KorAP: Find »[drukola/base=murdar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...291 >

7,269 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444

erau furnizați de Gruner. Și astfel Sammler se alăturase armatelor pe trei fronturi. Era curios, lucrul acela. La vârsta de șaptezeci și doi de ani pe câmpuri de bătălie, purtând acești pantofi și o jachetă din bumbac indian și o bască albă murdară de la Kresge’s. Tanchiștii Îl recunoșteau drept american din cauza jachetei, strigând „Yankeule!“. Venind la ei, vorbise unora În poloneză, altora În franceză, engleză. Se gândea la sine În anumite momente ca la o cămilă printre vehiculele blindate. Nu era sionist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
primească o masă. Dezinteresul lui nu avea să devină niciodată unul din bunurile ei de confort, o piesă din mobilierul vieții ei. Nici măcar frământarea pentru viitorul Shulei nu Îl putea forța să ajungă Într-o asemenea postură. Achizitorul unor bunuri murdare? Întreaga lui ființă se revoltă la acest gând. — Tata pune Întrebări foarte precise despre Wharton. — A auzit de povestea asta? — Exact, unchiule. Cine i-ar spune așa ceva? Pare o dovadă de neobișnuită cruzime. Nu știu dacă Înțelegi cum stă treaba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
poate un caz special. Preferi să crezi că nu e parte din continuum. Și dacă nu e așa? — Aș vrea să nu mai discutăm despre asta, Wallace. — Nu, e mult prea interesant. Și asta este pură obiectivitate, nu o conversație murdară. Ei, Angela ne-a dat un raport bun despre Wharton Horricker. Se pare că este lung și tare. Spune, totuși, că exersează prea mult, e prea musculos. E greu să capeți sentimente gingașe de la un bărbat cu brațe de oțel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
apă, marca Geisha, mirosind proaspăt a pește. Sammler duse cutia la nas. Aha! Luase cineva o gustare? Emil, șoferul, poate? Sau chiar Wallace, mâncând direct din cutie, fără oțet sau sos? Wallace ar fi lăsat firimituri pe masă și furculița murdară, urme neglijente că a mâncat. Sammler dădu drumul Înapoi În coș cercului de metal tăiat, luă piciorul de pe pedala găleții și se duse În sufragerie. Acolo pipăi grătarul șemineului, pentru că Shulei Îi plăcea focul. Era rece. Dar seara era caldă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
fie important și foarte, foarte special. Tot aștept să termini și să Îți apară recenzii În ziare. Vroiam să văd fotografia tatălui meu În librării, În loc de toate fețele alea neghioabe și toate cărțile alea stupide și lipsite de importanță. Cheile murdare din plicuri. Domnul Sammler se gândi la ele. Pe cât era de exasperantă, de Îngrijorătoare, pe atâta era desigur și amuzantă Într-un mod trist. Dacă dulăpioarele conțineau manuscrisele și nu teancuri de hârtii În mape. Nu, nu credea asta. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
lor. Trebuia să te oprești și să te Întorci și să-i aștepți. Nu acceptau să fie omiși. Sammler puse a doua găleată sub țeava curgătoare. Wallace se dusese să o golească pe prima prin lucarnă, Întorcându-se cu mâini murdare și ude, cu pieptul dezgolit, cu perii scurți negri aranjați simetric ca o tunsoare clericală. Brațele Îi erau lungi, umerii albi, frumos formați fără nici un scop. Și cu o anumită cădere a gurii, zâmbind către sine, transmițându-i lui Sammler

