3,337 matches
-
pentru a descrie răspunsul acestuia la exercițiu - pragul lactatului - definit ca punct de inflexiune - cel mai mare VO2 care poate fi atins în timpul exercițiului incremental înainte de apariția unei creșteri a lactatului sanguin. Apare chiar înaintea creșterii curbilinii a lactatului sanguin observate când acesta este măsurat față de VO2, în testele de efort în care subiecții efectuează o serie de exerciții cu intensități sporite, timp de cel puțin 3 minute fiecare. Fenomenul a fost supranumit și punct de inflexiune al lactatului, declanșarea acumulării
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cele relatate, drept potențial interlocutor; - de altfel, aproape întotdeauna încearcă săl implice pe cititor în desfășurarea acțiunii, pentru a-l atrage în polemica estetică (sau de altă factură), pe care o va întreprinde autorul; - adeseori, comentează, în maniera monologului, cele observate, relatate sau constatate în șirul întâmplărilor, faptelor, etc.;uneori, intervenția directă a naratorului evidențiează faptul că el urmărește să stabilească direct (dintr-un motiv anume) legătura cu cititorul;alteori, povestește, comenează, se confesează; în alte situații, naratorul este doar un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lucrurile pe care noi le observăm. Faptele prin ele însele nu sunt folositoare, ele pur și simplu sunt fapte, adică frânturi de informații care descriu ceva sau ne spun ce este acel ceva. Până când noi nu construim relații între faptele observate nu putem face prea multe cu acestea, cu excepția descrierii lor. Dacă luăm exemplul studentului sau studentei de mai sus, acele caracteristici care-i disting de alți oameni sunt simple fapte, ele descriu rolul și statusul oricărui student/studentă. O altă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să crească. După o analiză atentă a devenit clar ce s-a întâmplat. Atenția pe care muncitorii o primeau ca o consecință a faptului că erau subiecți de studiu mai mult decât schimbarea condițiilor de muncă, a condus la alterarea observaților față de creșterea performanțelor acestora. Muncitorii s-au văzut ei înșiși ca un grup special de "aleși" să primească un tratament deosebit din partea companiei și au răspuns muncind din greu. Acest tip al reactivității este acum denumit " Efectul Hawthorne"atenția pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de aceea condițiile sub care fenomenul și relațiile studiate se produc sunt controlate cât mai strâns posibil. * Relațiile teoretice operaționalizate corespunzător. * Eșantioane selectate aleator din populații pentru a asigura reprezentativitatea acestora. * Măsurarea și cuantificarea riguroasă a fenomenelor; de exemplu, fenomenele observate sunt clasificate după frecvența și distribuția acestora. * Designul cercetării (eșantionarea, metodele și procedurile alese etc.) exclude influența cercetătorului cât mai mult posibil. Afirmațiile generale sunt făcute cât mai independent posibil de cazurile concrete studiate pentru ca ansamblul cercetării să conducă la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
trebuie modificată, fie respinsă. Mai departe se testează o altă teorie care apoi poate fi validată. Prin urmare, potrivit acestei strategii de cercetare, cunoașterea lumii sociale avansează prin mijloacele procesului de încercare și eroare. Strategia cercetării retroductive*) începe cu regularitățile observate, dar caută un tip diferit de explicații. În această strategie, explicația este realizată prin localizarea structurii sau mecanismului fundamental real care este responsabil pentru regularitatea observată. Pentru a descoperi o structură ori un mecanism care a fost înainte necunoscut, cercetătorul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
avansează prin mijloacele procesului de încercare și eroare. Strategia cercetării retroductive*) începe cu regularitățile observate, dar caută un tip diferit de explicații. În această strategie, explicația este realizată prin localizarea structurii sau mecanismului fundamental real care este responsabil pentru regularitatea observată. Pentru a descoperi o structură ori un mecanism care a fost înainte necunoscut, cercetătorul trebuie întâi să construiască un model ipotetic al acestuia și apoi să procedeze la stabilirea existenței lui. Poate este nevoie ca acesta să fie realizat prin
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
usturoi copt, nemijlocit înainte de ziua Sf. George, apoi, nu numai că câștigă darul de a vorbi cu toate câte le-a făcut Dumnezeu, ci poate chiar auzi cum crește iarba. El câștigă prin aceasta și puterea de a săpa comori observate."354 În basme, alături de zmeii și balaurii potrivnici, eroul, de cele mai multe ori, este întruchipat ca șarpe, sau purtând pielea unui șarpe: "Noaptea șarpele își lepăda pielea și se făcea un fecior de împărat frumos".355 Ipostazele fantastice ale șarpelui, zmeul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale ale acesteia. Numai acordând atenție detaliilor și căutând semnale multiple, putem descifra ceea ce simte și gândește persoana observată. Cercetările lui Charles R. Darwin l-au condus la elaborarea a trei principii: a) principiul asocierii obișnuințelor utile care precizează contribuția unui gest sau unei expresii pentru supraviețuirea individului asociat cu o anumită stare sufletească, existând tendința de a efectua
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de observatori liceeni pentru cei 100 de profesori observați. Metoda de selectare a lotului final (100 de profesori) a fost cea a eșantionării stratificate randomizate, după următoarele criterii: 1) reactivitatea la stres: accentuată scăzută; 2) gradul didactic: definitivat grad didactic II grad didactic I; 3) vechimea în învățământ: sub
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de observare, itemul (gestul) cel mai frecvent întâlnit la profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a permis culegerea datelor relevante pentru ipotezele cercetării noastre și anume stabilirea frecvenței de apariție a anumitor gesturi ale profesorilor, precum și efectul acestora asupra liceenilor. b
