8,628 matches
-
Articolele Autorului Plecat‐am șase din Brașov ( însă, fără sergent ) și, într‐adevăr, nu ne erau deloc, în piept, inimile reci, ba dimpotrivă, inimile noastre fierbeau de entuziasm și vibrau de bucurie, deoarece, pește numai 30 de ore, urma să pășim pe “pământul făgăduinței” ‐ UȘA! Era în noiembrie 1995, într‐o dimineață cu o ploaie mocăneasca, cănd împreună cu alți cinci brașoveni părăseam Brașovul, înghesuiți într‐o dubita obosită care ne ducea la aeroport, cu desinatia “ the American dream”. Pe drumul către
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
bunelor maniere”. Ață era căsătorit, soția sa fiind cabin‐steward la o altă companie de croazieră. Petrișor R ‐ zis Hussein, datorită asemănării izbitoare cu, acum defunctul, Saddam Hussein. Hussein fusese asistent medical în țară și scopul lui declarat de când am pășit pe solul Americii a fost să se “verse” cât mai repede pe sol. Fapt care s‐a și întâmplat, el fiind primul care a rămas în America, la doar câteva luni de contract. Hussein în fiecare port își cumpără hărți
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
salvatoare. Refugiați în furtuna din noi, Ne-năbușim răzvrătirea din urmă, Nemulțumirile curg în șuvoi, Noi trăim tot în spirit de turmă. Ne vom trezi din apaticul somn Sau vom pluti în vise deșarte? Biet cerșetor sau veneticul domn, Cu toții pășim pe drumul spre moarte. Rar ne rugăm la un petic de cer, Dar Dumnezeu nu ne mai ascultă, Ne-apar miraje în lucruri ce pier, Dragostea Lui o luăm ca insultă. Plouă tăcut peste euri, dormind, Haos e-n ele
AMĂGIRI HILARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352990_a_354319]
-
în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată. Cine mai ține cadența coridoarelor vremii?!(pg. 47) Dar poetul este un însingurat în epoca această stresantă, ,,pășește singur printre versurile sale” ca în poemul Era Poetului (pag.27): Pășește singur printre versurile sale - pulbere de stele./ Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci de piatră. Adăpostind verbele grele, / Ale izvoarelor, în noaptea-mireasă din
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată. Cine mai ține cadența coridoarelor vremii?!(pg. 47) Dar poetul este un însingurat în epoca această stresantă, ,,pășește singur printre versurile sale” ca în poemul Era Poetului (pag.27): Pășește singur printre versurile sale - pulbere de stele./ Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci de piatră. Adăpostind verbele grele, / Ale izvoarelor, în noaptea-mireasă din pridvorul cuvintelor./ Și-a legat visul de cifra opt la adăpost de
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
sufletul rău chinuit, ca o corabie eșuată. Să mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea târziu...! Urmele pașilor mei au dispărut demult Și vântul a spulberat poteca ce-o știam. Ma-ndrept spre “înainte”, fără să mă uit înapoi. Pășesc fără cuvinte, dar tăcerea “țipă” în noi. Frunzele uscate sunt tot ce-am iubit în trecut ! Se lasă strivite sub pasul meu, nehotărât. Și toamnă ce-apasa greoi peste pleoapele mele...~ ! Lăsându-și amurgul, ca o mantie rece Îmi șoptește
AMURG DE VISE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354263_a_355592]
-
filocalici ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru Părintele Dumitru Stăniloae fiecare om era unic și niciodată nu făcea o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
pe Dumnezeu, sunt o simplă păcătoasă . Nu mă înveli în aur, nu-mi pune stele la picioare, Nu vezi că a noastre slove, zi de zi devin amare? Mi-ai cântat osana printr-o mulțime de cuvinte, În orbirea noastră pășim peste morminte... Se miră astăzi și oglinda de-atâtea fețe false Gândurile noastre înfășurate-n valuri de mătase Pășim pe creste albastre fără arme, fără scuturi. În desfrâul acestei lumi căzută în dor și ruturi. Și din al meu suflet
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
că a noastre slove, zi de zi devin amare? Mi-ai cântat osana printr-o mulțime de cuvinte, În orbirea noastră pășim peste morminte... Se miră astăzi și oglinda de-atâtea fețe false Gândurile noastre înfășurate-n valuri de mătase Pășim pe creste albastre fără arme, fără scuturi. În desfrâul acestei lumi căzută în dor și ruturi. Și din al meu suflet mângâiat cu mii de fluturi, A rămas doar amintirea închinată unor cânturi. Trec desculță peste zare, într-o mare
