3,408 matches
-
protopopul nostru Petru Drăghicescu din Torac și preotul Gabriel Bandu din Ecica. În cadrul bisericii a activat un cor încă pe la sfârșitul secolului XIX (până în 2003), o bibliotecă din anul 1921 (ceva mai există și azi), există, lângă biserică, o casă parohială. La aniversarea a o sută de ani ai bisericii actuale și a două sute de ani ai bisericii vechi, în fața bisericii a fost instalată și sfințită (de către vicarul Moise Ianeș) o superbă troiță maramureșeană, donată de către societatea "Avram Iancu" din România
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
costând 9065 lei și 10 parale. Biserica a fost schit de călugări până în anul 1863, când acesta s-a desființat ca urmare a Legii secularizării averilor mănăstirești. Lăcașul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
notația “poss. Bala”, iar într-un act datat din 1497, așezarea e pomenită ca limită de hotar. În Conscripția lui Inocențiu Micu Klein din 1733, localitatea apare cu 300 de suflete. La acea dată, satul avea biserică și două case parohiale, dotația fiind de 8 jugăre arător și un cositor de 8 care de fân. Preoți erau trei: Popa Gligore, Popa Chirilă și Popa Ioan. La anul 1900, populația satului era de 1130 de locuitori, dintre care 1005 români, 30 evrei
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
1005 români, 30 evrei și 100 maghiari, pentru ca la 1945 numărul locuitorilor să se ridice la 1846, dintre care 1798 români și restul maghiari. Locuitorii comunei au fost iobagi pe moșiile grofilor din Toldal și Gornești, Toldalagy și Teleky. Biserica parohială din comuna Băla, județul Mureș, este construită din anul 1883, în locul celei dispărute anterior anului 1698, de către arhitectul Gheorghe Donaub din Bistrița, cu contribuția credincioșilor din comuna Băla, fiind adusă de la Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
pereți, pe fundație de piatră și este acoperită cu tablă zincată din anul 1956, anterior fiind cu șindrilă. Turnul este costruit tot din bârne pe patru stâlpi, pentru susținerea clopotelor, pereții turnului fiind din scânduri din brad bătute vertical. Biserica parohială este amplasată pe artera de intrare în comună pe un mamelon cu înălțime de 15-16 m, calculat de la nivelul drumului comunal. Accesul la biserică se face cu ajutorul unor trepte din beton (construite în anul 1965) pe o înălțime de 20
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
face cu ajutorul unor trepte din beton (construite în anul 1965) pe o înălțime de 20 m de la nivelul drumului, iar în jurul bisericii se află o grădină-cimitir în suprafață de 690 m.p., conform Cărții funciare Reghin, care se continuă cu cimitirul parohial (comunal). Biserica parohială din comuna Băla s-a renovat în primăvara anului 1944, sub preotul Gheorghe Gherghel, fostul paroh, când s-a zugrăvit în interior după forma autentică veche. În anul 1949, s-a văruit în exterior ca și în
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
trepte din beton (construite în anul 1965) pe o înălțime de 20 m de la nivelul drumului, iar în jurul bisericii se află o grădină-cimitir în suprafață de 690 m.p., conform Cărții funciare Reghin, care se continuă cu cimitirul parohial (comunal). Biserica parohială din comuna Băla s-a renovat în primăvara anului 1944, sub preotul Gheorghe Gherghel, fostul paroh, când s-a zugrăvit în interior după forma autentică veche. În anul 1949, s-a văruit în exterior ca și în anul 1956, când
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
inginer. Preotul Miron a inițiat ample lucrări de renovare, terminate în anul 2000. El a reparat, în proporție de 85%, Sfânta Biserică, înzestrând-o cu un turn nou și cu pridvor, înlocuindu-i acoperișul, schimbându-i ferestrele, a reparat casa parohială, a împrejmuit cimitirul, a introdus gazul metan (în tot satul) și a redobândit toate terenurile care au aparținut din vechime bisericii. În acest moment biserica se află în plin proces de pictare, lucrare efectuată de pictorul Emil Dunăre din Sărmașu
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
