3,126 matches
-
păstrat sau să nu mă ating de nimic.” (Crai nou, 23 mai 2009) Pan Solcan a urmat școala primară în Botoșana. Cursurile liceului le-a făcut la liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. Este licențiat în științe politice (la București). Pan Solcan a locuit până în 1968 la Suceava. A fost ziarist la ziarul local și apoi corespondent regional al „României libere”. A lucrat și în instituții culturale, ca inspector pentru artă, metodist la Casa Regională a Creației Populare. Despre Suceava Pan
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
Pan Solcan a locuit până în 1968 la Suceava. A fost ziarist la ziarul local și apoi corespondent regional al „României libere”. A lucrat și în instituții culturale, ca inspector pentru artă, metodist la Casa Regională a Creației Populare. Despre Suceava Pan Solcan a spus că: „Timp de trei decenii, biografia mea nu s-a desprins de Suceava. Aici am trăit ani de istorie fabuloasă, de răscoliri până la rădăcină, cu spaime și rătăciri, o istorie care refuza să ne ia în considerare
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
1980. A mai publicat, până în 1999, alte șapte romane: "Umbra", Cartea Românească, 1982; "Jocul", Albatros, 1984; "Nostalgia", Cartea Românească, 1987; "Vameșul ploilor", Albatros, 1987; Nu faceți case mai înalte ca arborii", Albatros, 1990; "Strigătul", Cartea Românească, 1997; "Străina", Albatros, 1999. Pan Solcan a publicat în revistele: România literară, Contemporanul, Tribuna României, Cronica, Bucovina literară. Mariana Ionescu apreciază că: „În romanele lui Pan Solcan, exacerbarea tehnicilor de creație și analiză constituie o dantelărie creată cu bună știință, de-a lungul unei evoluții
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
ploilor", Albatros, 1987; Nu faceți case mai înalte ca arborii", Albatros, 1990; "Strigătul", Cartea Românească, 1997; "Străina", Albatros, 1999. Pan Solcan a publicat în revistele: România literară, Contemporanul, Tribuna României, Cronica, Bucovina literară. Mariana Ionescu apreciază că: „În romanele lui Pan Solcan, exacerbarea tehnicilor de creație și analiză constituie o dantelărie creată cu bună știință, de-a lungul unei evoluții de la realism spre alegorie și oniric, pentru a sugera ideea că viața rămâne permanent o enigmă, un secret prețios.” Au scris
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
exacerbarea tehnicilor de creație și analiză constituie o dantelărie creată cu bună știință, de-a lungul unei evoluții de la realism spre alegorie și oniric, pentru a sugera ideea că viața rămâne permanent o enigmă, un secret prețios.” Au scris despre Pan Solcan: Ana Selejan, în „România literară”, nr. 6 din 5 februarie 1981; Ioan Holban, „Cronica”, nr.4 (782), 23 ianuarie 1981; Dumitru Radu Popa, în „Tribuna României”, nr. 198, 1 februarie 1981; Tia Șerbănescu, în „România liberă”, nr. 11298, 24
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
nr.440, 20 octombrie 1998; Niadi Cernica, în ziarul „Crai nou”, Suceava, nr. 2534, 4 decembrie 1999; Onu Cazan, în „Bucovina literară”, nr.4(110), aprilie 2000. Doina Cernica, pagină realizată la aniversarea a 85 de ani de la nașterea lui Pan Solcan, în ziarul „Crai nou”, 23 mai 2009, p. 5. Mariana Ionescu, articolul despre Pan Solcan în "Dicționarul general al literaturii române", vol.6, București, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 288-289. Aurel Sasu, biografia lui Pan Solcan, în "Dicționarul biografic
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
decembrie 1999; Onu Cazan, în „Bucovina literară”, nr.4(110), aprilie 2000. Doina Cernica, pagină realizată la aniversarea a 85 de ani de la nașterea lui Pan Solcan, în ziarul „Crai nou”, 23 mai 2009, p. 5. Mariana Ionescu, articolul despre Pan Solcan în "Dicționarul general al literaturii române", vol.6, București, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 288-289. Aurel Sasu, biografia lui Pan Solcan, în "Dicționarul biografic al literaturii romane M-Z" (vol.2), Pitești, Editura Paralela 45, 2006, "sub voce".
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
ani de la nașterea lui Pan Solcan, în ziarul „Crai nou”, 23 mai 2009, p. 5. Mariana Ionescu, articolul despre Pan Solcan în "Dicționarul general al literaturii române", vol.6, București, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 288-289. Aurel Sasu, biografia lui Pan Solcan, în "Dicționarul biografic al literaturii romane M-Z" (vol.2), Pitești, Editura Paralela 45, 2006, "sub voce".
