4,723 matches
-
bulboană adâncă, adâncă, fără fund. Vroia să scape de acea discuție cu sine însuși, care îl măcina de ore în șir, dar nu putea. Imaginația scăpătată din frâiele voinței, se desfășura vertiginos... gândurile urmau unele după altele ca un film mut, fără sonor, ca un film șters care se derula la nesfârșit fără nici o noimă. Pleoapele îi căzură grele ca de plumb, și alunecă într-un somn ușor, ușor cu visare... ...Se făcea că era în miez de noapte și Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Când nu te visez în noaptea de tuci te caut treaz, dincolo de aflare. Caci nu e ceas să nu mă gândesc și făr’ de voie, la tine. - Sufletul, inima unde-mi sunt, Doamne?!... în zadar le caut. Neclintit, stau în mută rugăciune... Necontenit inima bate în mine ca o toacă și cheamă la rugă sângele din toate ungherele și se roagă fără cuvinte, neștiind ce-i hodina!... Din iubire te pomnesc mereu, Doamne, și la rău și la bine. 5 Dragoste
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
roșu el apune, Omul bun, în zilele rele, e tot bun ca’n zile bune” ”Roagă-te!.. îi reveni în minte îndemnul eului său. Si, urletul de lup prins în capcană-i tot o rugăciune către Dumnezeu!” -Neclintit stau în mută rugăciune... Dragostea de Dumnezeu nu știe vorbe nici de moarte nici de viată. Necontenit inima bate în mine ca o toacă, și cheamă la rugă sângele din toate ungherele... și, se roagă fără cuvinte, neștiind ce-i hodina... Frunzele cad
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
s-a întâmplat. Ea nu putu să-i spună decât că este foarte obosită și că vrea să se odihnească și vor vorbi mai târziu. Nu a ieșit trei zile din casă, decât atunci când și-a facut necesitățile. Parcă era mută. Tatăl ei îi aducea mâncarea în cameră și nu spunea nimic. Nădăjduia că într-o zi îi va povesti ce s-a întâmplat. Mânca foarte puțin. Slăbise dar tot frumoasă era. În timpul cât a stat în casă, se gândea cum
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
am gândit la tine... MĂ gândeam că ai putea să‑i dai niște ore de engleză, că nu vorbește nici o limbă străină. El, săracul, ar vrea să meargă În delegații În străinătate, dar n‑avem cum să‑l trimitem așa, mut ca un pește, că ne face de râs. Ți‑ar prinde bine, mai câștigi și tu un ban... Până să apuc să răspund, Priză a revenit la masă, radios. — Dom’le, e ceva de speriat, spuse el pe un ton
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am Întrebat eu. Femeia care s-a oprit În fața blocului, În timp ce mă jucam, ca să Îmi spună, de față cu prietenii mei de la bloc, că nu eram copilul părinților mei, ci un copil de la țară, a cărui mamă murise, uimirea mea mută, neputința mea ? Tata nu spuse nimic, doar privi În podea. — Dar rușinea ta de a-ți fi dat copilul ? Ca să-mi fie mie mai bine ? Cum poți să te minți În așa hal ? Nu te-ai gândit decât la tine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am gândit la tine... Mă gândeam că ai putea să-i dai niște ore de engleză, că nu vorbește nici o limbă străină. El, săracul, ar vrea să meargă în delegații în străinătate, dar n-avem cum să-l trimitem așa, mut ca un pește, că ne face de râs. Ți-ar prinde bine, mai câștigi și tu un ban... Până să apuc să răspund, Priză a revenit la masă, radios. — Dom’le, e ceva de speriat, spuse el pe un ton
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am întrebat eu. Femeia care s-a oprit în fața blocului, în timp ce mă jucam, ca să îmi spună, de față cu prietenii mei de la bloc, că nu eram copilul părinților mei, ci un copil de la țară, a cărui mamă murise, uimirea mea mută, neputința mea ? Tata nu spuse nimic, doar privi în podea. — Dar rușinea ta de a-ți fi dat copilul ? Ca să-mi fie mie mai bine ? Cum poți să te minți în așa hal ? Nu te-ai gândit decât la tine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
băiețelul Împlinise de multișor etatea de trei ani și Încă nu vorbea. Continua să nu scoată, să nu rostească, să nu Îngaime, cel puțin, acolo, un cuvânt. Mă tem, doamnă educatoare, să nu cumva, doamne ferește, să fie, să rămână, mut. La medici l-ați dus? L-am. Și? Mi-au spus că este necesar să am răbdare. Să mai aștept. Faceți cum vau spus medicii și, mai pe la anul, Încolo, să veniți din nou, pe la noi, și, o să vedem, poate
