5,043 matches
-
luat cetățile și au ars țara” și a mers pe urmele celorlalți domni munteni, și nu s-a lepădat de ei.” Regele Matei scrie la 7 august 1481 o scrisoare Papei în care se arată: „Adunându-și Ștefan o mare oaste, la care s-au adăugat căpitani vecini și oștile mele, a pătruns până în inima acelei țări” (evident o exagerare, Râmnicul fiind vecin cu Moldova) unde „a câștigat o victorie foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe urmele celorlalți domni munteni, și nu s-a lepădat de ei.” Regele Matei scrie la 7 august 1481 o scrisoare Papei în care se arată: „Adunându-și Ștefan o mare oaste, la care s-au adăugat căpitani vecini și oștile mele, a pătruns până în inima acelei țări” (evident o exagerare, Râmnicul fiind vecin cu Moldova) unde „a câștigat o victorie foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inima acelei țări” (evident o exagerare, Râmnicul fiind vecin cu Moldova) unde „a câștigat o victorie foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel Mare cu o mare oaste de munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel Mare cu o mare oaste de munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic „din care voi trimite în curând și Sfinției Voastre, scria Matei, ca să înțeleagă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar care cetăți, nu se spune. Despre o urmărire a lui Țepeluș până la Dunăre nu se menționează nimic în scrisoarea regelui. Este greu de imaginat că regele ar fi trecut peste o faptă atât de însemnată, realizată de Ștefan cu oastea sa. Nici Bonfinius nu pomenește nimic în legătură cu o campanie care, dacă exista, i-ar fi adus o glorie meritată regelui, și ar fi justificat laudele din scrisoarea trimisă papei, în legătură cu felul în care îi „macină” el pe turci. Este greu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
document ni-l arată pe Țepeluș la Pitești, la 6 august. Vlad le scria brașovenilor: „cu voința lui Dumnezeu de Sus, mi-a ajutat Dumnezeu împotriva dușmanului și l-am alungat din țară și a trecut sâmbătă peste Dunăre. Și oștile mele le-am pornit și sunt aproape de Severin”. În ceea ce privește situația din Imperiul Otoman, turcii merg peste mare, împotriva fratelui lui Baiazid (este vorba de Gedik Ahmed pașa care-l urmărește pe Djem). Domnia Călugărului a fost de scurtă durată, așa cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din vizuina lui de la Stambul. Nici încercările domnului de a-i coaliza pe creștini, de a-i convinge să-i trimită ajutoare, nu au avut nici un rezultat. Venețienii și ungurii, deși erau hărțuiți mereu pe apă și pe uscat de oștile turcești, nu ajung la o înțelegere și nu izbutesc să-și conjuge eforturile lor cu acelea ale voievodului moldovean. Fiecare dintre cele două puteri evita un conflict de mari proporții cu turcii și, când se hotărau să pună mâna pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stilul lor este uneori prea înflorat. Tursun-bei ne prezintă astfel pregătirile turcești: „Domnul Moldovei, care arătase nepăsare în supunere și plata tributului, fusese înfrânt și pedepsit așa cum merita. S-a pornit spre el. Prin grija padișahului i s-au trimis oștii, în dreapta și în stânga, porunci împărătești. Fiecare vizir și fiecare emir, mare sau mic, s-a supus acestei porunci și, după ce s-au pregătit, au venit cu măreție la oastea imperială. În acel timp pământul se umpluse de stele [de oșteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a pornit spre el. Prin grija padișahului i s-au trimis oștii, în dreapta și în stânga, porunci împărătești. Fiecare vizir și fiecare emir, mare sau mic, s-a supus acestei porunci și, după ce s-au pregătit, au venit cu măreție la oastea imperială. În acel timp pământul se umpluse de stele [de oșteni], așa cum bolta cerească se umple de frunzele copacilor purtate de vânturi”. Cronicarul turc Sa'adeddin ne dă amănunte și mai prețioase cu privire la pregătirile turcești și felul în care s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vor fi scutiți de taxe, când vor face comerț în Marea Neagră. Ceea ce dovedește grija lui Baiazid de a pregăti cât mai bine campania. La 22 mai, sultanul pleca la Adrianopol, îndepărtând orice îndoială în legătură cu scopul campaniei. Nu se cunosc efectivele oastei terestre. Participau trupele de elită ale Casei Imperiale - ienicerii, azapii și spahii. Franz Babinger scria că Imperiul Otoman este împărțit în 60 de sangeacate și fiecare sangeacat era obligat să trimită la chemarea sultanului 1.000 de oameni. Spahii formau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i conducea Vlad Călugărul. Am insistat asupra acestor amănunte, pentru a sublinia grija pe care a pus-o Baiazid în organizarea campaniei, dar și capacitatea militară de care dispunea Imperiul Otoman, în momentul în care ataca Moldova. Ștefan își adunase oastea, care număra cel puțin 40.000 de oameni. Din Cetatea Albă ajungeau vești la Constantinopol, potrivit cărora domnul era hotărât să nu apere cetățile, din cauza superiorității numerice a adversarului, preferând să urmeze strategia tradițională românească: retragerea din fața dușmanului, pustiirea locurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
