3,231 matches
-
și de delimitare a obiectului său, reprezentat prin „boala psihică”. Nosologia apare, așadar, ca fundamentul oricărei metodologii psihiatrice. Clasificarea bolilor psihice se impune ca o necesitate adaptativă, dar și pentru înțelegerea obiectului psihopatologiei. Acesta este punctul de plecare al „cunoașterii” ordonate și sistematice a bolii psihice. Nosologia apare astfel, ca „o etapă către ordinea rațională” (Cl. Levi-Strauss). Definirea și clasificarea bolilor psihice trebuie să se raporteze la un model. Acest model a variat continuu în decursul istoriei nebuniei și psihiatriei, în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea. Viața începe să capete un aspect de „ordine ritualizată”. Bolnavii se comportă, gândesc, acționează, în așa fel încât să fie permanent în siguranță. Orice abatere de la această „ordine” îi tulbură profund în interiorul lor. Departe de a fi niște persoane ordonate și riguroase, ei sunt sclavii ordinii și rigorilor sterile pe care și le impun, deși adesea le recunosc absurditatea și caracterul constrictiv. Totul este ca o situație închisă din care nu mai pot ieși. Aceste persoane au sentimentul unei constrângeri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multă asemănare are teatrul cu arhitectura: „În adevăr, precum planul arhitectului nu este chiar realizarea finală a intențiunii sale - adică monumentul - ci numai notarea convențională, după care trebuie să se strângă și să se alipească materialele cerute, într-un tot ordonat, asemenea și scrierea dramaturgului nu este chiar desăvârșirea intențiunii lui - adică comedia - ci notarea convențională, după care se vor alipi elementele proprii, spre a arăta o trecere de împrejurări și fapte umane. Mai scurt: pe cât de puțin planul arhitectului este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
popor l-a părăsit 49. Dubla dorință de care vorbim, este, pentru omul modern, o dorință "nefastă"? Organizarea lumii moderne este în măsură să o împiedice? Lumile indiene fără șefi sunt ele o excepție, o curiozitate în istoria omenirii? ANARHIE ORDONATĂ Bolnav, în timp ce așteaptă vaporul spre Europa, unde a hotarît să se întoarcă, le cere sătenilor să-i ducă bagajele pe malul fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor. Evans-Pritchard50
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
EXTRAORDINARĂ REZISTENȚĂ LA SCHIMBARE, O FORMIDABILĂ DORINȚĂ DE LIBERTATE ȘI DE EGALITATE Pentru un Kogi este imposibil să-ți schimbi locul în timpul întîlnirilor colective: la naștere i se atribuie fiecăruia un loc al său. E un tip de lume extrem de ordonată: fiecare om și fiecare lucru au locul lor bine stabilit și fiecare om, fiecare lucru trebuie să rămînă la locul lui. Pentru Kogi, Guayaki și Nueri schimbarea este o amenințare radicală. Acest tip de lume se organizează pentru a împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Cum să numești un șef care nu este un șef? Întîmpinînd aceleași dificultăți în prezentarea lumii Guayaki, Pierre Clastres vorbește despre "nedivizare", despre "datorie inversată".A fost propus chiar cuvîntul imputere. "Un șef care nu este șef", "nedivizare", "imputere", "anarhie ordonată", "datorie inversată": pentru a vorbi despre aceste lumi, etnologii sunt obligați să inventeze barbarisme, expresii fără logică, imagini paradoxale. Capacitatea de a pune în contrast lumea noastră cu alte lumi se dovedește problematică și limitată. Nimic mai normal ca limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este viziune asupra lumii 94 Posibile și imposibile moderne 95 A contrasta lumile 97 Lumile și spaimele lor 98 De-a ce se joacă acești indieni? 99 O lume organizată pentru ca un șef să nu poată fi șef 101 Anarhie ordonată 104 Cireadă de vaci ! 108 Liberi, căci servili 112 O extraordinară rezistență la schimbare, o formidabilă dorință de libertate și de egalitate 114 Posibilele și imposibilele limbajului nostru 116 Lumi fără cultul muncii 117 Care este realitatea "realității economice"? 124
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