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
doi este cu adevărat memorabilă. O altă întâlnire cu el nu a mai avut loc din pricina fatidicului accident de mașină care l-a lăsat fără vedere. Vreme de trei ani, s-au tot așteptat unul pe celălalt într-o disperare mută. Cel puțin avea alinare prin copilul minunat pe care l-a născut. Este aproape spectaculos modul cum eroii cărții vorbesc cu ei înșiși, se admonestează, se mustră și, în cele din urmă, se împacă. Marian Malciu Autorul recurge la folosirea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de arii! Cu telefoane performante nu se poate. Ce să mai zicem de generațiile anterioare!” Mai târziu, după încă o oră de chinuită așteptare, i s-a comunicat că numărul apelat nu este alocat și mai apoi telefonul a fost mut și mut a rămas. A adormit speriată, îngrijorată, obosită, cu aparatul în mână... Nopțile, diminețile, zilele ce au urmat, au fost pentru Laura o lungă așteptare, însă în sufletul ei se cuibărise cu încăpățânare speranța că, într-o zi, telefonul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Cu telefoane performante nu se poate. Ce să mai zicem de generațiile anterioare!” Mai târziu, după încă o oră de chinuită așteptare, i s-a comunicat că numărul apelat nu este alocat și mai apoi telefonul a fost mut și mut a rămas. A adormit speriată, îngrijorată, obosită, cu aparatul în mână... Nopțile, diminețile, zilele ce au urmat, au fost pentru Laura o lungă așteptare, însă în sufletul ei se cuibărise cu încăpățânare speranța că, într-o zi, telefonul va suna
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ale iubirii - Vă cred... Mulțumesc! ... Aș sta puțin mai ridicat..., dacă este posibil... - Imediat! rosti Eugen cu hotărâre. Te voi ridica eu puțin, voi potrivi perna și... să nu te jenezi să-mi spui dacă este bine sau... o mai mut..., stai așa... gata! Iustin se declară mulțumit. Eugen îl așezase cu mare grijă într-o poziție comodă, așa cum știa el că bolnavul poate respira ușor. A dat pătura la o parte, lăsând doar cearceaful peste trupul bolnavului, având grijă să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dintr-un moment în altul la reuniunea de la ora 11. nimeni nu-l cheamă însă nicăieri. X așteaptă să sune telefonul, măcar o dată, dar telefonul rămîne tăcut. De altfel niciun telefon nu sună nicăieri în clădire. Faxul rămîne și el mut. La ora 11 și două minute X decide să-i facă o vizită șefului. în biroul secretarei - nimeni. (X simte o ciudată satisfacție în suflet, ca un fel de răzbunare. oricum nu i-a plăcut niciodată de doamna Jobert.) X
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
club sau într-un cerc... mai mult ca sigur că ei își furnizează și informațiile despre locurile unde cărțile șoptesc, șușotesc sau fredonează diverse arii... Pentru că nu peste tot se produce acest fenomen, probabil că în marile librării cărțile rămîn mute, la fel și în supermarketuri... Dar într-o librărie ca a noastră se întîmplă ceva miraculos, iată, din ce în ce mai mulți vizitatori vin și-și lipesc urechile de cărți. De altfel a trebuit să notez acest avertisment discret pe o bucățică de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
devină text ? Bernard nu avea răspunsuri nici la această întrebare și nici la altele. Chiar și cînd reușea, cu un efort gigantic, să nu-și ridice privirile de pe foaia albă și să nu privească pe fereastră, Bernard rămînea înlemnit și mut în fața foii amenințător de albă. era ca și cum acea primă frază s-ar fi solidificat brusc și ar fi refuzat să se lase continuată. Ca și cum primele fraze scrise de el ar fi fost un fel de embrioni care refuzau să crească
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
m-aș fi așteptat ca din adîncurile Casei monteoru să iasă o făptură misterioasă, o siluetă cu patină gotică, un fel de Dracula sau măcar cineva care să semene cu celebrul vampir incarnat de Băla Lugosi, într-un film american mut din 1931. Dar nu, spre noi se îndrepta un om de vreo patruzeci de ani, neras și cu un început pronunțat de chelie, mic de statură, cu o burtă mare care i se revărsa de sub un tricou pătat cu grăsime
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
