3,521 matches
-
că nu dispunea de personal. Monseniorul Montini nu a fost convins de acest răspuns. A voit să-și dea seama de adevăratele rațiuni ale refuzului, din moment ce Papa în persoană se arătase interesat de realizarea acestei opere. S-a dus la parohul de la San Filippo Neri, don Ottorino Foffano, de care depindea don Isaia, pentru a cere explicații. Don Foffanno i-a mărturisit monseniorului Montini că în acel moment Congregația nu se simțea să ia noi angajamente fiindcă «se afla încă sub
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
l-a ascultat pe don Calabria și i-a rămas un ucenic devotat până la moarte, împlinitor credincios al inspirațiilor divine pe care le verificau împreună, rugându-se și oferindu-i jertfe lui Dumnezeu. În 1932 don Ciresola a fost numit paroh la Cancello din Mizzole, un sătuc din munții regiunii veroneze. Într-un ținut denumit Caio a întâlnit un grup de 12 fete care au decis spontan să se consacre Domnului: erau nucleul original al noii comunități religioase care s-ar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ani, în sacristia de la biserica San Lorenzo, după sfânta Liturghie, «a căzut la pământ pradă convulsiilor». Medicii au suspectat un atac epileptic dar, între timp și dat seama că această stare era cauzată de alimentația proastă. Când a fost numit paroh la San Benedetto al Monte, mama Angela nu a voit să rămână singur în canonică (casa parohială). L-a trimis pe băiatul Alessandro Noventa, care să-l asiste în timpul nopții. Domnul Noventa va mărturisi că: «Don Calabria suferea adesea de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mici pentru reabilitare la Milano și Verona. 2) Pastorala parohială: cândva parohiile încredințate Congregației erau dislocate în bună parte în nordul și în centrul Italiei, astăzi se găsesc la Roma și în sud. În decursul anilor Opera a redat diecezelor parohii devenite înfloritoare, care nu mai pretindeau prezența Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe. 3) Sectorul vocațional și formativ: nu e vorba numai de formarea tinerelor vocații pentru propriul institut, ci așa cum spunea don Calabria, scopul este formarea de «vocații pentru Biserică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sau protopopiate: Cernăuți cu 31 de parohii, Ceremuș cu 34 parohii, Nistru cu 24, Berhomet cu 29, Vicov cu 37 de parohii și Suceava cu 31 de parohii. Acestea erau conduse de protopopi, ce erau numiți de episcop, din rândul parohilor din protopopiat. Egumenii celor trei mănăstiri rămase în ființă erau aleși de soborul monahal și confirmați de episcop, cu asentimentul guvernatorului. Întreținerea mănăstirilor și a călugărilor urma a fi făcută din veniturile fondului. Numărul parohiilor a fost redus de la 239
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
făcut o școală normală și apoi seminarul, în care să fi dobândit cunoștințe umaniste, filozofice și teologice. Regulamentul reîntărea obligația dată preoților, încă din anul 1784, de a ține starea civilă pentru parohia în care își desfășura activitatea. Ca atare, parohul era obligat să completeze la zi condicile în care erau înscrise nașterile, căsătoriile și decesele, precum și conscripțiile referitoare la numărul copiilor de școală, ca și al tuturor locuitorilor. În oficiul parohial trebuiau ținute la zi, pe lângă situațiile de venituri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cunoștința locuitorilor din cadrul parohiei. Toată activitatea de cancelarie a parohiilor era îndeaproape controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în trei clase. În prima clasă intrau boierii, mazilii, negustorii și meșteșugarii înstăriți, în a doua șleahticii, ruptașii și răzeșii, ca și meșteșugarii cu venituri mijlocii 116
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în materie școlară, "Instruction"-ul din 1797, în conformitate cu prevederile decretului Curții din Viena din același an, stabilea un condominiu în materie de supraveghere a școlii între autoritatea laică și cea ecleziastică, precizând că "în orașe mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1797, în conformitate cu prevederile decretului Curții din Viena din același an, stabilea un condominiu în materie de supraveghere a școlii între autoritatea laică și cea ecleziastică, precizând că "în orașe mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare) rurale, copiii să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
De aceea, urmărind ameliorarea condiției existențiale a categoriilor celor mai defavorizate ale societății, se cerea insistent, prin intermediul episcopului Vlahovici, ca preoții să educe "poporenii" în spiritul milosteniei, pentru ca "să ție prin milă, pe săraci și calici"152. În același timp, parohilor le revenea sarcina de a recenza numărul săracilor existenți în fiecare sat sau oraș. Săracii beneficiau, conform unor reglementări din perioada iosefină, de anumite scutiri ce priveau taxa de timbru și taxele judecătorești, pe baza atestatelor de pauperitate obținute de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reglementări din perioada iosefină, de anumite scutiri ce priveau taxa de timbru și taxele judecătorești, pe baza atestatelor de pauperitate obținute de la preoții comunităților. Constatându-se unele nereguli în această privință, la ordinul Guberniului Galiției din 1796, autoritățile locale cereau parohilor să elibereze atestatele de pauperitate numai celor cu adevărat îndreptățiți a le primi, altfel urmau a fi pedepsiți. Pe durata funcției sale, Vasile Balș a acționat prin intermediul bisericii, pe linia acelorași concepții iluministe din perioada iosefină, ce urmăreau îmbunătățirea stării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
