4,211 matches
-
orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sistemul bunei cuviințe românești are origini rurale - spre deosebire, de pildă, de cortesia italiană - si derivă dintr-o solidaritate istorică, nu de "gașca" ori de "mafie", a unui neam năpăstuit de istorie), munca acerbă - a brazdei iubite -, cinste - an cadrul obștii țărănești, studiate și explicate de Școală D. Gusti -, punctualitate și exigenta (față de altii - cotata azi că "duritate" - și față de sine - apreciată acum că "prostie"), calitate de om inimos (cam cu ironie evaluat, anca din "anii de aur", ca "sufletist")? an
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
evrei, nu și-au schimbat numele? Cîți nu s-au "românizat", unii, e drept, într-o măsură mai mare sau mai mică, a contre coeur, sub presiunea preconcepțiilor contextului social, alții printr-o integrare deplină, cu importante roade creatoare în obștea majoritară, precum ,spre a aminti numai două cazuri culminante, Tudor Vianu și Nicolae Steinhardt? Împrejurări ce ne pun în situația de-a reveni la ideea care l-a ofuscat pe dl Michael Finkenthal, aceea că e o zădărnicie orice strădanie
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
că noi aducem viitorul în prezent pentru a-l consuma. Viitorul nu mai reprezintă o continuitate firească. Privirea noastră ajunge doar pînă la vîrful sandalei, iar viitorul este amanetat la bancă, este o datorie". De fapt, stăm pe loc. Păcatul obștii autohtone ar fi o imobilitate cu pretenții de sapiență națională. Verva sarcastică a eseistului trece la calambururi: "Statul pe loc nu e același lucru nici cu statuia, nici cu statorul, nici cu statul pur și simplu. În statul pur și
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
în 1925, cursul supraprimar în 1926, prima bancă populară din Lespezi „Plugul român”. A înființat și dotat prima bibliotecă publică și s-a implicat, alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu și alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației „Buciumul Moldovei” din Fălticeni până la retragerea din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
electric. Biserica „Sfinții Voievozi” Un manuscris din 18 noiembrie 1930, întocmit de preotul Luca Toma, consemnează că, în anul 1865, cu concursul binevoitor al enoriașilor din târgul Lespezi, s-a început zidirea Bisericii „Sf. Voievozi”, pe un teren cedat de obștea Târgușorului Lespezi. În fruntea acestui comitet era preotul Timuș, Manolache Joldescu, Mihalache Tabără, Neculae Nemțeanu, Gheorghe Cioancă și Ionică al Catincăi. În 1862, fiind terminată, biserica se sfințeste de către enoriașii târgului. În 1948, când a venit preotul Gheorghe Potolincă de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a înființat o salhana în mahalaua Plopeni, pe malul pârâului, destinată sacrificării unui număr mic de caprine. La 30 august 1834 se estima un număr de 3000 vite mari sacrificate. Apar jalbe vizavi de activitatea desfășurată, considerată un pericol pentru obștea târgului din cauza debitului mic al pârâului și apropierii salhanalei de târg, existând posibilitatea unui incendiu și izbucnirea unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian și altor viețuitori, înaintată până la 6 noiembrie, probabil 1834, și mărturia „din partea a toată obștea neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui ținut prin care îi învoesc și îi cer a de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor în speculație de vite ce uneltesc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese din adresa Departamentului Bisericesc din 9 iulie 1849. Departamentul și Episcopul recunosc avantajele înființării noii salhanale atât pentru obște cât și pentru Episcopie. Divanul le face cunoscut „regularisit de Preasfințitul Episcop”, urmând a fi stricată salhanaua veche situată în mijlocul târgului deoarece afecta starea sănătății locuitorilor. Întreprinzătorii sunt înștiințați la 14 iulie 1849 de aprobarea înființării salhanalei în afara periferiei târgului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849. Ivanciu Neagu solicita permisiunea Departamentului de a continua activitatea salhanalei până în luna noiembrie 1849 primind și acceptul. Stolnicul Vasile Glodeanu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acestui Departament că isprăvnicia ar vroi să le desființeze zalhanaua ce o au făcută de mai multă vreme în marginea târgului Huși supt cuvânt că ar fi primejdioasă de foc, ar strica aerul orașului și ar pricinui necurățenie pe ulițe.” Obștea târgului prin jalbă arată utilitatea salhanalei și înlesnirea traiului locuitorilor. Isprăvnicia stăruie pentru desființarea salhanalei. Salhanaua stolnicului Vasile Glodeanu era amplasată în mahalaua Poștei, la 49 stânjeni de locuințele ce urmau a fi construite, o altă salhana funcționa în afara târgului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de vite. Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altili care sânt înființati pe niște ape mari curgătoari și depărtati cu totul de târguri și mahalalile lor, cu care să alcătuiește o disavărșită sâguranți a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a cere și pentru târgu nostru o asămine ocrotiri din parte ocârmuirei. Pentru aceia dăm în știința isprăvnicii pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare înființării aceștii zalhanale tocmai într-o mahala a târgului și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vite. Noi, pe pilda altor zalhanale din Moldova, precum Galaț(iă, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște ape mari curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor, cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința isprăvniciei pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare(aă înființării acestei zalhanale, tocmai într-o mahala
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să da voie de a înființa acea salhana, acum mai curând până a nu să trece vremea toamnei pentru care acea Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va avea folos iar nu păgubire. O asăminea a lor încuviințată și de către obște cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era unul din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni<footnote de la câmpie footnote> posibil să fi avut o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni<footnote de la câmpie footnote> posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la noi pe perioada ultimului an de liceu; era la „Nicolae Bălcescu”, la cea mai bună clasă de reală și de câte ori i
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era unul din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]