3,023 matches
-
Evul Mediu și despre Bizanț sînt de o valoare inestimabilă; dar nu mai era nimic de făcut atunci cînd Iorga, politicianul pătimaș, se ocupa de probleme contemporane. După perioada sa junimistă, studiile sale asupra literaturii nu sînt istorii literare, ci pamflete. Conform afirmației lui Barbu Theodorescu, care era un mare admirator al lui Iorga, atunci cînd era vorba de fundalul istoric al articolelor sale sau în scrierea multor lucrări politico-istorice referitoare la evenimente contemporane, "Iorga confunda acțiunea politică cu opera istorică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca și mai întinte. În acești ani, Iorga a publicat multe lucrări de istorie și de politică (atacuri, replici la atacuri și contraatacuri la adresa dușmanilor săi, precum și opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și a republicat cărți vechi în funcție de actualitatea lor. Ca aproape toate activitățile intelectuale ale lui Iorga destinate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o scrisese despre corespondența diplomatică a Regelui Carol I, Războiul pentru independența României (București, 1927). A scris apoi Scurtă istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul pregătit de Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București, 1928). În sfîrșit, asistăm la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
realitate. Și intervențiile personale ale lui Maniu și ale generalului Antonescu (care avea un mare respect față de Maniu, în ciuda diferențelor politice) au fost cele care îi vor asigura lui Iorga o înmormîntare creștinească 21. În 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplicînd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridică deloc deasupra celui scris de Cernăianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, și nu numai atît. Regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Antonescu (care avea un mare respect față de Maniu, în ciuda diferențelor politice) au fost cele care îi vor asigura lui Iorga o înmormîntare creștinească 21. În 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplicînd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridică deloc deasupra celui scris de Cernăianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, și nu numai atît. Regele Carol trebuie să fi fost încîntat de toate acestea. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din ei. Iorga se apropia de a șaizecea aniversare a sa. Dușmanii lui nu voiau să lase ca această aniversare să treacă în liniște. Un avocat, Constantin Cernăianu (pe care Iorga îl catalogase drept "agitator religios")27, a scris un pamflet despre Iorga, "idolul națiunii române". Acest pamflet a constituit cel mai detaliat și mai malițios atac scris vreodată împotriva lui. După cum știm, pioșenia ortodoxă a lui Iorga lăsa foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificată față de ortodoxie a contribuit la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
șaizecea aniversare a sa. Dușmanii lui nu voiau să lase ca această aniversare să treacă în liniște. Un avocat, Constantin Cernăianu (pe care Iorga îl catalogase drept "agitator religios")27, a scris un pamflet despre Iorga, "idolul națiunii române". Acest pamflet a constituit cel mai detaliat și mai malițios atac scris vreodată împotriva lui. După cum știm, pioșenia ortodoxă a lui Iorga lăsa foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificată față de ortodoxie a contribuit la intensificarea freneziei lui Cernăianu. Studiul acestuia era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozițiile literare ale lui Iorga. Opiniile lui sămănătoriste, chiar și controversele lui literare cu cumnatul său, Gheorghe Bogdan-Duică, erau menționate pe larg. Era acordată atenția cuvenită și controversei cu Maiorescu. Problema cu pamfletul lui Cernăianu consta în forma în care era prezentat acesta. El oferea extrapolări referitor la schimbările de atitudine ale lui Iorga față de diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiască, Maniu, diversele sale lucrări despre Mihai Viteazul, relațiile sale personale etc.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vaida, Goga, Maniu și Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui relații cu A. C. Cuza. Cernăianu a citat chiar și exagerările pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, ca să întineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet ca de obicei, dîndu-l în judecată pe autorul lui pentru defăimare și calomnie. Ziarul vienez "Welt am Montag" afirma că Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a răspuns prompt la această acuzație dînd ziarul în judecată pentru calomnie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a greșelilor minore ale lui Iorga pe care liberalii o vindeau (sub formă de carte) la intrarea Universității din București 182 în perioada cînd Iorga era prim-ministru. Iorga i-a dat o replică extrem de dură lui Russo printr-un pamflet publicat abia în 1940183. În sfîrșit, credincios sie însuși, Iorga a reacționat prin acționări în judecată pentru calomnie și alte acțiuni judiciare. Acuzîndu-l, de exemplu, pe Panaitescu de violare a obligației de a păstra secretul în utilizarea probelor documentare. Au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre transformarea Transilvaniei într-un fel de "Elveție Orientală" (ceea ce însemna practic independența Transilvaniei). Iorga a reacționat prompt, întrebînd cum poate fi creată o Elveție fără spiritul elvețian?191 Dar Iorga nu s-a rezumat doar la atît, scriind două pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodată și un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului "London Daily Mail", cel mai important susținător al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de "regimul feudal de la Budapesta". Mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fel de "Elveție Orientală" (ceea ce