12,546 matches
-
adică "o psihologie care nu urmează normele generale, psihologia excepțiilor; și ceea ce este excepție nu este necesar pathologic" (Gruber, 1993, p. 397). Grupul de fapte pe care-l are la dispoziție Gruber face o trecere de la psihologia normală spre cea patologică. Despre fiziologia acestor procese mentale menționează că nu se știe nimic cert. Explicația audiției colorate, consideră Gruber în finalul lucrării sale, poate face progrese abia după ce psihologii vor aprofunda această temă și vor explora tot terenul său de manifestare. Faptele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Psihologie experimentală lucrări practice; Curs avansat de laborator, Lucrări de laborator; Psihologie de laborator; Curs de introducere în psihologia de laborator; Cercetări originale în laborator. De asemenea, erau demonstrații și exerciții de laborator, în raport cu literatura psihologică. IX. Cursuri destinate psihologiei patologice: Psihologie anormală și morbidă. Lecții de clinică la azilul de alienați; Psihologia tipurilor anormale; Patologie mentală: psihologie anormală și comparată; Antrolopogie criminală și patologică; Patologie mentală; Psihologie morbidă. Psihologie criminală (curs care poate fi incadrat la psihologie juridică). Mai multe
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
laborator. De asemenea, erau demonstrații și exerciții de laborator, în raport cu literatura psihologică. IX. Cursuri destinate psihologiei patologice: Psihologie anormală și morbidă. Lecții de clinică la azilul de alienați; Psihologia tipurilor anormale; Patologie mentală: psihologie anormală și comparată; Antrolopogie criminală și patologică; Patologie mentală; Psihologie morbidă. Psihologie criminală (curs care poate fi incadrat la psihologie juridică). Mai multe spitale facilitează studiul practic al patologiei. X. Cursuri destinate pedagogiei și psihologiei educației: Psihologie pedagogică; Pedagogie; Psihologia educației (destul de frecvente) XI. Cursuri de psihologia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Dl Gruber, printr'o onoare excepțională a capatat voe a răspunde la urmă. D-sa a vorbit încă o jumătate de oră expunând părerea tuturor psihologilor iluștri că aceste fenomene de audițiune colorată, cum și o sumă altele nu sunt patologice, ci normale excepționale. Dl Eduard Gruber crede că între Psihologia normală și Psihologia anormală trebuie să se alcătuiască o Psihologie excepțională". Comentariul despre prestigiul lui Gruber în acest grup select de oameni de știință este de prisos; devenise o personalitate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nobile le înstrăinează de gustul laptelui sau le foie gras, adică un ficat de gâscă sau de rață îndopată până ce pasărea ajunge să facă steatoză hepatică; altfel spus, prima etapă a gătirii pateului din foie gras este reprezentată de modificarea patologică a fiziologiei păsării, „înstrăinarea“ sa de normalitatea biologică. Doctrina metamorfozei alimentului se regăsește și în bucătăria Romei antice. Una dintre pasiunile gastronomice ale romanilor erau ugerele de scroafă, pe care le găteau însă de așa manieră, încât ajungeau ca un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Studiul istoriei medicinii pune în evidență etapele, uneori dramatice, ale procesului multimilenar de înarmare a umanității cu cunoștințele și mijloacele de luptă împotriva manifestărilor patologice de tot felul, care amenință Cartea doamnei dr. Cristina Ionescu este mai mult decât un manual destinat studenților mediciniști. Ea se adresează deopotrivă unui public larg, pentru a-l informa asupra trecutului artei vindecării și a-l îndemna să reflecteze
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intuiție, egiptenii necunoscând circulația sângelui. Papirusul spune: Egiptenii sunt inițiatorii pneumatismului care a reprezentat în antichitate o orientare medico-biologică, întemeiată pe ideea că aerul este elementul vital, deplasarea și transformările suferite de acesta în organism constituind substratul proceselor normale și patologice. Pulsul era considerat ca fiind în legătură cu inima, dar nu știau exact cum se produce. Filosofia integralistă egipteană s-a reflectat și-n medicina timpului, făcând-o sintetică, funcțională, o atenție deosebită fiind acordată sângelui purtător de viață și reparator în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dei Luzzi (Bologna) se face cunoscut în secolul XIV prin Anatomia sa, ajunsă carte de referință în Renaștere și care va apare publicată la Padova în 1478. Alexandra Gallioni i-a fost elevă. În Renaștere se afirmă, în studiul anatomiei patologice, florentinul Antonio Bonivieni care descrie litiaza veziculară, perforații intestinale și alte modificări patologice ale organelor. Toddeo Alderotti în Conservarea sănătății, face recomandări de igienă, alimentație judicioasă, program de muncă și de odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
carte de referință în Renaștere și care va apare publicată la Padova în 1478. Alexandra Gallioni i-a fost elevă. În Renaștere se afirmă, în studiul anatomiei patologice, florentinul Antonio Bonivieni care descrie litiaza veziculară, perforații intestinale și alte modificări patologice ale organelor. Toddeo Alderotti în Conservarea sănătății, face recomandări de igienă, alimentație judicioasă, program de muncă și de odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea sec. XV, a înlesnit difuzarea ideilor și a învățământului medical. Scolastica oricât de criticată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numeroase personalități medicale. În sec. al XVII-lea se conturează și mai bine iatro-chimia, pe care Paracelsus a încercat să o desprindă de alchimie, care împreună cu iatro- fizica și iatro-mecanica pun în lumină sisteme medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste discipline medicale. Nimeni nu trebuie să rămână deconcertat, auzind că și unii raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Apar acum primele specializări și medicii specialiști: Albertini din Bologna pentru afecțiunile cardiace; Giovanni Mario Lancisi pentru endocardită; Raymond Vieussens pentru leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical și bandaje (Armentarium Chirurgicum); G. Bauhin, J. P. Tournefort, Batavia pentru noile plante medicinale; Charles Patin, fiul lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și va străluci și finaliza în formarea statelor naționale din sec. XIX. Secolul al XVII-lea conturează și mai bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară ambiguităților, speculației arbitrare, fapt ce demonstrează că deși beneficiază de un îndelung trecut, ea se află pe cale de transformare spre medicina modernă propriu- zisă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Lui Harvey i se datorează și principiul „Omne vivum ex ovo“ reformulat de biologia modernă în: „Omne vivum ex vivo“ (Orice viață provine din viață) și care constituie începutul embriologiei. Pentru Harvey, numai cunoașterea anatomiei normale poate înlesni cunoașterea anatomiei patologice precum și adevărul că de la fiziologie se ajunge la fiziopatologie. Cu tot numărul impresionant al detractorilor, răspândiți pe continent, cel al partizanilor lui Harvey crește de la o zi la alta, între ei afirmându-se și Descartes și naturalistul danez Arnisoeus, autor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ceea ce poate, cu mijloacele existente și cu pasiunea mai mare pentru idei, neacoperite totdeauna experimental. Dar pasiunea pentru construcții teoretice pe bază de studii și observații dă o măreție finalizărilor medicale corespunzătoare demonstrației acestui veac, în care se conturează Anatomia patologică de Morgagni după cum vom vedea. Mai subliniem și apariția a numeroase publicații în diverse domenii ale medicinii: Tractatus cutaneis (1777) de Anne-Charles Larry; Pathologia methodica (1759) de Boissier de Sauvages; Traité d’épidemie épidemique de Le Brun; Geneza morborum (1763
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tuberculoză pulmonară la care se adaugă și observațiile cercetărilor lui J. J. Manget. îi recunoaște fiecăruia munca, rezultatele și e la curent cu cercetarea parțială a altor medici europeni care explorează tuberculoza. știe foarte bine unde a ajuns, în anatomia patologică, profesorul său Valsalva și unde se oprise Marcello Malpighi (1628 - 1694). Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce-i
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et causis morborum per anatomen indigatis (Despre locul și cauza bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al unei discipline medicale fundamentale: Anatomia patologică. Creația sa se întregește suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu pasiunea sa secundară pentru antichitate și arheologie. Morgagni ajunge prin analiză critică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au rămas valabile și astăzi. Prezentarea afecțiunilor cardio-vasculare, vasculo-nervoase a maladiilor pulmonare cu simptomatologie, etiologie, complicații etc., probează, pe lângă certitudinea științifică o deosebită originalitate conceptuală și metodologică. Multe concluzii s-au dovedit profetice asigurând durata operei sale. Cu Morgagni, Anatomia patologică intră în logica medicală a stabilirii stării de boală și de sănătate. Timpul a invalidat toate malițiozitățile la adresa operei sale, care desigur a stârnit și invidii. Un adversar al experimentelor: Georges Ernest Stahl (1660 - 1740) medic, fiziolog, chimist, filosof, profesor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și fiziopatologia. Ancheta asupra cauzelor bolilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Geoffroy Saint-Hillaire în al treilea deceniu al sec. XIX și apoi, printr-o întreagă pleiadă de embriologi europeni și americani. Numărul lor va crește considerabil în sec. XX, când medicina își va afirma geneticienii săi, îndeosebi în ereditatea normală și patologică: Hermann Müller, M. Lamy, J. P. Turpin, Lejeune. Iată de ce medicii, chiar în sec. XIX, citesc analitic și critic Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (Londra, 1859), ca și Variația animalelor și plantelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
A. Dastre 154 După 1865, medicina de laborator deschide noi orizonturi pentru toată lumea cercetătorilor. Metoda anatomo-clinică se completează cu cea fiziopatologică și cea etiopatologică, într-o metodologie complexă. Cu ajutorul ei, Rudolf Virchow ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice din tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wurzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Rudolf Virchow ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice din tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wurzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (1871 - 1878). Dintre discipolii lui Cl. Bernard, anglo americanul Charles-Eduard Brown-Séquard îi continuă opera, căreia îi adaugă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și chimiei. După 1865, medicina de laborator deschide noi orizonturi pentru toată lumea cercetătorilor. Metoda anatomo-clinică se completează cu cea fiziopatologică și cea etiopatologică, într-o metodologie complexă. Cu ajutorul ei, Rudolf Virchow (1821-1902) ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice de tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wuzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Virchow (1821-1902) ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice de tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wuzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (18711878). Tratatul Die Cellularpathologie (1858) îi aduce un strălucit renume. Aprofundând studiul celulei el afirmă diversitatea lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
obiectivității experiențelor anatomo- clinice prin care se ajunge la fiziopatologie. În institutul său de patologie din Spitalul Carității din Berlin, Virchow confruntă teorii, se interesează de epidemia de tifos din Siberia, de holeră, de trichinoză. Scoate o revistă de anatomie patologică și face cunoscută teoria sa celulară. După concepția sa celula este unitatea de bază a vieții, de starea ei depinzând starea organismului. El asigură prestigiul școlii germane de medicină care îi dă pe Recklinghausen, Julius Cohnheim, Paul Ehrlich. Virchow prezintă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]