3,686 matches
-
ambasador în concediu sau acum director în minister) și chiar romancier (publicam și eu, iarăși, dar în ce condiții!) atât de satisfăcut de sine, de cariera lui, de epoca și locul în care se desfășura existența lui - exclusiv pământeană -, încât oroarea utopiei comuniste m-a frapat poate mai mult ca oricând; iar a treia oară, în incinta Uniunii Scriitorilor, cu ocazia unei distribuiri de premii la care asistam, unde el venise cu băiatul lui, un adolescent roz la față și dezghețat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un obstacol în calea afacerilor profitabile ale municipalității. Ei preferă să trateze pragmatic problemele, de la caz la caz, decât să se angajeze pe un făgaș politic. Nu se poate nega impactul acestei "eficacități discrete". Dominique Lorrain sublinia: "Aleșii locali au oroare să-și asume riscuri, nu sunt familiarizați cu adoptarea unor soluții tranșante, cu toate acestea ei merg înainte, iar societatea se schimbă"473. Se admite astăzi faptul că sistemul delegării serviciilor publice este eficient atât prin costul său global de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în prefăcătoria fără cusur a celei mai sincere prietenii și a celei mai neșovăielnice încrederi; spi rit are cât nu se poate spune și, în spiritul său, cele mai felurite resurse, dar toate hărăzite răului, poftelor sale, celor mai profunde orori și mârșăviilor celor mai îndelung plă nui te și cântărite până în cel mai mic amănunt ca să iz bândească. Puneți-l pe omul acesta alături de Satana: seamănă leit. Este surprinzător că, având atâta spirit, atâtea haruri, atâtea însușiri de preț, atâta
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sen sibil pe care atâtea pierderi nu aveau cum să nu-l fi sfâșiat, putea ea să regrete viața? Nu mă îndoiesc că, dacă forțele ei fizice ar fi rezistat mai bine durerii sale morale, s-ar fi gândit cu oroare la drumul sumbru și solitar care îi rămânea de străbătut. Însă, amenințată ea însăși în clipa în care îi dispăruseră toate ființele pe care le iubea, ea n-a avut, ca să zic așa, timpul de a se lăsa pradă regretelor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
strigătele ei. În momentul acela am văzut că, la rândul său, apare la tribună un om pe care nu l-am văzut decât în ziua aceea, dar a cărui amintire m-a umplut pentru totdeauna de dez gust și de oroare; avea obrajii supți și veștezi, buze albe, aerul bolnav, rău și scârnav, o paloare murdară, înfățișarea unui trup mucegăit, nu i se vedea nici urmă de cămașă, o veche redingotă neagră lipită de niște mădulare subțiratice și descărnate; părea să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de a-l imita când voi fi mare. Întregul său comportament a fost pentru noi un exemplu de cinste și omenie. De altfel, i s-a dus renumele de notar model în toate comunele în care a oficiat. Căci, având oroare de politică, nu a acceptat să fie membru al vreunuia din partidele politice care alternau la putere. Și pentru că nu putea fi destituit, întrucât avea la bază o școală specială (profesionalismul fiind respectat la acea vreme), era, în schimb, mutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de propria imaginație, iar mesajul acestei bucurii de a trăi în distopie este că tot ceeea ce poate fi imaginat prinde viață. Distopia e de fapt o apologie a vieții, o viață în care a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înlocuia textul coerent cu tatonările preverbale, cu testarea puterilor limbajului de a comunica fluxul gândirii. El căuta inexprimabilul. De la inexprimabilul verbal la cel psihic e numai un pas. Joyce desființează ideea de sfială (comportament convențional) pentru eroii lui. Conrad descoperă "oroarea" pe care niciun cuvânt nu o poate conține (Heart of Darkness). Eroii lui D.H. Lawrence trăiesc într-un infern al impulsurilor pshice și fizice inexplicabile. Henry James aspiră la onestitatea ființei, mutând centrul de interes al romanului de la real la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avea un dublu în trecut, cu care se și contopește în final, în aprehensiunea răului. Când eram orfani se bazează exclusiv pe frânturile de amintire care, în final, dezvăluie un adevăr cumplit (intriga e prea fragilă pentru a sprijini intensitatea ororii, acesta fiind, cred, neajunsul major al romanului). Colecționarul de John Fowles se petrece la momentul narării: Miranda moare captivă, într-un prezent foarte concret, după eșuarea încercărilor ei de a scăpa din temnița construită ingenios de răpitor. Dar