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
pe margini de trotuare, cineva fură aripile păsărilor. alătur fragmente de materie. sufletul culege acidul rodului, în scenografii inverse. nu există felinare naturale. se folosesc artificii periculoase, care umplu spațiul cu aripi tăiate. zborul e aruncat în praf. vârfurile degetelor pășesc... nasc tăceri ale trupului în ritmul cuvintelor. joc la ruleta rusească. nerostirea, frica mă aruncă în mocirla vidului. socotesc atent nimicul... Referință Bibliografică: nimicul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi
NIMICUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354320_a_355649]
-
ființe foarte exigente, măi exigente decât ne putem imagina noi femeile. Fiecare are un ideal și credeți-mă, idealul nu poartă numele de Pamela Anderson sau Megan Fox, acelea sunt doar niște coperți de reviste sau niște femei care au pășit pe covorul roșu al admirației bărbaților de pretutindeni datorită unor calități: atitudine și frumusețe. Dar să nu uităm că fiecare femeie e frumoasă, ceea ce îi lipsește pentru a atrage un barbat este atitudinea, iar la rădăcina noțiunii de atitudine stau
PARTEA I) de DIANA ILIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354330_a_355659]
-
parte ispita oricărui senzaționalism. Ce e drept, Brâncuși a atins sensul cosmogonic modern, dar nu prin calcul matematic, ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria or(do)nează domesticul ca și închipuirea. Așa cum, de pe jos, și-a înălțat artistul gorjean infinitatea (Coloana fără sfârșit) în spațiu-timp, tot așa și ecuațiile prusace ale fizicianului din Ulm aveau să tulbure ochii privitorilor în stele
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
mele și văd femei care se bucură de viață, femei care știu să iubească, femei conștiente că au și calități, nu numai defecte. Privesc în jurul meu, sunt doar femei elegante într-un mod urât, femei care nu mai știu să pășească cu grație, femei care își consideră trupul un bun de schimb, femei care trăiesc pentru ceea ce trebuie să obțină cu orice preț, femei care nu mai știu să fie romantice și să se bucure de adevăratele comori ale vieții, clipele
SĂ FII FEMEIE... de DIANA ILIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354332_a_355661]
-
sufletul rău chinuit, ca o corabie eșuată. Să mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea târziu...! Urmele pașilor mei au dispărut demult Și vântul a spulberat poteca ce-o știam. Ma-ndrept spre “înainte”, fără să mă uit înapoi. Pășesc fără cuvinte, dar tăcerea ... Citește mai mult AMURG DE VISEDin nou lumină amurgului de toamnaSe contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vara.Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
foame, Căci pe pământ sunt multe poame. Mi-e dor de-un cântec, dar nu-i cântec; De vreun blestem sau vreun descântec? O fi vreo poftă de dulceață? Nu știu ce am de dimineață! Mi-o fi dor prin rouă să pășesc? Stele-n cerul nopții să privesc? Să-mi fie dor de-un strop de ploaie? Să fi avut copii o droaie? Sa fie-un dor dulce-acrișor, Portocală sau vreun merișor, De vreun harbuz sau...murătură? De vreun sărut dulce pe
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
unghere, Dar care rămân necunoscute. Dau într-o parte negrele perdele, Pentru a primi lumina în față, Ce se împarte printre jaluzele, Așa cum ne divizăm în viață. Nu vreau să-mi spun vârsta veche, Dar inima mi-e foarte liniștită, Pășesc de mână cu tine pereche, Să mergem prin lume, iubită. Nu vreau să mă știu captiv, Chiar înconjurat de zăbrele, Voi fi tot liber și mai receptiv, Sub cerul infinit, plin de stele. Referință Bibliografică: Misterele iubirii / Mihai Leonte : Confluențe
MISTERELE IUBIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354441_a_355770]
-
de la ele ce înseamnă trăinicia unui cămin, dragostea, dăruirea, siguranța și liniștea sa binefăcătoare. Dincolo de firele din care și-au construit cuibul, păsările nu contenesc să urzească din fire nevăzute un labirint al zborului, un coridor pe care trebuie să pășească fiecare pui înainte de a se rupe de ,,acasă”, când va trebui să-și creeze singur alt loc, la fel de călduros și sigur precum cel pe care îl va lăsa în urmă. Pentru acest moment îi pregătește în fiecare zi și îi
