3,142 matches
-
cauză, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are numai o dimensiune materială, ci mai ales una spirituală. Noțiunea exprimă în același timp și toate virtualitățile românești ale bunului simț natural, ale omeniei, echității și iubirii de țară. Europa, în spiritul acestui patriot român avid de luminare, este și rămâne, prin definiție, o posibilitate permanentă de exemple și soluții. Obsesia sa europeană va produce o adevărată tensiune și frenezie imitativă, consumată abstract, asemenea unei idei incandescente. Logica patriotică a modelului european se generalizează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
semn că mentalitatea medieval-teologică începe să slăbească. Lumina veacului este produsul laicizării, al spiritului critic în plină expansiune, concepție pe care despotismul luminat o oficializează. În lupta sa împotriva ignoranței, prejudecăților și superstițiilor, jozefinismul transmite intelectualilor români următorul mesaj: Orice patriot cu gând bun consideră acest veac ca bază pentru ridicarea științelor. Teza, formulată pentru românii din Banat încă din 1776, voia să justifice politica școlară a imperiului habsburgic. Ea este însă tipică și tendințelor de luminare din principate, care se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că În Desculț se mai păstrează «umbreleă interpretării naturaliste», iar În Patriotul din Arad, invers, că autorul s-a ferit «destul de bine» (!) de naturalism, - sau când, pentru cronicarul ziarului Înainte din Craiova - Zaharia Stancu prezintă «slăbiciunea de a fi romantizat prea mult anumite părți ale romanului», În timp ce, la Târgu Mureș, În Ardealul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a județului Bacău, spațiu apreciat de autor, cu o tentă ușor „patriotică”, drept „Prahova Moldovei”. În final, domnul Alin Popa abordează unele aspecte ale vieții cotidiene din Bacăul perioadei, individualizând băcăuanul la nivelul spațiului privat al familiei, al vestimentației, ca patriot în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al lucrării, descrierile sociale ale marginalilor, cuprinși de autor în sintagma
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sine înțeles faptul că, în Bacău, eleganța vestimentară a fost apanajul unei clientele cu stare. Chiar și în perioada interbelică, în zonele periferice ale orașului, foarte mulți dintre locuitori afișau o ținută simplă, asemănătoare celei din zonele rurale. IV. C. Patriotul. Festivități și solemnități cu caracter național Dezvoltarea mediului urban din vechiul Regat a urmat îndeaproape procesul consolidării și modernizării instituționale a statului român. În bună măsură, prin intermediul „activării” instituțiilor oficiale locale, orașele reședință de județ au interpretat rolul de „reprezentanți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se lovește de o opoziție generală, dar ambiguă, fiecare revendicînd pentru sine controlul puterii regale. Alianța este deci fragilă între parlamentarii care-și apără puterea și privilegiile, nobilii preocupați să continue să domine stările provinciale, acolo unde ele există, și patrioții din starea a treia care cer o monarhie temperată și suprimarea privilegiilor. Revolte împotriva edictelor lui Lamoignon izbucnesc la Paris, la Rennes, la Grenoble. La 8 august, Brienne convoacă stările generale pentru 1 mai 1789 cu scopul de a găsi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 25 mai, îi prezintă regelui demisia sa. Către stările generale. Necker, numit ministru de stat sub presiunea maselor, recheamă parlamentele și abandonează reformele lui Lamoignon. Dar marea problemă care se pune este cea a reformei viitoarelor stări generale. În timp ce patrioții, partizani ai unor reforme profunde și nu numai fiscale, cer ca starea a treia să aibă tot atîția deputați cît celelalte două grupări reunite și ca votul să fie pe persoană și nu pe grupare, parlamentul de la Paris cere, la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul sînt condamnați la exil sau la deportare. Comunarzii provin din vechiul Paris al meseriilor calificate și din rîndul meșteșugarilor, în majoritatea lor. Ei reprezintă curente foarte diverse: patrioți dezamăgiți, iacobini revoluționari, blanquiști, proudhonieni, socialiști din Internațională. Apropiată de sans-culottes și de insurgenții de la 1848, ultim avatar al revoltelor pariziene născute din revoluția franceză, Comuna este interpretată de Marx ca fiind prima dintre revoluțiile viitoare. Cu toate acestea, avîntul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rusești pe redactorul Gazetei de Moldavia (Asachi) plîn-gînd că trebuia să înjure pe bărbații filoromîni din Europa. Iar cei care aveau curajul să-și manifeste iubirea de țară erau trimiși în surgun. Inutil să mai aducem nume de scriitori și patrioți închiși în mânăstiri. ă...