povestea Mirandei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cum că textul a fost scris în timpul unei vizite a autorului la New York și descria, prin urmare, neajunsurile capitalismului. Oameni înfometați, în zdrențe, izolați de exterior, de întregul univers, puși să muncească, să mănânce, să doarmă și atât, astfel de orori numai într-un stat occidental se puteau petrece, fiindcă numai acolo statul nu dădea doi bani pe ființa umană (comunismul era pentru om, lumea cea mai bună dintre toate lumile posibile, utopia perfectă devenită realitate). În fond textul descria fidel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lipsite de practica vorbirii directe, întrucât e larg descurajat (cel mai adesea interzis) contactul cu străinii, comunicarea cu vorbitorii de engleză. Lumea comunistă era închisă și înăbușitoare. Greșelile ironizate de Bradbury cu amuzament (dar nu numai) se referă implicit la ororile de dincolo de cuvinte, izolarea cruntă și moartea lentă, ascunsă. Pe de altă parte, scriitorii de limbă engleză nu au la îndemână o armă importantă atunci când scriu despre Cortina de Fier, chiar dacă ei se simt îndreptățiți să corecteze cu haz engleza
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate acestea. Pe cine am putea întreba? Pe erou, care, cum știm la acest moment, aproape s-a născut sub nazism, care a fost părtaș la masacru, chiar dacă fără voia lui (nu știm exact, iar romanul ne spune doar că ororile la care a luat parte l-au făcut impotent)? Un erou care, la sfârșitul războiului și odată cu înfrângerea Germaniei, a fugit în Portugalia, iar de acolo la New York, pe un vas, cu o identitate falsă? Eroul care a rămas în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de fapt trecutul ei) ca pe o consecință a trecutului ei (de fapt viitorul, dacă o privim prin prismă cronologică normală). Cronologia implicită a romanului, așa răsturnat cum e el, face să avem două percepții simultane ale realului. Una este oroarea adevăratei înșiruiri trecut-prezent-viitor. Cealaltă e răsturnarea caraghioasă care aduce confuzie: nimic nu mai are înțeles. Această distrugere deliberată a înțelegerii e de fapt motivul pentru care Amis a ales tehnica derulării inverse. Simțea nevoia să împrospăteze percepția unei teme învechite
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ales tehnica derulării inverse. Simțea nevoia să împrospăteze percepția unei teme învechite. Dorea să creeze o imagine mai vie a unui fapt istoric tocit de prea multe comentarii. Cuvintele nu-i mai erau de ajuns. Cuvintele nu mai puteau descrie ororile, așa că a divagat în tehnica cinematică. Combinația e un gen de artă nou, care oripilează. Lectorul e deopotrivă revoltat și entuziasmat. Se simte inteligent fiindcă a scos dopul unei sticle al cărei conținut e pe cale să-l otrăvească. Cititorul se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să "agraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara". În 2001 s-a alăturat comitetului internațional care-l apăra pe Slobodan Milosevici. În noiembrie 2002 s-a opus așa zisului război preventiv împotriva Irakului: Bush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
The Shared Bath "intimitatea țestelor". Scrii o poezie a tainei, iar taina ta e dincolo. Pe măsură ce citim, descoperim urme de violență copleșitoare. Nu de puține ori m-am gândit intens la Chagall citindu-te. Ai aceeași visare îngrozită. Faci din ororile pe care nu le-ai trăit direct rădăcini pentru emoții atât de intime... GS. "Visare îngrozită" e minunat spus și e o expresie inteligent aplicată. Nici că se putea spune mai bine. Lumea e frumoasă și sunt visător, dar cum
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
oară România în 1993. A fost o experiență întunecată și confuză. M-au șocat condițiile de viață, spaimele și demoralizarea oamenilor, haosul fizic. Erau acolo spaime cunoscute. Voiam să fug. Rezultatul a fost poemul Transylvana. E un poem presărat cu orori, în parte comice, în parte lirice. Am revenit în 1997, prin British Council, la o conferință la Oradea. Condițiile de viață se îmbunățiseră oarecum. M-au atras mulți dintre cei pe care i-am cunoscut. Nu cunosc decât vag starea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
staliniste, al cărei rezultat a fost adesea dramatic. De câte ori nu mi s-a repetat: „Ești obsedată de un trecut devenit ireal, ar trebui să-l uiți!“ La aceasta, răspundeam că văd în propria noastră experiență un amestec al banalității cu oroarea a ceea ce a devenit soarta oamenilor în acei ani cheie ai deceniului ’50. Tot ce ni s-a întâmplat a căpătat acea notă de tragică absurditate ce făcea ca, plecând de la nimic, dictatura totalitară să te închidă într-un angrenaj
