3,075 matches
-
F. Rachline, op. cit., 1996, p. 58. 476 Ibid., p. 79. 477 Ibid. 478 Pentru o prezentare detaliată a diverselor cadre participative, a se vedea Denys Lamarzelle, Stratégie et démocratie territoriales, Montreuil, Éditions du Papyrus, 2001. 479 Sandrine Rui, "La démocratie participative, entre frustrations et production d'espaces critiques", intervenție la colocviul La démocratie participative, Université rurale Quercy-Rouergue, 25-26 ianuarie 2002. 480 Vezi S. Rui, La démocratie en débat, Paris, Armand Colin, 2004. 481 Magali Pautis, Les conseils de quartier. Lecture critique
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Pentru o prezentare detaliată a diverselor cadre participative, a se vedea Denys Lamarzelle, Stratégie et démocratie territoriales, Montreuil, Éditions du Papyrus, 2001. 479 Sandrine Rui, "La démocratie participative, entre frustrations et production d'espaces critiques", intervenție la colocviul La démocratie participative, Université rurale Quercy-Rouergue, 25-26 ianuarie 2002. 480 Vezi S. Rui, La démocratie en débat, Paris, Armand Colin, 2004. 481 Magali Pautis, Les conseils de quartier. Lecture critique. Quelle place et quels enjeux dans le gouvernement local?, memoriu DEA, "Gouvernement local
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe elev”, “metode activ participative”, “inserția pe piața muncii”, “învățare inter-și transdisciplinară” sunt de ani buni vedete ale examenelor de pedagogie sau ale cursurilor de perfecționare urmate de profesori. E realmente nevoie de o școală pentru toți de vreme ce toți o urmează. Ce om întreg
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
obiectivelor - de la cele fundamentale la cele individuale, precum și la modalitățile de realizare a acestora; * creșterea responsabilității și a răspunderii individuale pentru îndeplinirea obiectivelor, atât a persoanelor cu atribuții manageriale, cât și a celor cu atribuții de execuție; * promovarea unui management participativ caracterizat de descentralizare și flexibilitate; * conceperea și implementarea unor indicatori de performanță și de eficiență pentru evaluarea gradului de realizare a obiectivelor individuale și organizaționale; * conceptul de management să fie orientat spre eficiență, eficacitate, economie de resurse (cei trei E
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și coordonare a activității; * conduc la îmbunătățirea utilizării timpului și la creșterea eficienței organizației sportive; * asigură centrarea și determinarea veniturilor membrilor organizației în funcție de performanțele individuale și implicit, creșterea gradului de motivare a acestora; * este o formă de promovare a managementului participativ. Managementul prin obiective este, concomitent, o operațiune de grup și una individuală. Prin sarcinile și obiectivele persoanei se realizează raportarea rezultatelor activității individului la exigențele grupului/organizației, precum și evaluarea contribuției fiecărui individ organizațional (de execuție și de conducere) la activitatea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
consideră activitatea lor indispensabilă, dificilă, orientată în sensul realizării obiectivelor; * membrii organizației cer sprijin, iar superiorii se consideră obligați în a sprijini subordonații să devină eficienți. Pornind de la aceste idei, dar și de la caracteristicile stilurilor manageriale clasice (autoritar, binevoitor-autoritar, consultativ, participativ), autorul conturează ulterior un nou stil de management denumit Stilul Modelului Organizațional Complet sau Stilul 4T (patru total), centrat pe lider și structura organizațională optimă. Acest stil este aplicabil organizațiilor care au în plus caracteristici care se referă la: a
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cea din Atena era de departe cea mai importantă, cea mai cunoscută atunci ca și acum, avea o influență incomparabilă asupra filosofiei politice și deseori era adusă ca prim exemplu de participare a cetățeanului sau, cum ar spune unii, democrație participativă. Guvernămîntul Atenei era complex, prea complex pentru a fi descris aici în mod adecvat. Centrul îl constituia o Adunare la care toți cetățenii aveau dreptul să participe. Adunarea alegea cîțiva oficiali-cheie generalii, de exemplu, oricît de ciudat ni s-ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