din viața sa. toți acei pereți, toate acele stucaturi, tavanele cu casetoane, parchetul din lemn de nuc, pianul dezacordat din hol și canapelele și fotoliile excesiv de confortabile erau impregnate de gesturi, de cuvinte, de gînduri, de neputințe și de revolte mute, de șoapte și intrigi, de bîrfe și denunțuri, de glume și hohote de rîs. în timp ce Guy fotografia totul cu telefonul mobil, eu încercam să-i explic la ce servise fiecare încăpere. Jos, la parter : imediat pe stînga birourile diverșilor vicepreședinți
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pagini conțineau cuvinte pronunțate de scriitori ? Fraze, conversații, gînduri, emoții resimțite și exprimate de scriitori ? Da. Bătrînelul furios fu categoric. acele cutii reprezentau un tezaur istoric. o comoară de gînduri. Din păcate însă urmau să rămînă în veci niște semne mute. Cum așa, exclamă Guy Courtois. există specialiști în decodificare, pînă și scrierea cuneiformă a fost descifrată, pînă și hieroglifele egiptene... Poate că secretul hieroglifelor a fost găsit, dar cheia scrierii rapide inventată de doamna masek era pierdută pe vecie. Și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
repede posibil. Dialogul, o formă tipică de interactiune Una dintre cele mai mari contribuții ale notelor de observație care constituie valoarea lor particulară rezidă în aceea că reda dialogurile. Indivizii angajați într-o acțiune dialoghează, mai puțin dacă sînt singuri, muți sau dacă situația nu permite: de exemplu, într-o biserică catolică, credinciosul care se roagă singur în fața unui altar, murmura. Dar se vede în particular cu preotul la spovedanie. Clientul unui A.N.P.E. (Agenția națională a forței de muncă), pacientul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
doctorSima că regret foarte mult. Așa, drăguță! Și institutorul întinse mâna lui Felix și-l conduse cu atenție la ușă, cum conduci un paralitic. Copiii urmăriră pe Felix cu o admirație nemaipomenită, fără umbră de durere. Felix însuși îi privi mut, atât de cuprins de noutatea situației lui, încît acest sentiment nu avea nici un nume. Abia cu câțiva ani mai târziu, văzând pe alți colegi trecând pe drum cu mamele lor, Felix începu să mediteze asupra sentimentului care nu se născuse
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl urmăreau genunchii mici ai fetei, în poziția în care ea îi îmbrățișa. Erau niște genunchi caști și ștrengari în același timp, cu o personalitate a lor proprie, și lor ar fi voit Felix să le comunice printr-un limbaj mut dragostea lui. Altă dată, părul căzut în bucle creștea în visele tânărului și-l inunda. Să-i spună Otiliei c-o iubește în față, Felix nu putea. Otilia era familiară, liberă în mișcări, și ceea ce cu altă fată trebuia câștigat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mijloc... cine v-a spus asta? - Cine ne-a spuuus? întrebă Aglae, înțepat. Uite cine ne-aspus! Vorbește domnule! Și cu mâna arătă pe Stănică. Acesta stătuse tot timpul cu ochii rătăciți pe pereți și făcea acum lui Felix niște semne mute de disculpare. - Am spus... adică am auzit... n-am zis chiar că domnulFelix. În sfârșit, ce să mai învinovățim pe unul și pe altul... trebuia să mă ascultați pe mine și să nu vă încurcați cu o individă ca Georgeta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
O fată ca Otilia merită să intre într-o casă de corecție, iar Felix trebuie trimis la urma lui, nu să cheltuiască Costache cu întreținerea lui cât nu ia din pretinsele venituri ale acestuia. Blestemurile acestea, aprobate cu o furie mută de Titi, fură produse în intimitate. Împotriva lui Stănică, Aglae căpătă oarecare necaz, dar nu îndrăzni să-i facă observații, fiindcă de delațiunile acestuia avea nevoie, și apoi acesta era un consilier juridic, interesat personal la parte, căruia ea putea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Și ieși grabnic pe ușă afară. -Să nu te superi, zise el lui Felix, dar domnișoara Aurica este o fată așa periculoasă. Trece printr-o criza sexuală. Trebuie neapărat să profeseze amorul liber. Câtăva vreme Aurica fu prada unei nebunii mute, calme. Apoi căpătă o fizionomie desperată, patetică, își despleti părul în fața oglinzii și începu să cânte lugubru Te duci de Drossino. Pe urmă se potoli, se vopsi și mai violent pe față și-și începu turneele pe Calea Victoriei. Felix văzuse
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]