8,290 matches
-
fariseismul și ipocrizia - înfățișarea și purtarea noastră cea de toate zilele?!... Plecând de la această pericopă evanghelică și pildă a Vameșului și a fariseului, vom observa șă constata că, de cele mai multe ori încercăm, într-un mod scolastic, să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
și atotmilostiv dar și atotștiutor și, mai cu seamă, atotdrept!... În dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăzneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăzneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității, a dedublării care, din păcate, mai devreme
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
într-o mai mare sau mai mică măsură, aducând prin aceste atitudini suficientă întristare, necazuri și suferințe!... Prin urmare, viața noastră cotidiană se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg și divers ori variat: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” sau confuzia fățărniciei spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
al finitului cu infinitul. „ E valea mea, laguna mea, e marea, / E liniștea ce străjuie cu foc / Speranțele în care desfătarea / Își caută și nu-și găsește loc; // E presimțirea mea neîmplinită, / Ori sunt doar niște jocuri de opal? // E patima ce trage obosită / Ca barca înecatului la mal? Că tot ce-am căutat în legi nescrise / — Va fi oare cândva să și găsim? Stă în balansul porților deschise / Care ne joacă-n rosturi, legitim...” ( Căutare ) Și la mijloc a fi
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
Acasa > Cultural > Modele > AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ȘI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Vremuri și fapte: artiști români pe care lumea îi laurează, în România sunt o locomotivă retrasă la depou - metafora nu este
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
pe care, uitând-o, ar însemna să ne ocărâm propria inimă și proprii ochi, scăpând din atenție chemarea conștiinței. Neascultarea de conștiință, ochi și inimă, ce altceva poate să însemne decât destructurarea zidirii noastre spirituale? Magnifica Aura Urziceanu este artista patimilor și exaltărilor lăuntrice care iau drept uman adevărul dincolo de uman al idealului. Condeie cu vârf de smarald au scris în timp despre Aura Urziceanu și scriu și azi peste hotarele noastre, unde muzica e patroană sufletească, pe când la noi condeiul
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
însă în inimile artiștilor locuiește îngerul iubirii pe care-l doare ca o traumă fiecare ponegrire adusă artistului! Ceea ce merită artista Aura Urziceanu e numai iubirea și neuitarea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Aura Urziceanu. Artista patimilor și exaltărilor lăuntrice / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
sau, ca și în cazul lui Pavel, a întemnițării îndurate pentru Domnul Iisus Hristos . Aceste scurte considerații asupra slavei autentice ne permit să înțelegem mai bine punerile în gardă efectuate de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte. A ceda în fața acestei patimi înseamnă de fapt, ca închizându-te în tine însuți, să dovedești că Dumnezeu cel „filantrop” nu a fost cu adevărat primit în viața ta, și să arați că, în ciuda botezului, nu a existat o convertire reală . Se observă deci că
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
izbăvirea de păcat. Prima etapă este curățirea sau purificarea, a doua este iluminarea și a treia este îndumnezeirea. Trebuie subliniat că pe parcursul tuturor acestor etape, creștinul nu poate înceta lupta cu păcatul, până nu ajunge la stadiul nepătimirii, adică transformarea patimilor în virtuți , și îndumnezeirii omului. Sfântul Grigore Palama îndeamnă: „Nu este rațional ca înainte de vindecare, omul să lase rugăciunea și să se ocupe în mod voluntar de altceva.” Trebuie apoi subliniat că nu purificarea de păcat și patimi (curățirea) constituie
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
adică transformarea patimilor în virtuți , și îndumnezeirii omului. Sfântul Grigore Palama îndeamnă: „Nu este rațional ca înainte de vindecare, omul să lase rugăciunea și să se ocupe în mod voluntar de altceva.” Trebuie apoi subliniat că nu purificarea de păcat și patimi (curățirea) constituie scopul cel mai înalt al vieții creștine, ci unirea cu Sfânta Treime, adică comuniunea în vecii vecilor cu harul necreat al Sfântului Duh, asemănarea cu Dumnezeu sau îndumnezeirea. Metodele și mijloacele de asceză și curățire rămân metode și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
lucrării a fost � � άκες � νευματικαί, așa cum o arată manuscrisele, și derivă dintr-o paralelă între Ioan și Moise, dar până la sfârșit s-a impus titlul Κ� ίμαξ. Scara face parte din scrierile dedicate în mod special metodei de purificare de patimi prin virtuțile contrare lor și poate fi pusă alături de „Metoda și regula exactă” a lui Calist și Ignatie Xanthopol, și de „Cuvintele” lui Isaac Sirul. „Ea descrie cele treizeci de trepte pe care trebuie să le străbată un monah din
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ca pe un prieten. De la Sinai izvorăște Teologia contemplației mistice, apofatice, de aici „Noul Moise” își propune să realizeze deplinătatea vieții creștine, și de aceea, în această viziune apofatică, sufletul trebuie să fie în mod absolut impecabil, liber de orice patimă dezordonată. Scara desăvârșirii ca simbol al urcușului sufletului spre Iisus Hristos implică pregătirea specifică a luptătorului pentru sfintele nevoințe ale desăvârșirii. Acest urcuș este sfânt, este itinerariul spiritual, progresul duhovnicesc pe care autorii au avut întotdeauna predilecția să îl înfățișeze
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
1-23: dificultăți pe care un creștin trebuie să le depășească în timpul vieții spirituale; b) Treptele 24-30: valori morale și teologice implicate. Acest model este sugerat de Krumbacher și a fost dezvoltat de Altaner care afirmă că prima secțiune ar descrie patimile, iar a doua ar descrie virtuțile. Un asemenea model se bazează pe o concepție complet eronată deoarece Treptele 1~23 nu se ocupă numai de „dificultăți“ ci și de alte lucruri, ca de exemplu, pocăința, amintirea morții, darul lacrimilor, ș.a.
