57,196 matches
-
astăzi cu mama la plimbare. Mă voi duce astă seară să beau o bere cu foștii colegi dacă îi voi găsi la telefon. Atunci poate mă întâlnesc și cu fetițele de pe aici, glumi Mircea. - Atât îți trebuie să vii la munte deja consumat. Cum au bază de tratament la hotel, te trimit direct la recuperare fizică. - Bine scumpete, am grijă să fiu în cea mai bună formă la munte. Promit și... știi cât de mult te iubesc. - Da, bine... știu. M-
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
cu fetițele de pe aici, glumi Mircea. - Atât îți trebuie să vii la munte deja consumat. Cum au bază de tratament la hotel, te trimit direct la recuperare fizică. - Bine scumpete, am grijă să fiu în cea mai bună formă la munte. Promit și... știi cât de mult te iubesc. - Da, bine... știu. M-ai liniștit atunci. Atunci vorbim peste două zile la ora unsprezece fix. Te sărut cu toată dragostea. - Și eu. Se auzi un clinchet cum s-a închis circuitul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
Peste câteva clipe sună centralista să-i comunice câte minute a vorbit și costul convorbirii. - Cu cine ai vorbit dragule așa de mult? Ți-ai sunat colegii? - Nu, am sunat în Dobrogea, să văd dacă mai dorește să mergem la munte. - Sper că nu ți-a dat deja papucii. Știi cum sunt fetele. Ochii care nu se văd se uită repede. - Mamă, dar ne-am despărțit doar de câteva ore și nu este cazul nostru. Nu prea ai ce alege la
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
au refăcut ori s-au ridicat din temelie câteva mănăstiri. S-au întărit legăturile cu celelalte Biserici Ortodoxe și cu alte Biserici creștine. Astfel, Biserica Ortodoxă Română și-a trimis delegați la Conferințele panortodoxe de la Constantinopol (1923), Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos (1930), la prima Conferința a profesorilor de teologie din Balcani, ținută la Sinaia în România (1924), la primul Congres al profesorilor de teologie ortodoxă la Atena (1936). Patriarhul Miron a făcut câteva vizite unor ierarhi ortodocși de peste hotare și
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
îmbrățișați, retrași... V-ați îmbrațișat cu duioșie copii Ce s-au născut din a voastră iubire, Cu stimă și dragoste multă i-apropii Căci totul a fost pură împlinire. Cununa anilor ce-ați împletit Cu răbdare multă an de an, Munți de dragoste a-ți simțit, Greutățile ducându-le la liman... Uniți prin sfântul legământ, credință Alături la bine, la greu, fiind oricând, Luptând împreună cu conștiință, Respect, bunătate, dragoste cultivând! Jurământul l-ați păstrat cu credință Ce v-a oferit siguranță
LA ANIVERSARE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382127_a_383456]
-
ochii adânciți în orbite, fălci încleștate și frunți adânc arate de gânduri și socoteli : atât am luat primă, atât am dat pe brad, atât pe jumătate de porc... atât pe canistra cu vin. Aoleu, nu-mi ajunge pentru revelionul la munte! Trebuie să-l fac la restaurant...Dar nici acolo nu-mi ajunge. Atunci...acasă! Ah, banii ăștia, niciodată nu-ți ajung!... Și pentru colindători? Asta-i bună! Să stea acasă, să nu umble haimanale prin blocuri și tramvaie... Și roiurile
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
pot decât să presupun că Ascultă vreun îndemn sau vreo poruncă, De a ne face clipe deprimante. Din brațele cu mâinile-ncleștate Și din sudoarea limpede a frunții, Un monument începe să se-arate, Mult mai semeț și mai înalt ca munții, Pentru acei cu suflete curate, Chiar dacă sunt prea mult bătrâni, cărunții. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ARCAȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre
ARCAŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382164_a_383493]
-
pe cei răi, și unde și noi ne naștem pe rând parcă numai să ne încerce durerea și suferința, în această lume a răsărit cândva Soarele Dreptății, al dreptății eterne: Hristos a Înviat! Când ostilitatea lumii dimprejur ridică în jurul nostru munți de indiferență și rea voință, cănd întunericul ne sapă sub fiecare pas capcanele căderii, singura noastră speranța este lumina învierii. Lumină care ridică la viață chiar și sâmburele cel mai închistat din inimă pământului, lumina care rupe lanțurile unei existente