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
Constantin Brâncoveanu, am pictat flori de floarea soarelui cu pictorul nostru local, Lucian Brener, am degustat plăcinte românești stropite din belșug cu vin și am simțit încă o dată bucuria de a fi români adevărați!! Am fost la sat, la bunici pășind în micuța sală socială a bisericii, care prin dragostea iubitorilor de folclor ai comunității noastre s-a tranformat într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
trăi este reușita lor, de aceea vă îndemn să-i sprijinim permanent, căci familia, școala și biserica sunt centre vitale ale educației pentru viață.” După încheierea festivității, elevii, însoțiți de mămici, tătici, bunici sau alte rude, plini de emoție, au pășit în sălile de clasă, frumos amenajate, care îi așteptau să le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și valoare școlii în care învață. Dacă elevii din clasele
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și valoare școlii în care învață. Dacă elevii din clasele mai mari și-au stăpânit ușor emoțiile, prichindeii ce au pășit în clasa pregătitoare erau uimiți de ceea ce au observat în prima zi, o mare de școlari și profesori care parcă nu semăna cu mediul grădiniței de unde ei au venit. Abia când au pășit în sălile de curs s-au mai
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
au stăpânit ușor emoțiile, prichindeii ce au pășit în clasa pregătitoare erau uimiți de ceea ce au observat în prima zi, o mare de școlari și profesori care parcă nu semăna cu mediul grădiniței de unde ei au venit. Abia când au pășit în sălile de curs s-au mai liniștit. Și iată cum alte clipe frumoase, pline de încărcătură emoțională, s-au scurs în clepsidra noului început. Înainte de a încheia, doresc și eu tuturor elevilor succes în activitățile școlare și extrașcolare, iar
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
privire doar, ori dacă i-ar fi adresat un singur zâmbet, atunci el ar fi fost deplin convins că era aceeași fată care-l salutase, cu acel angelic surâs, când trecuse prin fața casei lui. Dar ea, la brațul îngâmfatului Albert, pășea maiestuos pe treptele ce urcau spre Operă. În cele din urmă o pierdu din priviri, când tânăra pereche dispăru în mulțimea care se grăbea să intre la spectacol. * Dacă până atunci nu pusese la suflet întâmplările cotidiene, de data aceasta
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
doctorului se deschise, o deschise însuși doctorul Petrescu, iar Alice îi zise lui Karl: - Mă iertați, domnule profesor, mă așteaptă tata!... Și dispăru după portiță, trecând în pas mlădios pe aleea curții care ducea spre intrarea în casă, iar doctorul pășea mai anevoie în urma ei. * Seara, în întimitatea camerei sale, Karl retrăia emoția și evlavia care-i cuprinsese inima și conștiința când își reamintea, pas cu pas, acele clipe sublime oferite în dar de minunata Alice. El, de obicei fire meditativă
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
vreme Alice, însoțită de Karl, își făceau romanticele lor apariții în oraș, în timpul cărora se simțeau atât de bine, mergând braț la braț. Această stare era o bucurie continuă pentru ea, știindu-se ocrotită cu atâta atenție de delicatul Karl. Pășeau încet pe străzi, cufundați în universul propriilor idei și sentimente, pentru care lumea de afară nu era decât un decor plăcut și luminos. Dar iată, în timpul unor astfel de plimbări, se auzi zgomotul unor roți și ropot de copite de
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
frumoasă, demnă, chiar dacă n-are cine știe ce avere. Sau, poate, babacul prea mult își cultivase în mintea sa ideea că averea avocatului Tătărescu mi se cuvine mie!... De la o vreme Karl, cu chipu-i frumos, armonios, având păr negru și lucios, pășea meditativ alături de Alice, fără să scoată prea multe vorbe. Părea chiar înnegurat. - Alice, îi zise el după o lungă tăcere, ai fi în stare să fugi cu mine în lumea largă, să zicem... în America, să trăim singuri, stăpâni pe
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]