8,430 matches
-
clar acum faptul că abordarea prezintă interes pentru mai multe discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune nu are un corespondent în prima parte a capitolului. Am notat-o, de aceea, cu „x”. Notațiile, definițiile și teoremele prezentate aici vor fi utile în înțelegerea celorlalte secțiuni
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai bun din S dacă există 3x în S, astfel încât. Dacă însă, atunci prin aciclicitate, ceea ce este contrar presupunerii. Procedând în acest mod, putem elimina toate alternativele din S, mulțimea de alegere rămânând nevidă. q.e.d. 1.2.* Istoria paradigmei: Borda, Condorcet, Dodgson [d.1.2.1*]: O regulă de decizie socială este regula majorității (RM) dacă, este numărul indivizilor pentru care. [d.1.2.2*]: Un învingător Condorcet ( cI ) este o alternativă care, comparată prin regula majorității simple cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian și obținem un rezultat de posibilitate. În primul caz rămânem în linia clasică a TAS. În cea de-a doua însă, părăsim mulțimea de informație considerată relevantă în lucrarea fondatoare a paradigmei și în cea mai mare parte a lucrărilor publicate în cadrul acesteia. Deși încă de la apariția lucrării lui Arrow, Social Choice and Individual Values, s-a pus problema sărăciei informaționale și a faptului că aceasta ar fi produs de fapt rezultatul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
câteva întrebări importante: „Putem concepe drepturile în interiorul unei funcții de decizie socială?”, „Poate fi libertarianismul redus la informația despre preferințe?”. Plecând de aici, putem reduce orice teorie politică la informații despre preferințe? Dacă răspunsurile pentru aceste întrebări sunt negative, atunci paradigma se lovește de o problemă importantă, aceea de a nu putea reprezenta cel puțin o teorie etică importantă: libertarianismul. Dacă acest lucru este demonstrat, atunci, paradigma se află în fața unei anomalii, deoarece nu poate servi drept instrumentar universal pentru testarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorie politică la informații despre preferințe? Dacă răspunsurile pentru aceste întrebări sunt negative, atunci paradigma se lovește de o problemă importantă, aceea de a nu putea reprezenta cel puțin o teorie etică importantă: libertarianismul. Dacă acest lucru este demonstrat, atunci, paradigma se află în fața unei anomalii, deoarece nu poate servi drept instrumentar universal pentru testarea consistenței oricăror teorii etice, valori etc. Dacă anomalia nu poate primi un răspuns satisfăcător după încercări repetate, atunci paradigma se află în criză. În această lucrare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertarianismul. Dacă acest lucru este demonstrat, atunci, paradigma se află în fața unei anomalii, deoarece nu poate servi drept instrumentar universal pentru testarea consistenței oricăror teorii etice, valori etc. Dacă anomalia nu poate primi un răspuns satisfăcător după încercări repetate, atunci paradigma se află în criză. În această lucrare, voi argumenta că libertarianismul nu este reprezentabil printr-o funcție de alegere socială, și că informația despre preferințe este doar una dintre informațiile relevante pentru a reprezenta libertarianismul<footnote Am în vedere două dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Am în vedere două dintre cele mai cunoscute teorii libertariene: cea nozickiană și cea praxiologică. footnote>, deși nu cea mai importantă. Astfel stând lucrurile, alegerea pe care trebuie să o facem este fie de a renunța la pretenția că paradigma se poate folosi ca metateorie pentru orice sistem etic sau pentru orice teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să o facem este fie de a renunța la pretenția că paradigma se poate folosi ca metateorie pentru orice sistem etic sau pentru orice teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se poate folosi ca metateorie pentru orice sistem etic sau pentru orice teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru aspectele metodologice și epistemologice ce nu vizează mulțimea informațională, și admitem mai multă informație ca relevantă în cercetare. Capitolul 2* Drepturi individuale și problema anomaliei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strategia standard de soluționare a rezultatelor de imposibilitate în TAS. O caracteristică importantă a acestei abordări este aceea că rezolvă paradoxurile libertariene fără a ieși din cadrul informațional arrowian<footnote Am definit această noțiune, în primul capitol, în secțiunea dedicată descrierii paradigmei. Toate soluțiile prezentate în acest capitol, inclusiv întăririle altor soluții din literatura de specialitate, rămân în acest cadru informațional. footnote>. Toate soluțiile prezentate în acest capitol au această caracteristică. În privința condiției domeniului nerestricționat, Sen nota că „orice slăbire a acestuia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sociale a școlii. - Édouard Claparède a susținut ideea unui Învățământ atractiv, În care educatorul trebuie să țină seama de „pornirile naturale ale copilului”, criticând Învățământul tradițional, ce are În vedere elevul mediu standard și nu individualitățile concrete. A introdus noua paradigmă, cea a educației funcționale, conform căreia educația trebuie să formeze calități psihice care vor avea funcționalitate În viața copilului; a propus un nou model de școală, denumit „școala pe măsură”, destinat să asigure succesul tuturor elevilor În acord cu posibilitățile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de a răspunde mai bine nevoilor populației locale), precum și autonomia școlilor În utilizarea resurselor financiare În funcție de propriile lor nevoi și priorități identificate În contextul politicilor naționale. d) Acceptarea diferențelor dintre copii va determina flexibilizarea și diversificarea activităților didactice, schimbându-se paradigma tradițională În care profesorul era principalul actor În procesul didactic, prin valorificarea permanentă a potențialului de Învățare al elevilor, oferirea de conținuturi, sarcini, materiale și mijloace diferite și, atunci când este cazul, de susținere individuală din partea profesorului de sprijin, toate acestea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de timp. O perspectivă interesantă asupra procesului de evaluare și diagnostic pentru persoanele cu cerințe speciale a fost propusă de Păunescu. Acesta punea În relație calitatea componentelor structurii genetice și morfofuncționale a persoanei și calitatea componentelor sistemului personalității. Sintetic, această paradigmă poate fi reprezentată astfel: Abordarea integrală și integrată a acestor componente În procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat, care să orienteze intervenția În raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