DESPRE INVIERE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382160_a_383489]
-
-i transmiți asta? Poți să-i spui că, mi s-a întâmplat tot, dar absolut tot, ce a prevăzut?...Ba , nu! Nu asta! Poți să-i spui că, port în suflet un dor mai mare decât am avut vreodată pentru munții mei? “ Romanul structurat în secvențe cinematografice, debutează cu discuția dintre Nicu și o femeie despre viață și potență. Discuția alunecă, ușor, spre amintirea unei iubiri, ca o destăinuire a unui burlac ce a trecut prin paturile mai multor femei. Subiectul
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
alunecă, ușor, spre amintirea unei iubiri, ca o destăinuire a unui burlac ce a trecut prin paturile mai multor femei. Subiectul curge lin ca apa Arieșului ce ajunge la Câmpia Turzii, derulând retrospectiv imaginile copilului purtat de părinți în rucsac prin munți, până în seara când întâlnește pe Geta simțindu-i mirosul miros și frăgezimea gurii. Subiectul romanului se derulează ca firul roșu de pe ghemul vieții, conturând o creație barocă, din categoria realismului magic sud-american, cum ar fi Vargas Llosa, G.G.Marquez, sau
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
Acasa > Literatura > Proza > VISUL FETEI LUI BATUKHAN - PREMIUL I LA CONCURSUL "RĂDĂCINI", EDIȚIA A III-A - ÎNSEMNE CULTURALE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care domnește cu schimbul când brunul, când albul ca ison ținut anotimpurilor. Și-un cer în tonuri de cenușiu... Omul de-aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
-n pământ, din care ieșirea e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni, doar așa poate nimeri hotarul îngust al zării printre furtuni de omăt sau nisip. Ținut sărac în culori, misterios, răzlețit de lume, stăpânește el, Lordul-vânător cu păsări de munte... * Februarie domnește prin ger, rostuind pragul schimbului de ani. În iurte se bea arkni și ceai cu lapte. Se mănâncă orez. Prin alb, hrana-i și ea chezaș al gândurilor bune la granița vremurilor. Un cântec scurt se naște din
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Și rostul vânătorii îl știe temeinic, și-a muiat ades în sânge ghearele-i oțelite! Să meargă! Să vâneze împreună! Și toți să le privească! Doar la asta visa fata de când deschisese ochii asupra lumii, pe-ntinderi de stepă și munți, de când se-nfrățise cu Akhnu! Makhan o găsise-ntre două stânci, pui firav și golaș, scăpat din cine știe ce cuib, pradă fiarelor pe care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea... A hrănit-o cu carne crudă și a adăpat-o cu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
și a adăpat-o cu lapte de capră până s-a întremat și s-a împodobit cu pene dantelate în gri, brun și roșcat. De mică a deprins-o la zbor și la vânat! Nu cățărate pe-o creastă de munte, adăpostite doar de azurul cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în căutarea ochiurilor de iarbă, s-o-nvețe cu aerul și zvonurile muntelui. Niciodată vulturița nu-i atacase
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
cățărate pe-o creastă de munte, adăpostite doar de azurul cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în căutarea ochiurilor de iarbă, s-o-nvețe cu aerul și zvonurile muntelui. Niciodată vulturița nu-i atacase iezii cei cruzi din turmă, învingând datul firii... Când s-a mărit, Akhnu s-a lăsat învățată să poarte povara capișonului de piele împodobit c-o piatră verde. Se-nfiorau și ea, și fata când
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
-i fie acoperit capul. De câte ori la ceas de apus, în zi de vânătoare, atentă, Makhan nu-i curățase de sânge ghearele păsării?! Și zâmbind, își zicea încântată: „A fost o vânătoare pe cinste! Și lupii s-au mai dat spre munte ! Un timp vor fi stăviliți! Mai puțini cu doi, luați zălog în gheare de Akhnu pentru stricăciunile făcute în turmele de capre și în herghelii!” Cum să nu se-ncreadă Makhan în ajutorul ei, al vulturiței?! Călăreț și vânător se
