3,041 matches
-
siguranță. Elementele ce sînt organizate pot avea o tendință permanentă să izbucnească și să acționeze, nestăpînite și nelimitate de vreun scop, cu excepția unuia singur: acela de a se potoli! Tonalitatea li se schimbă însă chiar în clipa în care izbucnesc. Negarea sau limitarea dispar atunci. Nu toate sentimentele individuale pot intra ca factori într-un sentiment total, sub o formă sau alta. În eventualitatea unui asemenea caz, viața psihică umană ar avea un caracter mai puțin haotic și dizarmonic decît are
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
europeană s-a format pe parcursul a cinci secole, având o vocație universalistă dirijată politic, până la mijlocul secolului al XX-lea, împotriva altor popoare considerate drept "inferioare", în timp ce, începând cu perioada din jurul anului 1820, civilizația europeană a purces la generarea propriei negări; recunoscând pluralitatea civilizațiilor, Europa pierdea monopolul cu care credea că se poate mândri 68. Astăzi, Europa are drept "expresie geografică"69 teritoriul celor cincisprezece 70 membri ai Comunității Europene 71. A creat oare Europa comunitară și o identitate europeană? Pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta ca mimesis). Ilarie Voronca, St. Roll, Ion Vinea practică o poezie sincopată, din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
și din altele, adâncindu-le și dezvoltându-le dintr-o perspectivă mai largă, lucrarea Nivele estetice (1972) se vrea o „sinteză morfologică”, „o sinteză a modalităților de abordare științifică a operei”. Autorul o consideră necesară, întrucât estetica intuitivă, constituită prin negarea celei speculative și sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar „pentru o primă aproximație” pe „intuiția și finețea exegetului”, pe când întemeierea ei riguroasă „nu se poate lipsi de cercetarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
din volum (...). Dezbaterea în jurul volumului de versuri Zile slăvite a avut darul să scoată la iveală serioase rămâneri în urmă la unii critici care merg de la o atitudine «negustorească 0╗ de cântărire meschină și indiferentă a «calităților» și «lipsurilor», până la negarea în fapt a valorii poeziei lui Eugen Frunză (așa cum s-a întâmplat cu recenzia Vieții românești). Tov. Petru Dumitriu și alți vorbitori au arătat că denigratorii acestei poezii se așează - conștient sau inconștient - pe o poziție dușmănoasă (...). Trebuie spus însă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de intervenția Papei 73. Papa Leon XIII a încercat să împace sistemul liberal cu doctrina catolică, respingând totuși două aspecte esențiale: 1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a propus două principii care conțineau germenul dezvoltării, ba chiar însuși fundamentul unei posibile înțelegeri: principiul libertății conștiinței religioase ca garanție a drepturilor persoanei și principiul de bun comun, ca normă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv, uneori articolele puteau fi interpretate ca o negare a autorității constituite 217. La inițiativa organizației Opera dei Congressi, a luat naștere în 1880 instrumentul său oficial de informare Il Movimento cattolico, o publicație lunară condusă de monseniorul Jacopo Scotton, împreună cu doi frați de-ai săi218. În 1874 existau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
își concretizează raționalismul mecanicist în L’Homme machine (1748). Descartes comparase animalele cu mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
important dacă acel conținut este fals sau adevărat, nu contează decât că subiecții (elevii) nu au posibilitatea de a cerceta ei înșiși fiind tratați ca niște eterni neștiutori. Prin invocarea acestei ipostaze a îndoctrinării nu se susține în nici un caz negarea oricărei autorități. Toți avem nevoie să ascultăm uneori de vocea unor autorități, deoarece nimeni nu este atotștiutor. Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând de la prejudecăți. Prejudecata este o paradigmă ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
circulară (Kuo, 1921; Tolman, 1923 apud Reeve, 2009). Ceea ce lipsește în acest caz fiind o cale independentă de a determina dacă instinctul chiar există. Aventura psihologilor cu teoria instincului a început printr-o acceptarea totală și s-a terminat prin negare. Așa cum anterior psihologii au abandonat voința, au abandonat și instinctul, aflându-se iar în situația de a căuta un substitut pentru motivație, pentru a explica scopul comportamentului (Reeve, 2009). 3.1.3 Impulsul Teoria impulsului, atât cea a lui Freud
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pariorii vor fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură bani, comportamentelor de negare a sinelui și a emoțiilor negative față de bani; 4) credințele politice și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dorința de reproducere este expresia bazică a autonomiei morale, nu este clar dacă există o diferență de semnificație etică între centralitatea dorinței cuplurilor căsătorite și cea a cuplurilor necăsătorite. Ar putea avea loc o violare a drepturilor cuplurilor necăsătorite, o negare a dreptului acestora la reproducere. Absența majoră a diferențelor semnificative pe sexe privind cunoașterea și acordul cu noile tehnologii de reproducere reflectă că această problemă, cu excepția uneia, este mai mult legată de nivelul de instruire, vârstă și pattern sociocultural local
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dorința de reproducere este expresia bazică a autonomiei morale, nu este clar dacă există o diferență de semnificație etică între centralitatea dorinței cuplurilor căsătorite și cea a cuplurilor necăsătorite. Ar putea avea loc o violare a drepturilor cuplurilor necăsătorite, o negare a dreptului acestora la reproducere. Absența majoră a diferențelor semnificative pe sexe privind cunoașterea și acordul cu noile tehnologii de reproducere reflectă că această problemă, cu excepția uneia, este mai mult legată de nivel de instruire, vârstă, pattern socio-cultural local. Excepția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