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
trupurile se sprijineau de parapete. Câinii veneau șovăitori, târâș. Locuitorii fugiseră din taberele pe care le vedeai ici și colo - corturile joase, ca de beduini, dar făcute din acoperitori de lăzi aruncate din vapor, bucăți de polistiren, foi de celuloză murdare ca niște carcase năpârlite de insectă, chiulase mari de gândac. Bieții de ei! O, bietele creaturi! — Ei, au făcut treabă, nu-i așa? spuse părintele Newell. Câte victime, crezi tu? — N-am idee. — Ăsta a fost un mic experiment rusesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
Rozul-portocaliu cu o tentă verde al vitrificațiilor era semn sigur. În mod clar napalm. Era un război adevărat. Acești evrei erau chiar duri. Îi vorbise lui Sammler ca de la un american la altul. Dungile lungi albastre de pe bumbacul jachetei, șapca murdară de la Kresge’s, micul caiet cu spirală În care Sammler lua notițe pentru articolele poloneze, și el de la Kresge’s, explicau asta. Era un război adevărat. Toată lumea respecta omorul. De ce nu și preotul? Mergea În bocancii americani mari, de armată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
jure că aceasta era exact așa, Însă Broadway-ul intersectat cu 96th Street Îi dădea un asemenea sentiment al lucrurilor. Viața, când era așa, doar Întrebări și răspunsuri de pe culmile intelectului până În străfundurile sale, era de fapt o stare de nenorocire murdară aparte. Când nu era decât Întrebări și răspunsuri, nu avea nici un farmec. Viața, când nu avea nici un farmec, era pe de-a-ntregul Întrebări și răspunsuri. Asta funcționa În ambele sensuri. În plus, Întrebările erau proaste. În plus, răspunsurile erau groaznice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
prezise. Așa că, atunci, purtat În jos pe Broadway cu mare fast, Sammler Își vizită propriul (cum Îi spusese Wallace?) propriul teritoriu. Ca turist. Și apoi Emil, luând-o pe Riverside Drive, Întoarse și Îl lăsă În fața masei uriașe, uzate și murdare de structuri utilitare unde locuia Împreună cu Margotte. Era douăsprezece și jumătate. N-ar trebui să-mi ia mult. Elya mi-a cerut niște hârtii. Simțea că Îl strânge inima. Remediul ar fi fost să respire mai adânc, dar nu reușea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646

mine acasă, am făcut o curățenie amănunțită; chiar am țesălat-o pe Portia, pentru numele lui Dumnezeu. Și totuși, am avut un teribil sentiment că mă expun, când a intrat. Era ca și cum nu camera mea obișnuită, ci coșul cu rufe murdare ar fi fost la vedere. Dar jena de a avea un coleg de serviciu care să-i vadă amănuntele casei ei nu părea s-o afecteze pe Sheba. Ea nu se gândea la ce mă gândeam eu. Avea acea încredere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
ușor cu țigara și, încă tușind, a zis cu încăpățânare: — Adică ok. Se înțeleg ok. Crezi că încă mai fac sex? A tăcut. Gura i s-a strâmbat într-un fel, își amintește Sheba. Nu-mi cere să spun lucruri murdare despre părinții mei, a zis el. Sheba începuse să protesteze, dar apoi s-a oprit. Ea se referise exact la „lucruri murdare“. Nu avea nici un rost să încerce să-l ademenească înspre acel tip de conversație. El nu avea vocabularul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
tăcut. Gura i s-a strâmbat într-un fel, își amintește Sheba. Nu-mi cere să spun lucruri murdare despre părinții mei, a zis el. Sheba începuse să protesteze, dar apoi s-a oprit. Ea se referise exact la „lucruri murdare“. Nu avea nici un rost să încerce să-l ademenească înspre acel tip de conversație. El nu avea vocabularul pentru asta. Insultase vreun cod atavic de loialitate familială specific clasei muncitoare. Au tăcut amândoi o vreme, iar apoi Sheba a început

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
stup de albine în loc de păr și un sutien enorm, cu balene de metal, îl asigura că e o alegere foarte masculină. În bai, Bangs, sau poate vreun locatar anterior, pusese pe capacul de la veceu o husă - o bucată de blană murdară, portocalie - care s-a dovedit oribil de umedă la atingere. Chiuveta avea pete verzui de apă sub robinet, iar pe cadă era sprijinit un uscător de rufe plin cu chiloți și șosete care se făcuseră țepeni de la uscat. Lângă cadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
cinci minute, am auzit țipete din podul casei. Am mai stat puțin, neștiind ce să fac, apoi am hotărât să nu mai țin cont de ordinele doamnei Taylor și să urc. Când urcam scările (acoperite cu o mochetă șocant de murdară), țipetele lui Polly au început să se transforme în propoziții cu sens. — Nu-ți pasă de mine sau de Ben sau de tata, am auzit. Și apoi: Încerci să te prefaci că ești așa de drăguță și de dulce. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
nu ne spune la telefon. Și-i zic lu Steven, „De ce ar putea să ne cheme?“. Și atunci începe să plângă. Să-și dea sufletul de plâns! Am scos tot de la el. Mi-a spus tot. Am văzut scrisorile alea murdare pe care i le scriai... — Ascultă o clipă - a zis Richard. — Nu, Richard, l-a întrerupt Sheba. — Exact, a zis domana Connolly. Că nu poți să negi, nu-i așa? De ce nu-i spui și lui cam ce făceai cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
târșea picioarele într-acolo, să mă strecor în camera ei și să iau manuscrisul. Așa cum mă temeam, camera ei era într-un hal de nedescris. Fiecare suprafață disponibilă era plină cu bucățele mici de hârtie, bucăți de lut și haine murdare. O conservă de fasole mâncată pe jumătate era pe jos, în mijlocul camerei. Sheba lăsase fereastra deschisă în timpul nopții, plouase și covorul lângă geam era inundat. Am găsit și manuscrisul. Îl lăsase pe masă. Tocmai începusem să-l adun când am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570