Sf. Născătoare” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut anul 1803 ca perioadă de datare a construcției. De asemenea, Ateneul armenesc, azi Casa parohială a bisericii armenești, clădire construită în 1932 în curtea bisericii (având adresa pe str. Armeană nr. 20), este inclus pe aceeași listă a monumentelor istorice, la numărul 852, cu codul de clasificare IS-II-m-B-03712. Armenii au fost primul popor care a
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a condiționat ajutorul solicitat de cedarea acestui lăcaș de cult Bisericii Ortodoxe Române, slujbele pentru armeni urmând să aibă loc aici doar o dată pe lună. După alegerea sa în funcția de președinte al Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Iași în 2002, dr. Zareh Nazaryan (născut în 1958 în Siria, de profesie medic chirurg) a inițiat o serie de demersuri pentru repararea acestei biserici. El a fost ales membru în Consiliul Episcopal din România (în
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
în limba latină, iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă. Ca și la alte biserici din Iași, și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. După cum menționează N.A. Bogdan, până pe la 1830-1832 a mai existat un cimitir armenesc și în spatele Bisericii Vulpe, pe dealul Țicăului, înspre Biserica „Sf. Ștefan”, aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
de Uilac (Delureni). În această localitate s-a născut Alexandru Dobra, episcopul Lugojului. Venitul anual al bisericii era de 472 de coroane și 30 de fileri. Actuala biserică din Șopteriu a fost construită din lemn, în anul 1889, iar casa parohială, tot din lemn în 1890, din materialul mănăstirii ce s-a demolat. - Evanghelia, tipărită la București, în anul 1722, în timpul lui Nicolae Mavrocordat; - Penticostarion, tipărit la Blaj, în anul 1768, în timpul Împărătesei Maria Tereza; Aceste cărți au fost predate de către
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
filială cu hramul „Sf. Constantin și Elena” și apoi la Biserica „Sf. Andrei”. La începutul secolului al XX-lea, biserica era subvenționată de Primărie, ea neavând niciun venit propriu. În anul 1936, Biserica „Sf. Constantin și Elena” a devenit biserică parohială. Lăcașul de cult a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de stejar și de trandafir. Biserica a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două nivele, la etajul superior urmând să se amenajeze o bibliotecă parohială. Pereții exteriori ai bisericii au fost reparați și zugrăviți, s-a înlocuit în întregime acoperișul, atât tâmplăria din lemn, cât și învelitoarea de tablă și s-a montat o ușă monumentală din fier, cu elemente de bronz turnate. În interior
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
de prăznuire cu hramul „Înălțarea Domnului”. În perioada 1994-2001 s-au efectuat importante lucrări de reparații și consolidare, cu purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Chiroșcă și a preotului Mihai Ungureanu și cu ajutorul oferit de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Zidurile lăcașului de cult au fost consolidate, iar pereții interiori au fost pictați în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București. În anul 2003, cu puțin timp înainte de resfințirea bisericii, preotul paroh Vasile Chiroșcă, fost membru al Consistoriului și
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
de cult, printre care se află următoarele: Inițial, Biserica „Ziua Crucii” din Iași se afla în mijlocul unui cimitir. Mormintele au fost mutate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea după amenajarea Cimitirului Eternitatea. În prezent, în curtea casei parohiale se află trei monumente funerare: un monument funerar de piatră și două cruci de fier, mai noi. Pe lespedea funerară se află săpată următoarea inscripție: "În amintirea iubitului meu frate COḐMA SECHI ALI RAḐIN din Albania ținutu Ohrida satu Veftiani
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
