celelalte nume sînt cunoscute doar specialiștilor. Impunerea "doamnei Bengescu" are mai multe explicații. „Pentru muzică
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
spate al casei lor din Edgbaston - era chiar deasupra bucătăriei și o auzea pe Joan mișcându-se dedesubt, făcând ultimele finisaje la masa de seară. — Pistele de 3000 de metri, spuse vocea lui pe bandă, au fost construite în spatele unor movile de argilă de deșert, făcându-le invizibile oricui în afara unor observatori foarte apropiați. Aprilie 1987 În jeepul care-i ducea de la Qalat Saleh la terenul de testare, generalul irakian îi ceru părerea lui Mark. Nu e rău, spuse Mark. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept dovadă s-a dat în dragoste cu Vasile Movilă, zis Cârnu. Nu degeaba îi spuneau oamenii Cârnu, căci avea nasul fără vârf, de parcă îl mâncase mâța. Nu era bărbat frumos, nici voinic, pe unde mai pui că avea o voce pițigăiată, fârnâită totodată. Umbla mai tot timpul încălțat cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Viața 1633-1691 Cărturar și om politic, Miron Costin (1633-1691) este un ilustru reprezentant al umanismului românesc. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut în Polonia, unde hatmanul Ion Costin se refugiase, ca urmare a mazilirii, de către domnul Moise Movilă. Tânărul Miron Costin și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]