organizare a limbii sub forma unui sistem, dar că această organizare privea realizările limbii în vorbire. Cert este însă că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lingviștii ajunseseră la ideea că limba există ca sistem, ca structură ordonată, deși preponderența istorismului a făcut să nu se insiste în mod deosebit pe această idee. Caracteristica de bază a sistemului este aceea că unitățile care îl alcătuiesc își au individualitatea proprie și se pot identifica numai fiindcă în ansamblul sistemului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unităților. Totuși, ele identifică două mecanisme diferite prin care are loc această interacțiune. Un mecanism presupune că statele sunt actori raționali care urmăresc să-și maximizeze interesele naționale prin comportamentul lor internațional. Unitățile care se comportă rațional "au preferințe consistente, ordonate și ... calculează costurile și beneficiile cursurilor de acțiune alternative ... pentru a-și maximiza utilitatea în perspectiva acestor preferințe" (Keohane, 1984, p. 27). Abordările raționaliste au ca punct de plecare în analiza lor statul interesat de sine, iar astfel ele exogenizează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
specifică. Ea este determinată mai mult de ceea ce poate fi realizat; iar acest lucru este altul decât ceea ce nu poate fi realizat și care nu poate fi atins. Prima întrebare are la bază presupunerea că lumea este asemenea unei case ordonate, în care toate lucrurile își găsesc un loc natural. Acest loc natural este predat de lucrarea pe care omul o execută în virtutea esenței ființei sale. Aceasta este viziunea aristotelică asupra cosmosului. Cea de-a doua întrebare pornește în schimb de la
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
primul rând, de Fligstein (1996) și Bourdieu (2000). Teoria pe care o dezvoltăm este aceea că piețele se „stabilizează” (În sensul reducerii incertitudinii, volatilității și competiției) prin mecanisme culturale, politice și structurale, constituind astfel ceea ce numim „câmpuri” - spații de interacțiune ordonată. Câmpurile se caracterizează prin aceeași condiție de stabilitate a relațiilor și raporturilor de putere, constituind (Bourdieu, 1977; Lin, 2001) distribuții ale diferitelor tipuri de capitaluri (financiar, uman, social, cultural). Ele sunt infuzate de norme și culturi ce definesc raporturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin mecanisme culturale, politice și, nu În ultimul rând, sociale. Asumăm faptul că interesele urmărite de actori sunt În principal legate de eliminarea incertitudinii și competiției. Modelul ipotetic al lucrării este următorul: piețele tind să se transforme În spații sociale ordonate (câmpuri), adică spre o structură socială și instituțională stabilă. Totuși, În aceste spații ordonate, există un potențial acțional, independent de structură și instituții. Actorii sociali dețin diferite tipuri de capitaluri și urmăresc realizarea propriilor interese concomitent cu reproducerea relațiilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărite de actori sunt În principal legate de eliminarea incertitudinii și competiției. Modelul ipotetic al lucrării este următorul: piețele tind să se transforme În spații sociale ordonate (câmpuri), adică spre o structură socială și instituțională stabilă. Totuși, În aceste spații ordonate, există un potențial acțional, independent de structură și instituții. Actorii sociali dețin diferite tipuri de capitaluri și urmăresc realizarea propriilor interese concomitent cu reproducerea relațiilor ce concură la acest lucru: pe de o parte obținerea unei poziții acceptabile În structură
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economice, ci se constituie la inițiativa anumitor actori ce au interese În stabilizarea unui anumit raport de forțe. De altfel, Fligstein folosește termenul de piețe În paralel cu cel de câmpuri pentru a denota aceeași construcție socială: un spațiu social ordonat. Diferența teoretică Între concepțiile celor doi autori constă În aceea că Scott accentuează instituționalizarea (În sens etnometodologic, de elaborare a unor semnificații comune) ca proces de formare a câmpurilor, În timp ce, În abordarea lui Fligstein, câmpurile sunt rezultatul unui proces politic-cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de scară și a unor proiecte de investiții și dezvoltare pe termen lung. Aceleași consecințe le implică și relațiile sociale stabile Între parteneri și implicarea acțiunilor economice Într-o rețea de relații sociale (sau integrarea laterală). Organizarea constituie un pattern ordonat de interacțiuni sociale. Putem spune că: (P1) Interacțiunile se manifestă Într-un spațiu social organizat sau câmp structurant de relații sociale stabile Între actori, În sensul constituirii unor așteptări de manifestare a unui anumit comportament din partea unui anumit actor, de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt cadrele de manifestare ordonată a tranzacțiilor. În concepția lui Williamson, termenul de instituție (structură de guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce pun accentul pe caracterul social, cultural, macro-construit al organizării. 