însemna practic independența Transilvaniei). Iorga a reacționat prompt, întrebînd cum poate fi creată o Elveție fără spiritul elvețian?191 Dar Iorga nu s-a rezumat doar la atît, scriind două pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodată și un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului "London Daily Mail", cel mai important susținător al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de "regimul feudal de la Budapesta". Mai semnificativ este faptul că, răspunzînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în Europa de sud-est, adică ridiculizarea numelor oponenților săi politici. Dacă originea acestora nu corespundea națiunii ai cărei partizani erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această Pax Hungarica) în mod decent?"213 Aceste argumente au provocat o mare amărăciune de ambele părți. Iorga a sesizat acest lucru și a publicat pamfletul Împotriva urii dintre națiuni. Iar prin 1940 l-a extins, l-a tradus în maghiară și l-a semnat "Iorga Miklos". Scris într-o maghiară elegantă, pamfletul prezenta o istorie populară (românească) a Transilvaniei. Iorga explica limpede că ungurii și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare amărăciune de ambele părți. Iorga a sesizat acest lucru și a publicat pamfletul Împotriva urii dintre națiuni. Iar prin 1940 l-a extins, l-a tradus în maghiară și l-a semnat "Iorga Miklos". Scris într-o maghiară elegantă, pamfletul prezenta o istorie populară (românească) a Transilvaniei. Iorga explica limpede că ungurii și românii de rînd nu se urăsc. Ura aceasta a fost răspîndită numai de presă, școli și de către intelectualii din cele două tabere. El apela la unguri și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu manifestau nici un pic de entuziasm pentru sămănătorismul lui Iorga. La alegeri, majoritatea evreilor îi votau pe liberali și Iorga știa acest lucru. Deși nu se poate spune că nu făcea eforturi susținute ca să le cîștige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale în idiș, expunînd programul Partidului său Naționalist Democrat și a încercat să formeze un corp electoral evreiesc. Situația evreilor era atît de precară încît ei nu-și puteau permite vise romantice sămănătoriste. În perioada interbelică, mai exista o problemă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România Mare sînt legați prin anumite amintiri și idei, în ciuda anumitor inovații" (Iorga făcuse un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Renașterii Naționale). După care Călinescu a ordonat interzicerea apariției "Neamului românesc", ca și cum ar fi fost vorba despre "un pamflet bolșevic", cum spunea furios Iorga. Ceea ce nu l-a oprit pe Călinescu. O însemnare din Jurnalul doamnei Liliana (din 19 februarie 1939) relatează cum Siguranța i-a prezentat lui Iorga un dosar care conținea rapoarte privind pretinsele acte de lèsemajesté
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Națiunile mici sortite pieirii nu le salută pe marile națiuni care le condamnă la moarte! Apoi, ca o înțepătură la adresa ideii de Lebensraum, Iorga opina că și "majoritatea românească din Transilvania cerea un "spațiu vital""101. Iorga a scris un pamflet fulminant împotriva rasismului, scoțînd în evidență faptul că toate ideile privind "rasele superioare" aveau la bază ideile lui Gobineau. Gobineau îi considera pe cei care nu făceau parte din rasele superioare ca fiind "gunoaie culturale", care trebuie să muncească pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un alt nivel, în publicația intelectuală "Magyar Szémele", savantul Lájos Gáldi scria: "Iorga a fost un dușman neîmpăcat al Ungariei, Iorga a murit". Autorul articolului își amintea că Iorga făcuse multe gesturi în favoarea ungurilor: necrologul scris în memoria profesorului Bitay, pamfletul "împotriva urii dintre națiuni" (adică dintre națiunile română și ungară), dar menționa că reconcilierea era prefigurată "numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles". Articolul se încheia astfel: "Poate că în anarhia bucureșteană se va găsi mai devreme sau mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
paternalistă de tip tradițional și transformări sociale destabilizatoare. Adversarii și criticii lui de Gaulle au făcut mult caz de stilul „nedemocratic” În care generalul a dobândit și apoi exercitat puterea - „lovitura de stat permanentă”, cum spunea François Mitterrand Într-un pamflet politic din 1965 -, dar puterea prezidențială neîngrădită, cu posibilitățile și capcanele ei, le-a surâs În egală măsură și următorilor președinți, indiferent de culoarea politică. Alegerile prezidențiale directe au eclipsat alegerile parlamentare organizate o dată la cinci ani, punând accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
funcția estetică este dominantă, ceea ce nu ne va împiedica "să recunoaștem existență" unor elemente estetice, de stil și de compoziție, de pildă, în opere care au un scop complet diferit, străin de estetică, cum ar fi tratatele științifice, disertațiile filozofice, pamfletele politice, predicile. (b) Dar natura literaturii iese la iveală în modul cel mai clar dacă analizăm lumea la care se referă ea. Sâmburele artei literare se află, evident, în genurile tradiționale, adică în lirică, epică și dramă, în toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și "ficțiune", dar care rămân în primul rând opere filozofice. Această concepție despre literatură este descriptivă 51 ea nu se referă la valoarea operelor. Unei opere mari și influente nu-i aducem nici un prejudiciu încadrând-o în domeniul retoricii, filozofiei, pamfletului politic, deoarece în toate aceste domenii se pot pune probleme de analiză estetică, de stilistică și de compoziție, asemănătoare sau identice cu cele ce se pun în literatură, lipsindu-le însă calitatea centrală de "ficțiune". Aceasta concepție va include în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]