5,945 matches
-
preferând retragerea discretă, reținută și demnă a persoanei. Chiar dacă o persoană este conștientă de valoarea sa și de faptul că se află deasupra celorlalți, prin modestie ea se va impune mai mult decât prin afișarea orgoliului. Modestia apropie oamenii, pe când orgoliul Îi Îndepărtează. În ambele cazuri, atât pentru individ cât și pentru celelalte persoane, orgoliul și modestia contribuie În mod direct la construirea imaginii publice a acestuia. În acest caz, sunt importante două aspecte. Pe de o parte, imaginea de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valoarea sa și de faptul că se află deasupra celorlalți, prin modestie ea se va impune mai mult decât prin afișarea orgoliului. Modestia apropie oamenii, pe când orgoliul Îi Îndepărtează. În ambele cazuri, atât pentru individ cât și pentru celelalte persoane, orgoliul și modestia contribuie În mod direct la construirea imaginii publice a acestuia. În acest caz, sunt importante două aspecte. Pe de o parte, imaginea de sine a persoanei, care din punct de vedere moral se supraevaluează, căutând să iasă cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la construirea imaginii publice a acestuia. În acest caz, sunt importante două aspecte. Pe de o parte, imaginea de sine a persoanei, care din punct de vedere moral se supraevaluează, căutând să iasă cu orice preț În evidență În cazul orgoliului, sau, dimpotrivă, este rezervat până la adoptarea unei atitudini de refuzarea a afirmării, În cazul modestiei. Pe de altă parte, percepția exterioară, de către ceilalți, atât a persoanei orgolioase, cât și a persoanei modeste. Orgoliosul este o persoană distantă, dar care, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprimă orice tendințe egofile, preferând sau lăsându-i pe ceilalți, indiferent de valoarea lor, să treacă Înaintea lui, să se afirme, chiar dacă sunt sub nivelul său. El este, În felul acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-i pe ceilalți, indiferent de valoarea lor, să treacă Înaintea lui, să se afirme, chiar dacă sunt sub nivelul său. El este, În felul acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea o stare de tensiune, de Încordare Între
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se afirme, chiar dacă sunt sub nivelul său. El este, În felul acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea o stare de tensiune, de Încordare Între persoană și ceilalți, care va duce la conflicte, ură, confruntare violentă. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
confruntare violentă. În cazul modestiei, putem remarca o accentuare a acesteia manifestată printr-o voită și cultivată situație de autoinferiorizare, pe care Însăși persoana respectivă și-o impune, putând merge până la starea de supunere, umilință, negare a oricăror valori personale. Orgoliul, ca formă de agresivitate psihologică și morală, poate fi considerat ca sadism moral, pe când modestia, prin subestimarea de sine, poate fi considerată ca o formă de masochism moral. Deși sunt forme de manifestare, de afirmare a Eului unei persoane, atât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca formă de agresivitate psihologică și morală, poate fi considerat ca sadism moral, pe când modestia, prin subestimarea de sine, poate fi considerată ca o formă de masochism moral. Deși sunt forme de manifestare, de afirmare a Eului unei persoane, atât orgoliul, cât și modestia sunt, Într-o anumită privință, capabile de a fi manevrate după voință și În raport cu circumstanțele vieții de către persoana respectivă. În cazul acesta au importanță alte două aspecte cu caracter psiho-moral, la fel de importante, și anume: sinceritatea și ipocrizia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale ale principiilor prezentate mai sus. 4 ÎNȚELESUL UMANULUI (SEMNIFICAȚIA VALORICĂ A PERSOANEI ȘI A VIEȚIIĂ Persoană și valoare Pentru A. Schopenhauer omul se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o anumită tendință a Supra-Eului moral al persoanei respective. Modul de a se pune În valoare pe sine este o formă sublimată a acestor tendințe ale Supra-Eului, forma În care se manifestă aceste pulsiuni spirituale. Cele mai frecvente sunt modestia, orgoliul și aroganța. Ele sunt atitudini prin care o persoană se valorizează pe sine În raport cu ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere, de autocontrol, dorința de a nu deranja
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ele sunt atitudini prin care o persoană se valorizează pe sine În raport cu ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere, de autocontrol, dorința de a nu deranja pe ceilalți. Orgoliul este, dimpotrivă, o atitudine psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale celorlalți. Este forma cea mai accentuată a egocentrismului. Aroganța este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale celorlalți. Este forma cea mai accentuată a egocentrismului. Aroganța este forma prin care, atitudinal, orgoliul se manifestă ca violență psiho-morală În relațiile dintre individ și ceilalți. Ea este disprețul afișat de o persoană față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții din partea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