documentele în limbile respective, examenului univoc să-i ia locul considerarea faptelor pe un câmp larg, parțialismul să cedeze locul inventarului de subiecte, iar teoriei împrumutului se cade să-i fie opusă teoria fondului comun, ceea ce nu ar duce la negarea provenienței sud-dunărene a unor subiecte. Ca modele de urmat, F. și-a ales dintre comparatiști pe B.P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, D. Caracostea, M. Gaster și Tache Papahagi. Și-a însușit câteva limbi slave, ca să aibă astfel acces la izvoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
imens conglomerat de cauze frenatoare, ai nevoie de o întălnire excepțională. Îngerii sunt personaje care mijlocesc marile întălniri, cele care vor opera mutații ontologice. Sunt, cum explica Andrei Pleșu, ființe ale intervalului. Îngerii nimicitori au ca instrumente de lucru minciuna, negarea a ceea ce este, sau falsul, adică executarea unui pliu în ceea ce este pentru a depozita acolo ceea ce ar fi putut fi, dar nu gratuit, ci în vederea unei manipulări. Îngerii au haine strălucitoare și ai nevoie de discernămănt duhovnicesc pentru a
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
poate fi totodată obstacol și rezistență la schimbare. Loc În care se celebrează și se confirmă ceea ce există, religiile se profilează și ca non-loc al utopiei și al așteptării, ajungând În anumite cazuri până la punctul În care se transformă În negare totală a lumii și a valorilor sale. Natura proteiformă a religiei Își adâncește rădăcinile, mai Întâi În condiționările istorice, În natura la fel de proteiformă a experienței umane și a expresiilor sale simbolice, ca și cum ar dori să păzească astfel „fondul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de o indiferență generală față de victimă. Practica de sacrificială, de la uciderea animalului, exprimată prin verbul sphàttein, la prescrierea stropirii cu sânge a altarului 1, este descrisă fără să poată fi bănuită o atitudine de refuz implicit față de sacrificiu. De altfel, negarea explicită a uciderii boului În bufoniile ateniene, celebrate În cinstea lui Zeusxe "Zeus" Polieusxe "Zeus Polieus", este un dat prea izolat, iar izvorul principal (Porphyrios, Despre abstinență, II, 28, 4-31, 1), prea tardiv și prea compromis În polemica lui În favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinatorii, și, În parte, chiar tratatul Despre Întoarcerea sufletului. Pentru aceste puncte de interes ale sale, autorul din Tir ocupă o poziție-cheie pe linia evolutivă a neoplatonismului care, de la pozițiile substanțial raționaliste ale lui Plotin, ajunge la transcenderea (dar nu negarea) acestora În autori care, așa cum fac Iamblichos și Proclus, așază dincolo de instrumentele și finalitățile logosului exigența unei revelații divine directe și recurgerea la o practică operativă, identificate În Oracolele caldeene, respectiv În riturile teurgice. După ce a acceptat revelațiile oraculare și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un grup cu o putere destul de mare. În schimb, nu vedea nimic asemănător În lumea germanică, unde, Într-adevăr, exista senzația că preoții sunt puțini și fără puteri prea mari; doar din aceste motive s-a putut ajunge la o negare atât de fermă. 7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDICTC "7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDIC" Dacă dorim să analizăm religia germanică În perioada medievală găsim informații sigure și abundente În lumea nordică, unde, datorită creștinării sale târzii, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context, a condiției Pareto, pare chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
restricție este formulată și de Suzumura în (1978). Voi relua aici doar argumentul lui Sen (1976). footnote> În (1976), Sen revine la ideea indivizilor cu preferințe liberale, și o formulează ca restricție a condiției Pareto slabe care nu procedează la negarea unei alegeri unanime de un observator din afară. Pentru a evita paradoxul lui Gibbard, Sen adoptă o versiune modificată a condiției libertariene care să determine o alocare de drepturi: a) nevidă (nontrivială) - să nu conțină numai membrii diagonali ai produsului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
costurile individuale ale deciziei colective, deoarece aceasta poate bloca orice decizie care are efecte externe. Ideea este intuitivă în sensul că putem cu greu nega o alegere unanimă. În cuvintele lui Blau (1975) „nu poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cînd românii vor deveni conștienți de moștenirea lor națională și de naționalismul lor cultural. Atunci se vor uni, și nu printr-o revoluție violentă 26. Cultura era atît de importantă pentru Iorga încît era convins că pînă și dezbinarea națională, negarea autodeterminării naționale și nedreptatea socială pot fi remediate prin intermediul ei. El credea într-o schimbare fundamentală prin naționalismul cultural, acesta reprezentînd varianta sa de revoluție culturală. Naționalismul lui Iorga era un concept moral. Puteai deci să fii liberal sau naționalist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tinerii lipsiți de viitor) nu prea aveau ce pierde atunci cînd au sosit sovieticii 15. Dar acesta era unghiul de vedere al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (atît de profund rănit în mîndria sa națională și de negarea dreptului la autodeterminare al majorității românești), totul se reducea la furia față de lipsa de loialitate a evreilor și de preferarea unui comunism instituit de inamicul național numărul unu. Iorga a susținut întotdeauna că românii au "drepturi organice", în timp ce evreii nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
obișnuitul repertoriu de convenții morale: Bine versus Rău, antifasciști contra fasciști, partizani Împotriva colaboraționiștilor și așa mai departe. După 1989 - prin depășirea unor vechi inhibiții -, s-a dovedit că este posibil să recunoști (cu riscul de a Întâmpina rezistență și negări virulente) prețul moral plătit pentru renașterea Europei. Polonezii, francezii, elvețienii, italienii, românii și alții sunt acum mult mai În măsură să știe - dacă doresc să știe - ce s-a Întâmplat cu adevărat În țara lor cu doar câteva decenii În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]