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
s-a desfășurat pe parcursul unui întreg an școlar, în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frecvența relativă, după formula f = n/N, unde ,,n" reprezintă numărul răspunsurilor date de un grup de subiecți la un item, iar ,,N" este numărul total de subiecți; testul Chi-Square, după formula χ = fo ft/ft, unde ,,fo" este frecvența observată și ,,ft" este frecvența teoretică. Se admite ipoteza nulă (ipoteza întâmplării) și se determină probabilitatea de a fi verificată cu ajutorul criteriului χ. Se raportează χ obținut la tabela lui χ. Dacă p < 0,05, p < 0,01, p < 0,001
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe care conștiința ne-o impune, pînă la urmă, de a ni-l reaminti din cînd În cînd. Vorbind despre această funcție morală a conștiinței, Emil Cioran remarca: „Fiecare are propriul lui fel de a-și rata viața”. Trebuie Însă observat că, dacă În cazul lui Cioran limitele destinului său existențial au fost date de „luciditatea cronică” de care a suferit și care l-a făcut să simtă acut tragismul transparenței tuturor lucrurilor, alții, dimpotrivă, Își datorează eșecul existențial unei incapacități
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
astfel de activitate, confirmate prin semnături; • înregistrările contabile ale modului de utilizare a resurselor sistemului; • date privind funcționalitatea sistemului, inclusiv cele privind defectarea hardului sau softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
modului de utilizare a resurselor sistemului; • date privind funcționalitatea sistemului, inclusiv cele privind defectarea hardului sau softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
softului, precum și măsurile luate sau reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează: 1. pentru activitatea sistemului ca un tot; 2. activitățile utilizatorilor; 3. activitatea unor anumite terminale; 4
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
reparațiile efectuate. În calculele de efectuat, media înseamnă însumarea valorilor observate și împărțirea valorii astfel obținute la numărul valorilor observate. Deviația standard este rădăcina pătrată a sumei diferențelor la pătrat dintre medie și fiecare valoare observată, împărțit la numărul valorilor observate minus unu. Prin instrumentele statistice amintite pot fi descoperite cinci clase de deviații relevante de la securitatea sistemului, după cum urmează: 1. pentru activitatea sistemului ca un tot; 2. activitățile utilizatorilor; 3. activitatea unor anumite terminale; 4. operațiunile cu fișierele ce conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pagini, acolo unde se trasează cu maturitate obiectivele temei, și apoi pe tot parcursul lucrării, întrucît se reușește surprinderea trăsăturilor discursului educațional și ale tehnicilor discursive și teatrale prin cercetarea unui mare volum de producție științifică din domeniul investigat. Trebuie observat, în același timp, că o lucrare pe o astfel de temă solicită cunoștințe temeinice variate din mai multe discipline lingvistică generală, analiza discursului, pragmatică, teatrologie, psihologie, didactică, semiotică, inteligență emoțională, analiză tranzacțională ș. a. Organizată în trei capitole, lucrarea Angelicăi Hobjilă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ordin epistemologic se pun în sfera psihopatologiei: a ști și a cunoaște. Deși aparent diferite ele se completează întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști, este partea formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic al domeniului științific al psihopatologiei. Cunoașterea duce la înțelegerea fenomenului psihic morbid. K. Jaspers subliniază faptul că „putem cunoaște fenomenul psihic morbid, dar nu-l putem înțelege întrucât el este o experiență sufletească strict
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care relatează ceea ce s-a întâmplat în trecut cu bolnavul, modul cum a apărut boala respectivă și evoluția ei până la întâlnirea cu medicul; c) diagnosticul, operația mintală care pune în evidență ceea ce se petrece în prezent cu bolnavul, evaluează simptomele observate și stabilește tipul bolii. Se poate remarca faptul că observația clinică a bolnavului este un tip de analiză supusă reflecției, reprezentând un anumit model de gândire. În sensul acesta se poate recunoaște înrudirea imediată, în planul teoretic, al medicinei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specialitate, medic sau psiholog, „discursul clinic” ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor relatate care revine medicului sau psihologului. Discursul clinic reprezintă materialul obiectiv „extras” din narațiunea clinică a bolnavului observat și din care medicul sau psihologul observator vor construi „cadrul epistemic” formalizat și care, în final, exprimat concentrat din „diagnosticul clinic” va desemna codul epistemic al „conceptelor clinice” sau „imaginile suferinței” respectiv bolile psihice. Organizarea și semnificația discursului clinic Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pentru reușita activității medicale, se cer medicului câteva calități obligatorii reprezentate prin următoarele: 1) calități fizice: sănătate, ținută și atitudine corecte, fizionomie plăcută, sobrietate; 2) calități intelectuale: bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună a faptelor observate și o corectă înțelegere și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1) Descrierea, care constă din următoarele: - enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc numai să descrie lucrurile observate, ci fac de asemenea și predicții sub formă de ipoteze. Ipoteza, în cercetarea psihologică sau psihopatologică, este o predicție testabilă (care poate fi verificată). Ea derivă dintr-o testare anterioară urmând ca în cazul respectiv să fie demonstrată. 3) Controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]