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
bătrân pustnic pe nume Zosim care a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene și Doamna, fiica preotului Ancus al zeului roman Marte. Zosim trăia în pustnicie în codrii din apropierea municipiului Iassiorum, codri ce fuseseră consacrați zeului grec Pan, protector al turmelor și al păstorilor. Sihăstria unde trăia bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
că logofătul Trotușan a zidit biserica sa în locul alteia mai vechi. Deasupra intrării în pridvorul bisericii se află fixată o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""† Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu, Pan Gavriil Trotușan, logofăt, a zidit această biserică în numele Tuturor Sfinților, care au strălucit în toată lumea, pentru mântuirea sa și a soției sale Anna, în zilele evlaviosului și de Hristos iubitorului, Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
un lăcaș de cult mai vechi. Cea mai veche piatră datează din anul 1494 și aparține unui boier cu numele de Anjincu. Este împodobită la mijloc cu frunze decorative și are următoarea inscripție: ""Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Pan Anjincu, vameșul, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri. Veșnica lui pomenire. În anul 7002 luna noiembrie 4"" (=1494). Alte două morminte sunt ale mamei și ale primei soții a logofătului Trotușan. Pe piatra de mormânt a mamei logofătului stă
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
lui pomenire. În anul 7002 luna noiembrie 4"" (=1494). Alte două morminte sunt ale mamei și ale primei soții a logofătului Trotușan. Pe piatra de mormânt a mamei logofătului stă scrisă inscripția: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Trotușan, vistiernic, mamei sale, roaba lui Dumnezeu Maria, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri în anul 7014 luna februarie 14"" (=1506). Prima soție a logofătului, Anna, era fiica marelui boier Luca Arbore. Piatra sa funerară se află în partea
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
în anul 7014 luna februarie 14"" (=1506). Prima soție a logofătului, Anna, era fiica marelui boier Luca Arbore. Piatra sa funerară se află în partea dreaptă a pronaosului și are inscripția următoare: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Gavriil Trotușan soției sale, roaba lui Dumnezeu Anna, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri și-a fost înmormântată aici în anul 7029 luna decembrie 2"" (=1521). A patra piatră de mormânt din naos are următoarea inscripție: ""Această piatră de
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
sediul redacției. Învățătorilor le sunt interzise abonamente la această publicație, în timp ce foarte multe exemplare sunt distruse de poștă 16. Membrii redacției și mulț i colaboratori sunt urmăriți de poliție. Directorul E. Gavriliță, este dat în judecată pentru articolul scris de Pan Halippa „Liga țăranilor și stăpânirea” și este condamnat la o lună la ostrov și este amendat cu suma de 100 ruble. În cele din urma, Pan Halippa este arestat la Moscova în timp ce se afla la un Congres unde participa ca
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
urmăriți de poliție. Directorul E. Gavriliță, este dat în judecată pentru articolul scris de Pan Halippa „Liga țăranilor și stăpânirea” și este condamnat la o lună la ostrov și este amendat cu suma de 100 ruble. În cele din urma, Pan Halippa este arestat la Moscova în timp ce se afla la un Congres unde participa ca delegat al țărănimii din Basarabia. P. Cusevan antiromân, a atacat în gazetele rusești de mai multe ori publicația „Basarabia”. Datorită presiunilor exercitate de autoritățile ruse asupra
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
78) al „Basarabiei” care avea pe prima pagină imprimatâ în întregime poezia „Deșteaptă-te române.” În primăvara anului 1913 a fost reînnodat firul rupt al presei românești din Basarabia, atunci când Grigore Constantinescu a editat „Glasul Basarabiei „iar la inițiativa neobositului Pan Halippa și a lui N. Alexandri apărea „Cuvânt Moldovenesc”. Cu ocazia tristei comemorări din anul 1912 a celor 100 de ani de la anexarea forțată și nedreaptă a Basarabiei în anul 1912 de către Imperiul Țarist, Nicolae Iorga a tipărit la Vălenii
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