guverneze ei înșiși; și pînă la cetățenii cantoanelor din Elveția și ai orașelor din Vermont care și-au păstrat cu mare grijă adunările citadine; și la studenții americani ai anilor 1960 și 1970 care au cerut cu fervoare ca "democrația participativă" să înlocuiască sistemele reprezentative; și pînă la mulți alții care continuă să sublinieze virtuțile guvernării democratice de către adunările cetățenești. Adepții democrației de adunare care își cunosc istoria sînt conștienți că reprezentarea ca mecanism democratic are un trecut tenebros. Așa cum am
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
limite acceptabile. Zece minute alocate fiecărui cetățean ar necesita mai mult de o sută de zile lucrătoare de cîte opt ore. Alocarea unei jumătăți de oră ar necesita aproape doi ani de întruniri constante. Tabelul 1. Prețul considerabil al democrației participative Număr de persoane Timp total necesar dacă fiecare persoană are 10 minute 30 minute minute ore zile de lucru de 8 ore minute ore zile de lucru de 8 ore 10 100 2 300 5 20 200 3 600 10
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
guvernării reprezentative. Revenind la tabelul 1 și exercițiile noastre aritmetice, să presupunem că am calcula acum timpul care ar fi necesar dacă fiecare cetățean s-ar întîlni pentru scurt timp cu reprezentantul său. Tabelul 1 prezintă argumente zdrobitoare împotriva posibilităților participative oferite de guvernarea reprezentativă. Să ne imaginăm că un reprezentant ales dorește să rezerve cît zece minute pentru a dezbate probleme cu fiecare cetățean adult din circumscripția sa. Nu vom lua în considerare timpul de călătorie și alte aspecte practice
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine nu sînt tocmai modele de democrație participativă. Și totuși, povestea nu s-a terminat. Atunci cînd cetățenii știu că problemele de dezbătut sînt neînsemnate și nu ridică controverse, preferă să rămînă acasă și de ce nu ar face-o? Dar problemele controversate îi aduc la adunări. Deși orașul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
globală (...) J.I.T. este guvernat de principiul: a livra, fabrica, aproviziona ceea ce-i trebuie clientului atunci când îi trebuie.” J.I.T. s-a născut într-un mediu specific, cel nipon, caracterizat de existența valorilor colective și de simțul colectiv al responsabilității, de metode participative de luare a deciziilor, de spațiul redus care nu permite stocarea, de rolul activ de susținere al statului. Prin această metodă se încearcă și se reușește un important pas către o nouă logică bazată pe un răspuns în timp real
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora. Conform metodologiei didactice În general elevilor li se oferă posibilitatea de a utiliza
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
și interpretările istorice să fie cât mai aproape de realitate. Alegerea unei anumite metode se face În funcție de obiective de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevului, de experiență și competență didactică a Învățătorului. Pentru elev metodele participativ - active utilizate constituie o cale mai eficientă de acces spre cunoașterea adevărului istoric, a culturii și comportamentelor umane, un mod de a cerceta și descoperi lucruri noi. Astfel elevii capătă noi deprinderi intelectuale și capacități cognitive, atitudini, sentimente, comportamente. Problemele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
altele: „Motivează-ți decizia”, „Citeștescrie și tu!”, „Alege cauza, alege urmarea!”. Prin solicitare și exersare procesul de Învățământ oferă un prilej de afirmare și de valorificare maximă și pe multiple planuri a potențialului de cunoaștere a elevilor iar metodele activ participative la lecții pot fi leagănul creativității.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
on remarque un mélange de tradition et modernité : on a affaire à un sonnet, mais la ponctuation manque. Cette technique est censée inciter le lecteur à l'interprétation du texte : " Le point, on le devine par la majuscule. La lecture participative et interprétative peut remettre la ponctuation mentale, orale, voire graphique. "1156 À travers l'autotraduction, le poète-traducteur Paul Miclău transmute la réalité du poème source dans la langue cible. À notre sens, îl ne s'agit pas d'un simple
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1387 Dans un deuxième temps, le rôle du tiret est celui de transmettre un message poétique qui, du point de vue strictement linguistique, peut paraître hermétique, indéchiffrable.1388 En d'autres mots, la présence de ce graphème invite à une lecture participative. Surtout quand îl facilite la création des figures, le tiret acquiert une fonction créative. L'emploi de ce graphème peut contribuer, par exemple, à la construction de comparaisons inédites : Vite roșii, vite verzi sugruma casele-n lăstari sălbatici și vânjoși asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