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
aducătoare de bine pentru părintele scump va fi! Numai să se prindă-n marea vânătoare! * Makhan se-așează cuminte în șir. Nu-i pasă de cum privesc spre dânsa unii sau alții. E hotărâtă să intre în lupta cu fiarele, cu muntele, cu greul în locul tatălui său. Își făgăduiește s-aducă prada cea mare... să-și întărească părintele... Îmbrăcămintea o ajută pe deplin. O blană de lup vânat de ea îi e podoabă. Gândul acesta o-nalță, o face mai dârză, îi
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
lapte. Doar Makhan întârzie s-apară. Cei care-o știu se-ntreabă ce soartă are-ndrăzneața de fată?! Câțiva cred că-ntârzierea e pedeapsa că păstorița de capre a vrut să-ntreacă măsura, legea! Și e uitată... Mai departe, sub munte, Makhan așteaptă. Tânjește. După ce-a săltat-o pe Akhnu înspre înalt, a urmărit-o cu privirea până s-a pierdut în cenușiu. Apoi cenușiul a pierit în smoala înserării. Să treacă noaptea! Știe! E sigură! Ziua următoare va răspunde
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
de-atât alergat, fata vrea să dea mâna cu somnul o clipă. Și-această ispită o-nfrânge. Adoarme. Nu știe când și cum ceasurile nopții-au trecut, căci, mângâiate de lumină, ploapele i se zbat. O minune se-arată. Dinspre munte, zboară îngreunată Akhnu, purtând atârnat în cioc un văl de argint! Iar în urmă-i se limpezesc văzduhurile încet, lăsând cale soarelui. Ca prin farmec, călăuzit de umbra vulturiței, pământul înviază. Makhan nu știe care-i mai grabnică: năvala verdelui
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
în sufletul fetei... C-un fior de nădejde domolind amarul pierderii vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la intrare și-ntreabă de Batukhan. Un zâmbet larg de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca nicicând, Makhan își picură o lacrimă sărată pe obraz. E rubinie, geamănă ochilor vulturiței vrăjite, Akhnu... Referință Bibliografică: Visul fetei lui Batukhan - Premiul I la Concursul Rădăcini , ediția
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
sufletului. După însușire, dragostea e izvorul credinței, adâncul fără fund al îndelungii-răbdări, oceanul smereniei. FERICIT ESTE CEL ARE FAȚĂ DE DUMNEZEU UN DOR ASEMĂNĂTOR CELUI PE CARE-L ARE ÎNDĂGOSTITUL NEBUN FAȚĂ DE IUBITA LUI” (pag. 425). SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL (579, Siria-649, Muntele Sinai), a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
adâncul fără fund al îndelungii-răbdări, oceanul smereniei. FERICIT ESTE CEL ARE FAȚĂ DE DUMNEZEU UN DOR ASEMĂNĂTOR CELUI PE CARE-L ARE ÎNDĂGOSTITUL NEBUN FAȚĂ DE IUBITA LUI” (pag. 425). SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL (579, Siria-649, Muntele Sinai), a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul, iar viețuirea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Acum este numit și Ioan Scărarul, datorită cărții „Scara dumnezeescului urcuș”, pe care a scris-o la sfârșitul vieții sale. La mănăstire l-a avut povățuitor pe Cuviosul Martirie, vreme de 19 ani. După moartea
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă ții de mână strâns, (Chiar de cea care-i beteagă) Văd că plopii sunt cu soț Și eu iarăși par întreagă! Am curaj să trec prin ape, Munții să îi car în spate, Inimii să-i dau putere Să le ducă ea pe toate! Drumurile parcă-mi par Mai ușoare de trecut Nu mă împiedic de necazul Care-n traistă l-am vârât... Îmi plac Toamnele nespus (Și
LACRIMĂ DE STEA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382223_a_383552]
-
le urmărea de sub pat, așteptând să vadă cine era Mira și de ce ielele se ascundeau de ea. Nu trecu mult și în căsuță intră o fată de o frumusețe nemaivăzută, cu părul lung până la călcâie și unduios ca izvoarele de munte și luminos ca razele soarelui, cu ochii mari, albaștri, care ar fi făcut cerul să se rușineze de culoarea lui, cu obrajii mai îmbujorați decât florile câmpului și cu buzele mai parfumate decât cei mai parfumați fragi. - Ai venit, soro
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]