producă turcilor pierderi la trecerea Dunării. Flota turcă ridica ancora la 1 iunie, și văzând încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Se spune că Cetatea Albă avea muniții nenumărate și grâne și alimente pentru 30 de ani. În decursul zilelor și anilor săpaseră șanțuri așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luat aceste măsuri, sultanul a trecut Dunărea și (prin Dobrogea), s-a îndreptat spre capitala Imperiului. Surprinde, totuși, rapiditatea cu care cele două cetăți au capitulat. Sa'adeddin, cronicarul turc, ne spune că unul dintre pârcălabii Chiliei, îngrozit de forța oastei lui Baiazid al II-lea , s-a închinat turcilor. Neșri, alt cronicar turc, ne spune că ,,pârcălabul cetății, venind la cortul pașalelor, a spus: „Noi suntem robii padișahului și ne supunem poruncii sultanului, fie să ne omoare, fie să ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care au dus la cucerirea Cetății Albe. De altfel, oricât de mult ar fi încercat să reziste, rezultatul ar fi fost până la urmă același. Turcii erau superiori din toate punctele de vedere, iar între cetăți și restul țării se afla oastea otomană. Fără posibilitatea unui contact cu oastea moldovenească nu se putea rezista la infinit, pentru că nu avea cine să-i înlocuiască pe cei căzuți și cine să-i aprovizioneze pe cei vii, în timp ce turcii aveau toată libertatea de acțiune. Încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
De altfel, oricât de mult ar fi încercat să reziste, rezultatul ar fi fost până la urmă același. Turcii erau superiori din toate punctele de vedere, iar între cetăți și restul țării se afla oastea otomană. Fără posibilitatea unui contact cu oastea moldovenească nu se putea rezista la infinit, pentru că nu avea cine să-i înlocuiască pe cei căzuți și cine să-i aprovizioneze pe cei vii, în timp ce turcii aveau toată libertatea de acțiune. Încă un fapt care a stârnit comentarii a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu un adversar mult superior din punct de vedere numeric. Dacă ar fi să dăm crezare izvoarelor, numai tătarii numărau 50.000 de călăreți care, în câmp deschis, așa cum se prezintă terenul în sudul Moldovei, ar fi putut manevra, și oastea lui Ștefan ar fi fost învăluită și distrusă. Un singur domn a încălcat tradiția și a îndrăznit să iasă „la gol”, Ion Vodă cel Cumplit, în 1574, și a plătit cu capul. A fost încercuit la Roșcani și silit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se poate spune că Marea Neagră a devenit un lac turcesc. Pierderea celor două cetăți reprezenta o mare lovitură pentru dezvoltarea economică a Moldovei. Dar importanța lor militară depășește cu mult pe cea economică. Garnizoanele turcești ale celor două cetăți și oștile tătărești, așezate pe teritoriul lor, aveau posibilitatea să efectueze prin surprindere raiduri de pradă pe pământul Moldovei. De aceea, ținând seama de toți acești factori, Ștefan cel Mare se va strădui să pună capăt acestei situații prin eforturi militare și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
seama de toți acești factori, Ștefan cel Mare se va strădui să pună capăt acestei situații prin eforturi militare și diplomatice. O asemenea tentativă nu ar fi avut însă sorți de izbândă numai cu forțele moldovenești. Trebuia, pentru aceasta, o oaste puternică, înzestrată cu mașini de război și multă artilerie. La un asediu prelungit, oastea otomană putea interveni în apărarea cetăților și lupta s-ar fi dat în stepa deschisă din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestei situații prin eforturi militare și diplomatice. O asemenea tentativă nu ar fi avut însă sorți de izbândă numai cu forțele moldovenești. Trebuia, pentru aceasta, o oaste puternică, înzestrată cu mașini de război și multă artilerie. La un asediu prelungit, oastea otomană putea interveni în apărarea cetăților și lupta s-ar fi dat în stepa deschisă din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără greutate victoria. Ștefan cel Mare nu putea să strângă mai mult de 40.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără greutate victoria. Ștefan cel Mare nu putea să strângă mai mult de 40.000 de oameni; or, numai asediul uneia dintre cetăți imobiliza câteva mii de ostași. Deci, unei oști otomane, care ar fi venit în ajutorul asediaților, Ștefan nu putea să-i opună mai mult de 25.000 de oameni. Era un număr mult prea mic față de posibilitățile pe care le aveau turcii. Ștefan n-a reușit în 1462
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a încercat și un atac pentru a recupera Chilia și Cetatea Albă. Ceea ce l-a determinat pe sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu vrémea și caii turcilor au slăbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noiembie 16, de au topit toată oastea turcească”. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu vrémea și caii turcilor au slăbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noiembie 16, de au topit toată oastea turcească”. În acest timp, Matei Corvin se plângea Papei că regele Cazimir i-a luat supusul. În fața atacurilor venite din partea turcilor, Ștefan și regele Cazimir s-au adresat lui Ivan al III-lea, cerându-i ajutor. Ivan le-a răspuns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]