n'apportent pas une information nouvelle, mais contribuent à créer l'ineffable poétique et à accroître la poéticité. La mise en page des graphèmes incite le lecteur à une approche verticale du texte, en d'autres mots, à une lecture participative : grace à la technique des vers en miroir, un effet optique est créé, l'âme du village étant directement associée à l'odeur de l'herbe, à la fumée et au jeu des chevrettes. On peut conclure que leș vertus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
idiostyle de Blaga est la présence des vers en miroir, construits sur une reprise de contenu, c'est-à-dire sur un parallélisme lexical ou grammatical. Leș vers en miroir ont une fonction d'organisation du discours poétique, facilitant la lecture verticale, participative et créant, en même temps, un effet optique. L'analyse du côté sonore du signifiant nous a relevé leș particularités prosodiques et phoniques des poèmes de Blaga. Le vers blagien est, en effet, un vers apparemment libre. Du point de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
celui din urmă. Pe când clasicul este „inteligibil” În exprimarea ideilor sau construirea situațiilor, romanticul este „bizar” si deloc moralist, așa cum este cel dintâi. Dezinteresat de natură, clasicului ii lipsesc sentimentele pentru frumusețile acesteia; romanticul este copleșit de natura ocrotitoare și participativă la toate stările lui interioare. Cu toate acestea, Călinescu susține interferența curentelor de-a lungul istoriei literare, argumentând că și În antichitatea elină clasică se regăsesc „umbre romantice”, iar În Evul mediu romantic se manifestau și „forme clasice”. De altfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
managementul dezvoltării” (DAM - development administration and management). Se produce o fuziune între cultura administrării și cea a managementului organizațiilor. Se promovează „un management public nou” (NPM - new public management). În contextul adâncirii principiilor democratice, se promovează în ultimii ani „dezvoltarea participativă”: cum să participe populația, care este subiectul dezvoltării sociale, la proiectarea și evaluarea programelor de dezvoltare socială. În centrul reformei statului stau două tendințe de schimbare: trecerea de la administrarea prin aplicarea legislației la administrarea pe programe, cuplată cu descentralizarea. Autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autoritățile locale/comunitățile locale/organizații economice sau nonprofit, sunt selectate prin competiție, în funcție de calitatea lor. Administrarea tinde să dezvolte managementul pe programe ca instrument eficient. O asemenea abordare stimulează creativitatea în formularea unor soluții, participarea locală și crearea unei democrații participative locale. Din această perspectivă, elementele componente ale paradigmei sunt identificarea problemelor sociale și dezvoltarea unor programe de soluționare a lor. Câteva exemple de dezvoltare prin proiecte. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) a fost inițiat după o strategie elaborată de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în curriculumul universitar în țări precum Canada sau Statele Unite. Numeroase idei noi erau propuse în acest Raport. Erau scoase în relief cele două trăsături globale ale învățării, care, pentru a fi autentică sau efectivă, ar trebui să fie anticipativă și participativă. Se făcea distincție între învățarea de menținere și învățarea inovativă. Se insista pe ideea că societățile învață ca și indivizii și că învățarea este o calitate posibilă a instituțiilor sau organizațiilor. Ideea n-a rămas fără ecou; unul dintre coautori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anticipativă”, Raportul pleda cauza cercetărilor prospective cărora Clubul de la Roma le acorda o mare importanță și care-l consacrau printre primele centre de studii prospective din lume, alături de UNESCO și organizațiile Word Future Studies Federation și World Future Society. „Învățarea participativă” lega învățarea individuală de cea a societății. Concepută îndeosebi ca o „dezvoltare a competenței de a face față situațiilor noi”, învățarea considerată tradițional ca un proces individual, era acum concepută pe un plan mai larg. Învățând, societățile își îmbogățesc repertoriul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]