9,387 matches
-
Glasul inimii. La serbările Astrei de la Sibiu (octombrie 1909), ia hotărârea să treacă munții. Vine la București, unde îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care îi publică în „Convorbiri critice” din 25 octombrie 1909 nuvela Volbura dragostei. Un timp este redactor la ziarul „Ordinea”, apoi secretar de redacție la „Falanga” și la „Convorbiri critice”. În ianuarie 1910 autoritățile militare din Austro-Ungaria îi intentează însă proces fostului ofițer cezaro-crăiesc și cer autorităților românești extrădarea. În februarie
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Gârleanu (1911-1912), este secretar literar al Teatrului Național din Craiova, unde o cunoaște pe actrița Fanny Rădulescu, pe care o ia în căsătorie, adoptând-o și pe fiica acesteia, Puia Florica. Reușește să-și tipărească la Orăștie primul volum de nuvele, Frământări (1912). În 1911 devenise membru, iar în 1914 secretar al Societății Scriitorilor Români. În 1916 îi apar culegerile de schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail Dragomirescu, care îl recomandă drept un reprezentant al „verismului”, și Mărturisire
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
adoptând-o și pe fiica acesteia, Puia Florica. Reușește să-și tipărească la Orăștie primul volum de nuvele, Frământări (1912). În 1911 devenise membru, iar în 1914 secretar al Societății Scriitorilor Români. În 1916 îi apar culegerile de schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail Dragomirescu, care îl recomandă drept un reprezentant al „verismului”, și Mărturisire. Fratele său Emil, ofițer în armata austro-ungară, încearcă în mai 1917 să treacă granița românească la Ghimeș, este prins ca dezertor și învinuit
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
I-II), care va fi comentat de E. Lovinescu în „Sburătorul” („Ion e cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române”) și de Tudor Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
român. După romanul Jar (1934), publică ultima sa operă epică amplă, Gorila (I-II, 1938). Cartea, îndelung așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă lui R. prilejul să protesteze public, într-o ședință a Academiei (1941), împotriva Dictatului de la Viena. În timpul războiului, sub direcția sa se înființează ziarul „Viața” (1941-1944), care a susținut regimul antonescian, scriitorul, extrem de prudent, evitând să se
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
romane, Păcală și Tândală și Minunea minunilor (o utopie neagră pe tema sterilizării), precum și un foarte interesant Jurnal, editat postum (I-II, 1984), care aduce prețioase informații despre laboratorul său de creație. R. a început prin a scrie schițe și nuvele, adunate și tipărite ulterior, cu adaosuri de sumar, sub titlurile Frământări, Golanii, Mărturisire, Răfuiala. Câteva culegeri sunt tipărite după primul război mondial: Catastrofa, Trei nuvele (1924), Cuibul visurilor (1927) ș.a. Proza scurtă nu l-a impus. E. Lovinescu, care i-
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
prețioase informații despre laboratorul său de creație. R. a început prin a scrie schițe și nuvele, adunate și tipărite ulterior, cu adaosuri de sumar, sub titlurile Frământări, Golanii, Mărturisire, Răfuiala. Câteva culegeri sunt tipărite după primul război mondial: Catastrofa, Trei nuvele (1924), Cuibul visurilor (1927) ș.a. Proza scurtă nu l-a impus. E. Lovinescu, care i-a găzduit în „Sburătorul” mai multe schițe, o găsea ștearsă, iar G. Călinescu va vedea în nuvelistica scriitorului doar exerciții de atelier pentru marile pânze
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
a închis definitiv ochii, ușurarea. Cei de față interpretează reacția recentei văduve drept sminteală din cauza durerii, neputând crede că într-adevăr se bucură de moartea lui (Nevasta). Rivalitatea erotică duce ușor la crimă (Răfuiala). O umanitate nu mult diferită populează nuvelele din spațiul orășenesc, cu personaje umile, ușieri, hamali, servitoare (Norocul, Pozna). Nuvelistul se pricepe să sugereze traiul cenușiu, asfixia morală, ambianța sordidă, tragismul cotidian al unui univers fără orizont. Personajele, frustrate, își revarsă mânia neputincioasă în gesturi de violență asupra
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
text, cu distanțare critică, ironică. Ca ardelean, R. a fost foarte sensibil la drama soldaților români din armata austro-ungară, trimiși să lupte în primul război mondial împotriva celor de aceeași etnie. Lupta între datoria militară și sentimentul național intervine în nuvela Catastrofa și constituie, pe un palier esențial, tema romanului Pădurea spânzuraților. Acesta înscrie o contribuție fundamentală la edificarea speciei romanești psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
xenofob nu vine să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
specială. E un roman al iubirii, văzută ca formă esențială de viață cosmică. Sunt urmărite două suflete, căutându-se prin epoci istorice diferite, în întrupări succesive. Reconstituirile de civilizații apuse relevă o putere imaginativă flaubertiană, care face din episoadele narațiunii nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude (o jupuire în Hastinapur, un masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Frământări, Orăștie, 1912; Golanii, introd. Mihail Dragomirescu, București, 1916; Mărturisire, București, 1916; Calvarul, București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București, 1938; Amândoi, București, 1940; Lauda țăranului român, București, 1940; Amalgam, București, 1943; Nuvele, București, 1946; Nuvele, București, 1954; Opere alese, I-V, îngr. Nicolae Liu, introd. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1959-1961; Opere, vol. I-III, îngr. Niculae Gheran și Nicolae Liu, introd. Al. Piru, București, 1968, vol. IV-XXII, îngr. Niculae Gheran, București, 1970-2003