fruntașii tinerei democrații basarabene de sub conducerea neuitatului Gavriliță 34. În jurul lui Ion Inculeț, care până atunci activase în funcția de conferențiar universitar la Universitatea din Petrograd, se adunase întreaga grupare democratica de la publicația „Basarabia” și îndeosebi: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Pan Erhan, D. Ciugureanu, Ștefan Ciobanu și alții mai tineri, ca: Vasile Barca, Gheorghe Pantea, Aurel Crihan ș.a. La 15 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democratică Moldovenească. Președinte a fost ales Ion Inculeț iar puterea executivă s-a
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Barca, Gheorghe Pantea, Aurel Crihan ș.a. La 15 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democratică Moldovenească. Președinte a fost ales Ion Inculeț iar puterea executivă s-a atribuit unui Sfat (Consiliu) al Directorilor avându-l în frunte pe Pan Erhan. Acesta a fost repede recunoscut de guvernul de la Petrograd. Misiunea acestui Consiliu era deosebit de grea, căci Basarabia, ca de altfel și Rusia, se confrunta cu tulburări violente, cu dezordine 35. Soldații părăseau unitățile, se grupau în cete, alungau ofițerii
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Academia din München. Deși nu a fost lipsit de succes ca pictor, Eckmann a renunțat în 1894 pictură (și a scos la licitație lucrările sale) pentru a se concentra pe designul aplicat. El a început să producă grafică pentru revistele Pan, în 1895, și Jugend, în 1896. A conceput, de asemenea, coperte de carte pentru editorii Cotta, Diederichs, Scherl și Seemann, precum și sigla editurii S. Fischer Verlag. Ca angajat al Kunstwebschule Scherrebek, el a creat țesătura ornamentală de perete "Fünf Schwäne
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
(denumire științifică Pan paniscus) a fost denumit anterior "cimpanzeu pitic" și mai rar, "cimpanzeu zvelt", este o maimuță mare și este una dintre două specii care alcătuiesc genul "Pan", împreună cu cimpanzeul comun ("Pan troglodytes"). Deși numele de "cimpanzeu" este uneori folosit pentru a
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
(denumire științifică Pan paniscus) a fost denumit anterior "cimpanzeu pitic" și mai rar, "cimpanzeu zvelt", este o maimuță mare și este una dintre două specii care alcătuiesc genul "Pan", împreună cu cimpanzeul comun ("Pan troglodytes"). Deși numele de "cimpanzeu" este uneori folosit pentru a desemna ambele specii împreună, aceasta este de obicei folosit pentru a-l desemna pe cimpanzeul obișnuit, în timp ce cimpanzeul paniscus este, de obicei menționat ca "bonobo". Se
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
(denumire științifică Pan paniscus) a fost denumit anterior "cimpanzeu pitic" și mai rar, "cimpanzeu zvelt", este o maimuță mare și este una dintre două specii care alcătuiesc genul "Pan", împreună cu cimpanzeul comun ("Pan troglodytes"). Deși numele de "cimpanzeu" este uneori folosit pentru a desemna ambele specii împreună, aceasta este de obicei folosit pentru a-l desemna pe cimpanzeul obișnuit, în timp ce cimpanzeul paniscus este, de obicei menționat ca "bonobo". Se distinge prin picioarele relativ
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
a-și folosi sexualitatea în controlul masculilor. Locul Un mascul în ierarhia socială este deseori determinat de rangul mamei sale. Împreună cu cimpanzeul obișnuit, bonobo este cel mai apropiată specie extantă de om. Deoarece niciuna dintre cele două specii ale genului "pan" nu este bună înotătoare, este posibil ca formarea râului Congo cu circa 1,5-2 milioane de ani în urmă să fi dus la speciația bonoboului. Ei trăiesc în sudul fluviului și astfel au fost separați de strămoșii lor, cimpanzeii obișnuiți
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
care erau anexate de târgul Siret și Volovăț, astfel fiind prima mențiune despre un grup de sate ascultătoare de un ocol. În documentul din 19 iunie 1456 sunt și sate ascultătoare de Volovăț „din vechime”. Mai mult, llie Voievod zălogea panului Didrih amintea de „curtea noastră de la Volovăț” . Mai apoi, pierzându-și importantă, Volovățul intră sub ascultarea ocolului Bădeuților. Așadar la 20 iunie 1589 intră sub stăpânirea Mănăstirii Sucevița. Vremurile tulburi din istoria Moldovei, mai ales a celei de sus, anexată
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
fețe zâmbitoare (sigla Spitalului Great Ormond Street), acronimul „DOAMNE” fiind vizibil de la înălțime. După o secvență de dans a avut loc o scurtă celebrare a literaturii pentru copii din Regatul Unit. J. K. Rowling a citit un pasaj din Peter Pan, scris de J. M. Barrie (din care Spitalul Great Ormond Street primește redevențe), în timp ce pe scenă au apărut mai multe figurine gonflabile reprezentând personaje negative: Regina de Inimă roșie, Căpitanul Hook, Cruella de Vil și Lordul Cap-de-Mort. Child Catcher a
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]