unii au suspectat-o pe Frederica că și-a otrăvit soțul. În august, logodna a fost anunțată oficial. După ce Parlamentul britanic și-a dat acordul pentru nuntă, Frederica și Ernest Augustus s-au căsătorit la 29 mai 1815 la biserica parohială din Neustrelitz . Mai târziu, cuplul a călătorit în Marea Britanie unde a avut loc a doua ceremonie la 29 august 1815 la Casa Carlton din Londra. Din căsătoria cu Ernest Augustus, ea a avut trei copii dintre care doar unul a
Frederica de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/318139_a_319468]
-
abația din Kells, regiunea Meath din Irlanda unde a fost păstrată aproximativ între secolul al XI-lea și secolul al XVII-lea. A rămas acolo atunci când abația a fost dizolvată, în cursul secolului al XII-lea și transformată în biserică parohială. În anul 1654, cartea a fost mutată la Dublin pentru a fi protejată de cavaleria lui Cromwell care a fost cazată în biserică. În 1661, cartea a fost dusă la "Trinity College" din Dublin, unde a și rămas. Cartea a
Cartea din Kells () [Corola-website/Science/318197_a_319526]
-
mai verosimilă este că tatăl lui Piotr era moșierul din localitate. În 1909, mama lui s-a măritat cu Alexandru Alfimov și Petre a plecat cu mama și tatăl său vitreg la Chișinău. Petre a fost trimis la o școală parohială unde profesorii au constatat că are o voce bună și l-au înscris în corul eparhial, unde a învățat să cânte. Tatăl său vitreg cânta la muzicuță și la ghitară și, dându-și seama de talentul artistic al fiului său
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
celtice la civilizația romană, privită de către elite drept una mai rafinată. Printre altele, notăm faptul că nu s-a descoperit niciodată vreun mormânt al unui militar roman sau vreo tabără romană datând din Haut Empire in această zonă. În grădina parohială, exista un alt cimitir acoperind ruine ale epocii romane. Acesta datează din epoca dinastiei merovingiaene si regrupa, între altele, morminte de militari, ca adesea în regiune, care au livrat: agrafe de bronz, plăci de centuri.
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
cu Minodora, fiica preotului Dimitrie Țurcan, parohul din satul Fundu Moldovei. Episcopul Eugenie Hacman al Bucovinei l-a hirotonit ca diacon la 29 februarie 1868 și apoi, după câteva zile, ca preot. A activat un an și jumătate ca administrator parohial la Biserica Sf. Nicolae din Câmpulung Moldovenesc, după care a fost transferat la biserica din satul Ciocănești. Este numit ca paroh la Ciocănești (30 martie 1870 - 1874), la Jadova (1874-1884) și la Vatra Dornei (1884-1904). Ca urmare a calităților dovedite
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
din cadrul Eparhiei Argeșului și Muscelului. Biserica Sfântul Ioan Botezătorul a funcționat ca filială a Parohiei Valea Iașului până la 1 iulie 1997, când, cu binecuvântarea P.S. Calinic, Episcop de Argeș și Muscel, prin Decizia Sf. Episcopii nr. 1133/1997 devine biserică parohială. Pisania bisericii ne oferă informații despre istoricul acesteia: „"Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a ridicat această biserică în anul 1800. Nu se cunoaște ctitorul. La sfîrșitul sec. XIX s-a adăogat pronaosul și tinda și a fost pictată din nou de
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
partea de sud-vest a bisericii se află clopotnița, construcție din zid acoperită cu șiță (P+1), cu suprafața construită la sol de 16 mp (S desf = 19mp), care adăpostește clopotul vechi care are marcat pe el anul 1888, și cancelaria parohială. La nord de biserică, este construit din lemn de brad un praznicar, cu suprafața construită la sol de 48 mp, (iar la nord de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
anul 1888, și cancelaria parohială. La nord de biserică, este construit din lemn de brad un praznicar, cu suprafața construită la sol de 48 mp, (iar la nord de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
biserică, este construit din lemn de brad un praznicar, cu suprafața construită la sol de 48 mp, (iar la nord de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru acces. În incinta parcului este ridicat un monument
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]