1. Instituții și acțiune rațională Problematica piețelor și a organizațiilor a constituit centrul preocupărilor neo-instituționaliste, atât În sociologie, cât și În economie. Ambele științe consideră organizațiile și piețele ca spații ordonate, construcții sociale de un fel sau altul, fie În sens reglementativ, normativ sau cognitiv. Diferența majoră Între cele două abordări constă În rolul atribuit acțiunii individuale raționale În procesul construcției și schimbării instituțiilor. Desigur, nu există o graniță, o delimitare
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care resursele implicate pot fi folosite pentru a menține sau obține alte resurse - incluzând bogăție, putere și reputație - valorizate În câmpul instituțional” (2001:190). Pe de o parte, structura relațiilor Între actori și concepțiile Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându-le inteligibile și legitime În percepția actorilor implicați. 3.3. Logica câmpului organizațional Structurarea câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la nivel cognitiv, iar capacitatea de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumită distribuire a resurselor sociale. Din punct de vedere epistemic, câmpurile echivalează cu introducerea de variabile sociale, politice și culturale În modelul neoclasic al pieței, dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică, fiindcă explică deopotrivă structurile intra și interorganizaționale de producere a cooperării social-economice
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferențe va face obiectul unui capitol separat. Termenul apaține lui V. Mihăilescu (2004) și se referă la legitimarea discursivă a schimbărilor instituționale astfel Încât acestea să devină legitime, să capete sens și să fie acceptabile de către populație. În sensul de spații ordonate, ce prezintă o anumită ordine socială stabilă, rezultantă a asumării de roluri. Factorii de producție conform teorie neoclasice sunt: capitalul uman (munca), capitalul fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
forme de discriminare, reale sau inventate. Sunt, de cele mai multe ori, agresivi și obsceni în pretenția lor de a fi singurii care stăpânesc adevărul absolut și au pretenția obraznică de a-și impune agenda tuturor (aud că o țară aseptică și ordonată precum Finlanda vrea să dea o lege prin care să interzică, pe întreg teritoriul ei, fumatul! Nici criminalul Stalin nu mersese atât de departe cu pretenția de a face binele cu forța!). Am mai amintit, fugar, de această sectă iritantă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
doar și pentru obrazul celor care sunt cinstiți în această tagmă nu ar trebui să se mai întâmple asta pe viitor. Să sperăm, deci, că atmosfera Palatului de Justiție din Iași va rămâne pentru mult timp, ca la inaugurare, aseptică, ordonată și limpede. 25 octombrie 2014 O coincidență expresivă face ca ziua de 25 octombrie să semnifice nu numai sărbătoarea oficială a Armatei Române, ci și, de 93 de ani, să însemne ziua de naștere a Maiestății Sale, Regele Mihai I
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
copilului, tatăl 28 ani, ambii tehnicieni, înlocuiți în lipsă de una din bunici, care supraveghează creșterea și educarea copiilor. Familia locuiește într-un apartament cu 2 camere, asigurându-se condițiile de igienă și igienă psihică având un regim de viață ordonat, cu un echilibru afectiv și o comportare normală a ambilor soți. Relațiile părinților cu copii sunt normale, exceptând răsfățul bunicii. Regimul alimentar este echilibrat și bine condus ca și tratamentul medicamentos. Copilul este coordonat în activități de orientare școlară de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]