parte. Se bazează pe principiul solidarității sociale și „...se acordă la cerere sau din oficiu, în conformitate cu prevederile legii” (Legea nr. 705/2001, art. 10, alin. 3Ă. Fundamentală pentru viitorii asistenți sociali este înțelegerea esenței acestei profesii. De aceea considerăm că paradigma asistenței sociale conține trei elemente structurale extrem de importante: asistent social - persoană asistată - mediu social. În cadrul acestei ecuații se desfășoară procesul de rezolvare a problemelor. Lipsa uneia dintre aceste „verigi” de legătură face dificilă orice încercare de aducere a clientului la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cetățean, participant cu drepturi depline la deciziile societății pe care țările trebuie să îl asigure persoanelor cu handicap. Dacă analizăm inițiativele legislative internaționale din ultima perioadă, vom observa că în evaluarea nevoilor persoanei cu handicap se produce un transfer de paradigmă, o trecere de la modelul medicalizat al pacientului bazat îndeosebi pe îngrijire medicală, susținut și de acțiuni caritabile, la cel social integrativ. În noua viziune a documentelor internaționale, persoana cu handicap este considerată cetățean cu drepturi depline, iar comunitatea are obligația
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mituri, dogme, care se contopesc în ideologii puternice, guvernând activitatea în diferite domenii, cu efecte nemijlocite asupra comportamentelor. Atunci când un concept, o ipoteză, o ideologie manifestă implicații asupra „managementului uman”, fiind exprimate în mod consistent, ele pot fi denumite „modele”, paradigme, expresii tipice ale acestora. Există ideologii bune și rele, modele bune și rele. Uneori, chiar modul de aplicare le poate denatura sensul inițial. De pildă, modelul medical, care presupune relația medic-pacient, diagnostic, tratament în clinică etc., este un model bun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au primit o extrapolare ce se abate mult de la înțelesul lor curent, ajungându-se ca ei să desemneze două mari paradigme. Adaptând o schemă a lui Brayman (1992), diferențele dintre aceste paradigme ar putea fi reprezentate, sintetic, după cum se vede în tabelul 1.1. Tabelul 1.1. Note diferențiatoare între investigațiile de tip cantitativ și calitativ (după Brayman, 1992) Unii reprezentanți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au primit o extrapolare ce se abate mult de la înțelesul lor curent, ajungându-se ca ei să desemneze două mari paradigme. Adaptând o schemă a lui Brayman (1992), diferențele dintre aceste paradigme ar putea fi reprezentate, sintetic, după cum se vede în tabelul 1.1. Tabelul 1.1. Note diferențiatoare între investigațiile de tip cantitativ și calitativ (după Brayman, 1992) Unii reprezentanți ai sociologiei contrapun în teorie și în practica cercetării cele două
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de acord cu integrarea cantitativ-calitativ, dar dezvoltă și modele de combinare a acestora. Exemple elocvente sunt oferite și în foarte documentata lucrare a lui S. Chelcea Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (2004), unde dezvoltă și resorturile istorico-filosofice ale paradigmei calitativiste. În lucrarea noastră, la finele subcapitolului 5.2, cititorul poate vedea posibilități productive de asociere între anchetă și interviul de grup. Pentru a argumenta netemeinicia opoziției calitativ-cantitativ, ne vom opri doar la prima linie a tabelului de mai sus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să evidențieze relația directă dintre două variabile când celelalte sunt presupuse constante (controlate). Cu toate acestea, nu trebuie să legăm în mod absolut observația de modelul explicativ-cauzal determinist. În științele umane, observația se poate realiza - și se realizează - și atunci când paradigma de abordare a realității socioumanului nu este cea determinist-cauzală, ci, de exemplu, cea interpretativistă. Lucrul e posibil, căci subiectul cunoscător este, în acest caz, parte din realitatea studiată, deci observația poate beneficia de înțelegerea sensului acțiunii semenilor noștri prin care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
respectivă este 59%. Vom spune deci că am comis o eroare de 2 puncte procentuale. Firește că o asemenea idee nu poate să se nască decât într-o concepție care plasează științele sociale în aceeași clasă cu cele ale naturii, paradigmele de cunoaștere fiindu-le comune. Or, se știe că acest mod de a privi realitatea socială este departe de a fi acceptat de către filosofii și sociologii preocupați de ontologia socialului și de mecanismele de cunoaștere a universului de fenomene din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interior fragil: acela dintre plăcere și suferință, dintre nădejde și jale. Trista și desfătătoarea vale dispare Înghițită ca o luntre de furtună. Introducînd, În finalul poemului, imaginea luntrei „slobodă pe mare”, CÎrlova evadează din spațiul poemului său și, totodată, din paradigma tristei (dar, totuși, ocrotitoare!) văi. O evaziune care corespunde estetic pătrunderii Într-o convenție literară prestigioasă. Luntrea bătută de furtuni este o imagine curentă În poezia timpului. CÎrlova a ținut astfel să Încoroneze poemul său și să-și Înnobileze jalea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]