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
vedem Scara Raiului din perspectiva Teologiei ascetice și mistice a Sfintei Tradiții. Teologia aceasta stabilește etapele spre desăvârșire ale creștinului. Caracteristica sa cea mai cunoscută, consacrată în cadrul Sfintei Tradiții, constă în împărțirea în trei etape sau căi: calea curățirii de patimi (proprie începătorilor), calea iluminării (pentru cei avansați) și calea unirii cu Dumnezeu (pentru cei desăvârșiți). După o doctrină omogenă, aproape generalizată, și atribuită Sfântului Vasile cel Mare (Dorotei, Învățătura, XIV, 7), în lupta împotriva păcatului și pentru cucerirea virtuților, creștinul
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
E suferința gata Trăim mereu ca-ntr-un avort de zi Cândva, poate tăceri vor pomeni Cuminți și tandre, cum ne fuse soarta. Hai să dormim acum încă puțin Din ochiul stelei se vor scurge lacrimi Noi îngropati printre atâtea patimi, Vom sângera cuvintele cu vin. Adio, ție, noapte ce te plâng Cu vii luceferi lunecând sub pleoape Licorne vin în carne să se-adape Și-apoi bezmetice dansează-n crâng. (8) Georgeta RESTEMAN: EU ȘI TU... TĂCERILE DIN PRUND Eu
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
face aici inventarul acestor învățături sale teologice, am dori să ne aplecăm asupra uneia dintre ele: slava deșartă . „Slava deșartă și nesăbuința sunt alte forme de beție, și încă mai groaznice decât beția. Căci cel care este prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu este nici el mai puțin marcat decât nebunii: în fiecare zi este devorat de aceste patimi fără să-și dea seama, până când, adâncit în străfundurile patimi, se îneacă în
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
și încă mai groaznice decât beția. Căci cel care este prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu este nici el mai puțin marcat decât nebunii: în fiecare zi este devorat de aceste patimi fără să-și dea seama, până când, adâncit în străfundurile patimi, se îneacă în rele incurabile” . Referindu-ne, în cele ce urmează, la Slava deșartă ca „patimă tiranică”, și la faptul că „nimic nu predispune la dragostea de bogății ca și
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
prins în aceste patimi îți pierde, ca să spunem așa, până și luciditatea percepțiilor, și nu este nici el mai puțin marcat decât nebunii: în fiecare zi este devorat de aceste patimi fără să-și dea seama, până când, adâncit în străfundurile patimi, se îneacă în rele incurabile” . Referindu-ne, în cele ce urmează, la Slava deșartă ca „patimă tiranică”, și la faptul că „nimic nu predispune la dragostea de bogății ca și slava”, vom preciza faptul că pentru a rămâne în limitele
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
nici el mai puțin marcat decât nebunii: în fiecare zi este devorat de aceste patimi fără să-și dea seama, până când, adâncit în străfundurile patimi, se îneacă în rele incurabile” . Referindu-ne, în cele ce urmează, la Slava deșartă ca „patimă tiranică”, și la faptul că „nimic nu predispune la dragostea de bogății ca și slava”, vom preciza faptul că pentru a rămâne în limitele subiectului, nu vom aborda în mod direct celelalte patimi pe care Sfântul Ioan Gură de Aur
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cele ce urmează, la Slava deșartă ca „patimă tiranică”, și la faptul că „nimic nu predispune la dragostea de bogății ca și slava”, vom preciza faptul că pentru a rămâne în limitele subiectului, nu vom aborda în mod direct celelalte patimi pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le denunță in mod special, ca și mânia, desfrâul și iubirea de bogății. Cu toate acestea, este necesar să începem cu un mic studiu comparativ între aceste patimi și slava deșartă pentru a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
aborda în mod direct celelalte patimi pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le denunță in mod special, ca și mânia, desfrâul și iubirea de bogății. Cu toate acestea, este necesar să începem cu un mic studiu comparativ între aceste patimi și slava deșartă pentru a reliefa mai bine locul pe care Sfântul Ioan i-l atribuie. Mai multe texte o așează fără nicio nuanțare deasupra altora. Slava deșartă este cea mai tiranică patimă , mai vătămătoare decât lăcomia , iar tirania pe
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cu un mic studiu comparativ între aceste patimi și slava deșartă pentru a reliefa mai bine locul pe care Sfântul Ioan i-l atribuie. Mai multe texte o așează fără nicio nuanțare deasupra altora. Slava deșartă este cea mai tiranică patimă , mai vătămătoare decât lăcomia , iar tirania pe care o impune este cel mai dificil rău de depășit . Sfântul Ioan Gură de Aur se întreabă de ce Iisus Hristos nu vorbește decât despre grija lumii și despre seducția bogăției (Mat. 13, 22
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Ioan Gură de Aur se întreabă de ce Iisus Hristos nu vorbește decât despre grija lumii și despre seducția bogăției (Mat. 13, 22). „Vorbind despre grija lumii și despre seducția bogăției, Iisus Hristos a instaurat principiul. Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh! lacrimi amare” trebuie să
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
despre seducția bogăției, Iisus Hristos a instaurat principiul. Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh! lacrimi amare” trebuie să ne străduim spre a ne face o idee mai clară despre această importanță prin prezentarea câtorva pasaje în ordine cronologică. În tratatul împotriva detractorilor vieții monastice (compus
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]