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București, 1938; Amândoi, București, 1940; Lauda țăranului român, București, 1940; Amalgam, București, 1943; Nuvele, București, 1946; Nuvele, București, 1954; Opere alese, I-V, îngr. Nicolae Liu, introd. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1959-1961; Opere, vol. I-III, îngr. Niculae Gheran și Nicolae Liu, introd. Al. Piru, București, 1968, vol. IV-XXII, îngr. Niculae Gheran, București, 1970-2003; Caiete, I, îngr
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a unui presentiment privind propriul sfârșit. Manifestări propagandistice ajung să compromită și prozele, schițe și nuvele viciate de un maniheism ireductibil (Mâinile și Cei șapte, 1949, Întrunirea, 1963, O zi de august, 1965). De o parte, (răii, „boierii”, „burtă-verzii”), apariții definitiv respingătoare, de cealaltă - eroii pozitivi: muncitorii, țăranii, rusul, firește, cu harul lui dintotdeauna de binefăcător
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
configurare a personajelor devine analoagă construcției labirintice a scrierilor. Este anticipată una dintre ideile centrale ale monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
din 1978. Ele constituie nucleele pe baza cărora, amplificând cercetarea și coordonând informația istorico-literară, profesorul toplițean a elaborat biografia Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu (1997), prima lucrare dedicată autorului jurnalului Trei luni pe câmpul de război... (1915) și al nuvelelor din Hora obuzelor (1916). Pe lângă meritul întâietății, cartea se remarcă prin rigoarea documentării, expunerea clară și justa evaluare. În aceleași limite se încadrează monografia, realizată împreună cu Valentin Borda, Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea (1998, în colaborare cu
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
director, director general la Studioul Cinematografic București (1961-1972). Deputat în Parlamentul României (1992-1996), va fi în august-noiembrie 1993 și ministru al Culturii. Debutează cu versuri în 1946, la ziarul „Drum nou”. Peste măsură de productiv, S. este autor a numeroase nuvele și romane: Cartierul muncitoresc (1950), Un gram de aur (1958), Iubește ziua de mâine (1960), Strada Lux (1962), Vreau să trăiesc! (1964), Săptămâna neterminată (1965), Singur fără cer (1966), Prea cald pentru luna mai (1967), De ce văd invers? (1970), inclusiv
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
a unui om singur, Într-o lume ostilă și care nu poate fi prevăzută, care este capabil, prin perseverență și voință, să domine natura sălbatică, să controleze forțele răului și să transforme lumea Într-un loc sigur de trai. Fiecare nuvelă și film american western glorifică această poveste. Aceasta este ideea despre noi Înșine: oameni simpli, buni la suflet, care ne opunem răului și luptăm pentru dreptul fiecărei persoane de a fi liberă - definit ca autonomie și independență. De ce am urma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
D. Gherghinescu-Vania, Darie Magheru, Ștefan Stănescu, Petru Homoceanul, Ion Potopin, Daniel Drăgan, I. Sassu-Ducșoară, Victor Calmuc, George Popa, Ion Lupu, Constantin Olteanu, Mircea Avram, Șt. A. Banaru, V. Copilu-Cheatră, V. Diaconescu, Lidia Magheru ș.a. Între autorii de proză (schițe, povestiri, nuvele, fragmente de roman) se află Petre Sălcudeanu (În așteptare, Un gram de aur, În recunoaștere), Adrian Cernescu, Constantin Cuza, I. Sassu-Ducșoară, Aurel Călinescu, Dionisie Bârcea, Cornel Stănescu, Gr. Chirițescu, I. Gajdo ș.a. Literatură dramatică semnează Darie Magheru (Eu, Meșterul Manole
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
1893. În decembrie 1892 este posibil să se fi difuzat un număr de probă. Redactor răspunzător era George Simu, prezent totodată cu versuri, proză și notițe de critică literară. Cu poezii au colaborat Elena Lupan și V.B. Muntenescu, iar cu nuvele istorice, prozatorul V. Ranta-Buticescu. În L. l. s-au publicat romane, nuvele, poezii culte și populare, articole despre viața teatrală din Transilvania, biografii ale oamenilor de seamă, însemnări de călătorie, o parte din aceste scrieri fiind traduse din publicații asemănătoare
LUMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287885_a_289214]
-
de probă. Redactor răspunzător era George Simu, prezent totodată cu versuri, proză și notițe de critică literară. Cu poezii au colaborat Elena Lupan și V.B. Muntenescu, iar cu nuvele istorice, prozatorul V. Ranta-Buticescu. În L. l. s-au publicat romane, nuvele, poezii culte și populare, articole despre viața teatrală din Transilvania, biografii ale oamenilor de seamă, însemnări de călătorie, o parte din aceste scrieri fiind traduse din publicații asemănătoare, care se tipăreau în Austria și Germania. R.Z.
LUMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287885_a_289214]
-
serie de texte și manuscrise vechi, mai puțin cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la Oradea, către scriitorul maghiar
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum, ei se angajează să nu încurajeze tendințele de grup sau un anumit curent literar. Au colaborat cu versuri Petru Vulcan, P. Niculescu, Ilie Ighel-Deleanu, D. Teodoru. Câteva nuvele, modeste sub raport artistic, scrie Caton Theodorian și tot el face o recenzie la cartea de versuri a lui I. St. Paulian Flori de câmp, text revelator pentru vederile colaboratorilor de la L. Caton Theodorian reproșează criticii literare, și mai ales
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]