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
politica nu ne prea interesa. Cei mai mulți au murit foarte repede în închisoare. Astăzi, Memorialul ridicat la închisoarea de la Sighet este mărturia cumplitei sălbăticii cu care au fost lichidați. Habar n-aveam în acea vreme și nu ne puteam imagina detaliile ororii. Noii noștri stăpâni, ieșiți din umbră, aveau chipuri necunoscute, nume ciudate - în general nume false care ascundeau identitatea și trecutul lor. Cu ocazia manifestațiilor care intraseră în viața noastră (1 mai, 23 august, 7 noiembrie) puteau fi zăriți, înșirați în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
nici un anumit fond cultural, nici o imaginație excepțională, tocmai de aceea este la îndemâna oricui. Michel Maffesoli (1992) Faptul divers: * are o funcție de agregare socială, generând un sentiment de apartenență în rândul indivizilor; * ilustrează ambivalența naturii umane; * reduce politica la anecdotic; * banalizează oroarea. Pierre Bourdieu (1996) Faptul divers: * reprezintă o derogare de la normele stabilite; * se referă la viața privată și cotidiană a indivizilor; * pune în scenă roluri stereotipe; * desemnează o disfuncție socială; * revelează un anumit imaginar colectiv; * creează un consens. Tabelul 9: Definițiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de a opune un tip de limbaj altor limbaje, iar în cazul manifestărilor discursive care nu prezintă caracter politic prin vocabular, prin temă sau retorică, calificarea se va face prin raportare la context. Astfel, un om politic care strigă " Ce oroare!" în cadrul familiei sale nu rostește un discurs politic, dar în fața unei camere de filmat, în preajma unor atentate, același enunț dobândește caracter politic. Dacă discursul politic este un concept extrem de uzual și unanim acceptat în literatura de specialitate, limbajul politic stârnește
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și Marea Națiune Protejarea celor dobîndite. Învingătorii din Thermidor nu mai vor să meargă înainte, ci să consolideze ceea ce au dobîndit. Ei au cumpărat de la cler bunuri, mulți au votat moartea regelui și refuză Vechiul Regim. Ei și-au proclamat oroarea față de sîngele vărsat temîndu-se să nu fie și al lor și atașamentul față de proprietate; ei refuză deci mișcarea populară. Constituția anului I, redactată în timpul Terorii, li se părea prea egalitaristă; ei o preferă pe cea a anului III, care, împărțind
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o prelungesc pe cea franceză: batavă în Olanda, helvetică în Elveția, cisalpină, liguriană, romană, partenopeană în Italia, iar Franța, de acum încolo, trăiește din banii luați din străinătate și se îmbogățește cu operele de artă ale acesteia. Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte. Contrastul este deci mare între confuza viață politică internă, care totuși nu exclude reforme importante cum ar fi crearea de *școli centrale, organizarea de circumscripții militare sau înființarea expozițiilor industriale, și gloria armelor. Rezistența engleză o întunecă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și nesănătos. Nu trebuie să confundăm nici pe pricepuții muncitori din Jura și din Picardia, cultivatori în timpul verii, ceasornicari sau lăcătuși în timpul iernii, cu locuitorii gălbejiți din pivnițele de la Lille, înghesuiți claie peste grămadă în locuințe imunde, care-ți provoacă oroarea numai cît le vezi. Chiar în sînul capitalei, muncitorii inteligenți și sedentari din strada Saint-Martin nu au nimic în comun cu nomazii din strada Mouffetard și din foburgul Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a le vinde". Adolphe Blanqui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de generalul Cavaignac, călit în războaiele din Africa, și garda națională a cartierelor frumoase reprimă fără milă baricadele. Revoluție spontană, provocată de o mizerie teribilă, zilele din Iunie sînt decisive pentru viitorul celei de-a II-a Republici: identificate cu ororile Terorii iacobine de către burghezii parizieni și de către provincie, ele conduc republica la o evoluție reacționară, care aruncă mișcarea muncitorească în opoziție și înăspresc luptele dintre clase. Din poporul venerat din primăvara lui 1848 nu rămîne decît "gloata abjectă", batjocorită de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]