egocentrismului. Aroganța este forma prin care, atitudinal, orgoliul se manifestă ca violență psiho-morală În relațiile dintre individ și ceilalți. Ea este disprețul afișat de o persoană față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții din partea celorlalți, fiind o formă de violență. 2. Afirmarea Eului Afirmarea Eului unei persoane este În relație strânsă cu valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată, În mod inconștient, sentimentul diferenței dintre individ și ceilalți, cărora le atribuie un statut de inferioritate sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Orice persoană este, În primul rând, pentru sine. Această tendință exprimă instinctul de conservare, dar și dorința persoanei de a fi unică, de a se afirma, de a se pune În valoare, de a fi remarcată ca prezență. Ea satisface orgoliul personal, dar concomitent oferă siguranță și Încredere În sine, elemente care stau, În final, la baza structurii Eului unei persoane. - A-fi-cu-și-pentru-ceilalți este tendința care are la bază altruismul individului. Aceasta este În legătură cu dorința oricărei persoane de a fi pentru ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
familială deosebită, acțiuni de viață exemplare etc. În felul acesta, treptat, Eul va Înceta să mai reprezinte persoana reală, devenind un fel de suport valoric al unui personaj, adesea, destul de Îndepărtat de persoana autentică. Cui servește aceasta? În primul rând orgoliilor unui Eu egoist. Schimbarea biografiei În mitografie va da o altă semnificație Eului personal. Îi va conferi siguranță, dar din punct de vedere psihologic nu reprezintă altceva decât o formă de compensare a propriului său trecut incert, obscur sau traumatizant
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic pune În valoare, printr-o exagerare fantasmatică, Eul personal al unui individ, cu valoare compensatoare a orgoliului acestuia. Romanul victimizant este cel care prezintă Eul individual ca pe o victimă a destinului. În acest de-al doilea caz, persoana va pune accentul pe nenorocirile propriei sale vieți, considerându-se și prezentându-se celorlalți ca o victimă a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
O Încercare de a clasifica situațiile Închise este posibilă numai prin raportarea lor la tipurile de sentimente care le generează. În felul acesta, remarcăm existența unei corelații Între sentimentele egoiste și stările limitative ale individului, după cum urmează (P. FoulquiéĂ: aă Orgoliul, reprezentând tendința individului de a se autovaloriza, dorința de afirmare În raport cu ceilalți, nevoia de a ieși În față, de a se impune. bă Mândria, reprezentând vanitatea, sentimentul atașării față de stări lipsite de conținut, inutile și frivole. Ea este caracterizată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală Persoana, modelul psihologic, modelul moral, modelul metafizic, Prejudiciul, Puterea, Personajul, definiție, caracteristici, Psihologia morală, definiție cadru, sursele Psihologiei morale, obiectul, principiile. Patologia psihomorală, patologia morală, imoralitatea, Păcatul, Restaurarea, Regretul, Omul În Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, Privește ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proveniență rurală pus în situații pitorești ori dramatice. Consistență au personajele aparținând unor colectivități muncitorești și urbane cu un grad incert de coagulare socială, episoadele care valorifică viața de cazarmă a tinerilor recruți și scenele halucinante ale unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție și analiză, de interes în plan epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara, 1994; Dragoste și alte păsări de pradă, Timișoara, 1996; Ziua tip vagon, Timișoara, 1996; Cavalerul după-amiezii, Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara, 1999; Biblioteca de zgomote, Iași, 2000; Pădurile celeste, Deva, 2003. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Radu Ciobanu, Ucenic la pasărea cerului, T, 1995, 9; Alexandru Spânu, „Baricada cu îngeri”, LCF
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Orient latin”, 1997, 12; Valeriu Drumeș, „Ziua tip vagon”, ALA, 1997, 379; Dan Silviu Boerescu, „Cavalerul după-amiezii”, „ArtPanorama”, 1999, 14; Al. Florin Țene, „Cavalerul după-amiezii”, „Curentul”, 1999, 210; Ivo Muncian, Sub semnul metaforei, „Nașa reci”, 1999, 7; Luminița Marcu, „Noaptea orgoliilor”, RL, 2000, 3; Adrian Țion, Cunoaștere de noapte, ST, 2000, 2-3; Dan Bogdan Hanu, Zgomotele și ecoul (controlat), CL, 2002, 6. L.A.
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
izolat, ci angajează toți factorii existenței. A îmbrățișa totalitatea unei existențe este ambiția romancierului. Ambiție veche în literatură. Balzac nu gândea altfel când studia viața unui sentiment în raport cu banii și puterea. Stendhal vede în iubire un mod de a fi, orgoliul este motorul care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul duce deseori spre moarte. Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
romancierului. Ambiție veche în literatură. Balzac nu gândea altfel când studia viața unui sentiment în raport cu banii și puterea. Stendhal vede în iubire un mod de a fi, orgoliul este motorul care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul duce deseori spre moarte. Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție în sublimul pasiunilor. De ce cad atât de jos unele suflete, de ce sentimentele cele
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]