pahar cu suc de cireșe amare, în vreme ce toată lumea bea gin. Mary venise îmbrăcată în hainele de la serviciu: o fustă maro din lână, bluză albă, pantofi fără toc. Numai părul buclat dădea oarecari semne de rebeliune: câte șuvițe de un blond murdar izbucniseră eliberate din coc. Ai venit s-o susții ? a interpelat-o Irene suficient de sonor că să poată fi auzită peste muzică. Să mă ia dracu’ dacă-mi vine să cred ! O femeie s-a întors către soțul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
stricnina. Jina a scos bulbii și i-a mâncat cu poftă. Rezultatul îi era perfect egal. I s-a făcut rău, dar s-a dovedit că bulbii pe care-i ingurgitase nu fuseseră otrăvitori. A băut apă dintr-o baltă murdară și-apoi a adormit în leagănul rădăcinilor unui copac. Când s-a trezit, afară era, din nou, noapte, iar ea a început să-și construiască raiul. Avea să aibă doi copii. Avea să se joace cu ei și să li

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
secret, cineva îl și șoptise mai departe. Da, a răspuns ea. Ar trebui să mă întorc. Dar Pearl a făcut un pas în față și-a prins-o de braț. Femeia avea mâinile aspre și pline de bătături și unghiile murdare. Mirosea a pământ, a pini și a pește - mirosuri care nu erau neapărat urâte, dar care aduceau, mai curând, a pădure decât a femeie. Noi stăm în Black Canyon, dincolo de Corey Ridge, a zis femeia. Nu vreau să fiu nepoliticoasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
știa să recunoască un agresor atunci când îl vedea. Fiul ei s-a aplecat spre în față ca un avar peste comoară alegându-și pietrele. Tricoul i se rupsese, iar pantalonii scurți erau pătați cu noroi. Părul roșu îi era încâlcit, murdar și ud, iar Jina știa că, deși copilul era teafăr, el nu mai era același. Ca orice persoană care intră într-o pădure, Danny se întorsese transformat. Iar, în clipa asta, ea nu putea să facă nimic. Jina și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
Danny se întorsese transformat. Iar, în clipa asta, ea nu putea să facă nimic. Jina și-a masat pieptul - sub stern, avea un nod dureros. Pe ziua respectivă, respirase superficial de prea multe ori. Apoi s-a uitat la creatura murdară, curajoasă și plină de însuflețire, ca semăna cu taică-su din toate punctele de vedere, cu excepția unuia singur. Se părea că Danny avea totuși să supraviețuiască. Îți dai seama că în pădure sunt animale, i-a spus ea. Puștiul a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
pus în geantă Game Boy-ul și periuța de dinți. Apoi a văzut biletul lipit pe ușă. Suntem pe munte, cu Ellis. Tu și Charlie rămâneți în tabără. Mama Fir-ar al dracului, a exclamat băiatul. Afară, cerul era cenușiu și murdar, iar Charlie se plimba nerăbdător. Nu mai rezist să mai aștept mult, a spus el. Era înfiorător să gândești același lucru ca un trol. Dar și mai tulburător era să urci muntele alături de Charlie, indiferent de ceea ce scrisese în bilet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
lăsat pe vine. Irene ? a zis ea. Am auzit ceva. Tăcere. Apoi fermoarul s-a desfăcut. Irene a scos capul afară. Și ? Alice și-a privit mâinile. Manichiura franțuzească îi era distrusă, vârfurile la început albe ale unghiilor erau acum murdare. Nu-i destul c-am pierdut totul ? a spus ea. Irene i-a zâmbit cu răutate. Nu. Irene - Chiar tu ai zis că noi două n-am fost niciodată prietene. Așa că de ce-ți pasă ce gândesc eu ? De ce contează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
se întâmpla nu era real. Asta pățești atunci când vrei să forțezi soarta: totul se dă peste cap, se încurcă și se sfârșește prost. Primești ceea ce ți-ai dorit, dar înăuntrul tău simți că nu ți-e bine, simți că ești murdară. Acum era momentul potrivit să-i vorbească lui Mike, să verse tot ce avea pe suflet. Acum, când trupul ei era în altă parte. Jina a strâns-o de mână pe Pearl, ca și când femeia din fața ei ar fi putut să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]