luministe, produceau societății destule neplăceri și disfuncționalități. În acest sens, constatând din actele de stare civilă înainte de preoți o creșterea îngrijorătoare a numărului de copii născuți nelegitim, autoritățile laice și ecleziastice au intervenit pentru ameliorarea acestor stări de lucruri, cerând parohilor să devină educatorii comunităților rurale, spre a-i lumina pe părinți în ignoranța lor și a-i determina să-și crească și să-și educe copiii "în frica lui Dumnezeu și întru deprinderea năravurilor celor bune"153. În anul 1796
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țărani și de a ține protocoalele și conscripțiile satelor, lucruri ce până nu de mult erau considerate drepturi ale nobilității funciare etc183. În aceeași perioadă, pentru a transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în 1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ocazia anchetei deschise împotriva lui Balș, rezultă că, și atunci, în conducerea Consistoriului Episcopiei Bucovinei domnea corupția. Episcopul Daniil Vlahovici și mulți din sfetnicii consistoriali făceau un adevărat comerț cu demnitățile și posturile bisericești, vânzând funcțiile de egumen, asesor consistorial, paroh, iar promovarea seminariștilor în Școala clericală se făcea fără a ține seama de cunoștințele și meritele candidaților 218. În fața unor asemenea practici, căpitanul Bucovinei, Vasile Balș, care, încă din memoriul său din anul 1780 denunța cumpărarea posturilor în biserica ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui și doar 7 km de Pungești, avea casă parohială și 12 ha pământ de la 1864. Se menționează că biserica parohială purta hramul „Sf. Voievozi”, construcție din vălătuci, reparată în 1908, 1912, 1935-36. Paroh era Cezar Diaconu, născut la 18 iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937, ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.A. Gâfei, născut la 26 februarie 1906, numit la 1 decembrie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ei 10 prăjini pământ cu pomi (livadă), una grădină de pus legume de 8 prăjini, două fălcii și 70 prăjini pământ tot danie de def. Gh. Onciu din anul 1832, aprilie 13, stăpânit de cler după regula făcută. În 1938, paroh la dumbrăveni era preotul I. Ștefănescu, seminar, gradul II, născut la 6 octombrie 1907, numit la 1 februarie 1932; cântăreț I.V. Onciu, școala de cântăreț ; născut la 25 octombrie 1887, numit în 1923; cântăreț Lincu, școala de cântăreț; născut la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ultimei reparații fiind de 100.000 lei, din care enoriașii puseseră 65.000 lei, prefectura 10.000 lei și 25.000 lei primăria comunei. Credincioșii mai donaseră 5000 lei pentru o troiță, iar 20.000 pentru fântâni. În 1938, preot paroh la parohia Pungești era Al. Mironescu, econom, seminarul, gradul II, născut la 3 aprilie 1901, numit în 1928; cântăreț I. N. Concu, școală de cântăreț, născut 11 aprilie 1887, numit în 1913; cântăreț II, C. Gheorghiu, școală de cântăreț, născut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul suprem al școlilor din dieceză, protopopul devenea inspector districtual în aria protopopiatului său, iar parohul devenea inspector școlar local. Pe lângă acesta se mai alegea un inspector din rândul mirenilor. Constantin Ianovici a fost preocupat de consolidarea poziției învățătorului, iar printr-o dispoziție din 20 septembrie 1862 a dispus ca doar absolvenții de preparandie să poată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pusă la îndoială, la bătrânețe a fost și femeie de servici la școala primară. Și pentru ca răbdarea ei să nu fie pusă la îndoială, la bătrânețe a mai crescut și doi copii ai surorii noastre Netuța. LOVITURI DUREROASE Pe când eram paroh în comuna Crucea și aveam stare materială bună, m-am gândit să-i fac o bucurie mamei mele; s- o aduc cu mașina de la Râmnicelu- Brăila la Suceava să-și vadă nepoțica- pe Cristina-, care avea 12-13 ani. Am mes
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
marșul de noapte. Am recurs la telefonul de acasă al Părintelui Director dar mi s-a răspuns că nu este acasă și că nu se știe când se va reîntoarce. M-am dus singur la biserica Sfinții Îngeri, unde era paroh Părintele Director, dar nici acolo nu l-am găsit. Pentru că la orele 18 trebuia să ies cu subunitatea în coloană de marș și cu cântec legionar, am renunțat de a mai căuta pe cineva care să ne învoiască, și m-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru a păstra secretul asupra adevăratelor motive ale securității. De la Volovăț am fost chemat la procesul de divorț care s-a pronunțat împotriva voinței mele din cauza „nepotrivirii de caracter”. În timpul cât am stat la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că- „părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
eram preot II la Volovăț am lucrat ca profesor la Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau obligate să prezinte certificat de cel puțin șapte clase pentru a nu fi date afară din mănăstire. PAROH ÎN COȘNA După ce am primit sentința de divorț, cu bunăvoința mitropolitului Sebastian, am trecut preot la parohia Coșna din raionul Vatre-Dornei. Mi s-a pus problema călugăriei. N-am putut accepta monahismul. Mi se părea o trădare deghizată a misiunii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
luni, fără nicio ocupație. Pentru acest păcat al recăsătoririi după hirotonie am fost dat afară din parohie, am fost trimis în altă eparhie , iar apoi am fost demis și am mers la casa părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]