î Despre gradul de umilire națională ne putem face o idee, gîndindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul 2, care spune că un căpitan-pașa, venind în București cu oamenii lui, și-a permis să poruncească boierilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său, vorbește el prin gura acestui "ultra-retrograd": "Cică-s patrioți, liberali, progresiști, naționali, demagogi... dracu-i mai știe!, că deodată au răsărit în țară pozderie" etc. Conștient, se pune să scrie o bucată contra reacționarismului. Instinctiv, izbutește să facă o bucată antiliberală, o caricaturizare, nu a "ultra-retrogradismului", cum voia, ci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a lui Farfuride: "Să se revizuiască ă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ă Cum ar fi salutat un V. A. Ureche, în 1844, primul poem epic!î Veacul vostru de glorie au sosit sub figura unui tom în 8o plin de versuri sucite și de idei încă și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană. În 1867, la apariția Convorbirilor, Alecsandri le felicitează, pentru că pe steagul lor e scrisă și lupta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și dacă a adus forme străine, trebuie să fie și de neam străin. De aici teoria păturii grecești suprapuse. Și dacă acești străini, adică roșii, au apărut în Muntenia, și nu în Moldova 5, 1 Ibidem p. 64, 15. ăClasa patrioților, "Timpul", 9.VIII.1880, și Partidul constituțional, ibid., 15.V.1880.î 2 Scrieri politice și literare, p. 225. ăArticolul Rostul administrației la noi, publicat de I. Scurtu cu titlul Vechiul și noul regim administrativ în Romînia.î 3 Ibidem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noapte furtunoasă, pe lângă că au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale, e chintesența intelectualismului liberal. Vocea patriotului naționale de la "15/27 Răpciune", în care Nae Ipingescu citește "Republica și Reacțiunea sau Venitorile și Trecutul" și în care e vorba de "a mânca de la datoriile etc." - nu vedeți aici pe liberalul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale, e chintesența intelectualismului liberal. Vocea patriotului naționale de la "15/27 Răpciune", în care Nae Ipingescu citește "Republica și Reacțiunea sau Venitorile și Trecutul" și în care e vorba de "a mânca de la datoriile etc." - nu vedeți aici pe liberalul, pe "roșul" "pașoptist", cu limbajul lui latinist
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le admiră - simbol, și acesta, al neînțelegerii formelor noi, pe care totuși le admiră. În sfârșit, coaliția dintre aceste categorii noi - burghezime, organele guvernământului și intelectualitatea liberalismului - e simbolizată admirabil prin expresia triumfătoare, prin recomandația supremă, cu care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El vorbește curat, dar, de pe acum, a învățat și el câteva expresii de la anturajul său. Vorbind de Rică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ține loc de spirit specific, pe care îl poate avea și un nepatriot și chiar un dușman al patriotismului. Firește, însă, că un om pătruns de spiritul poporului său are mai multe șanse să-și iubească poporul și să fie patriot, dar aceasta e un efect.) * Eminescu! Poezia lui Eminescu, întruparea celei mai puternice influențe străine și în același timp a celui mai pronunțat spirit specific național, ilustrează admirabil teza noastră. Niciodată o influență străină n-a fost mai potrivită, mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
împotriva unui inamic de o importanță secundară, care oricum urma să fie anihilat în scurt timp de către forțele militare ale celui de al Treilea Reich și, pe deasupra, demonstrase cu fiecare ocazie o orientare "hotărât anticomunistă" (Andrew, Gordievski: 1994, 245). "Uniunea Patrioților Polonezi", înființată la Moscova în anul precedent, a profitat de ocazie pentru a pune bazele "Comitetului pentru Eliberare Națională", forma embrionară a viitorului guvern comunist al Poloniei, stabilit provizoriu la Lublin. Concurat de guvernul exilaților polonezi din Londra, guvernul marionetă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a puterii a membrilor forțelor politice "progresiste", bazat pe "democratizarea" educației, armatei sau a administrației publice, n.m.) și a unui guvern FND. Au urmat, firește, adeziunile la Frontul Național Democrat: PCdR, Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Țărănesc, Uniunea Patrioților, Partidul Țărănesc Popular, Frontul Unic Muncitoresc (FUM), Frontul Național Democrat al Tineretului, Tineretul Democrat Universitar. Cu excepția social- democraților, toate aceste "partide", "fronturi" și "uniuni" aveau un număr foarte redus, uneori simboloc, de aderenți (Giurescu: 1996, 32). Perseverența cu care comuniștii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau, în mai mică măsură, Gomułka, datorită protecției care îi era oferită de persoane care aparțineau anturajului lui Stalin însuși (Granville: 1995b, 34-35; Granville: 2002, 544). Este demonstrată astfel din nou, dacă mai era nevoie, inconsistența dihotomiilor "comuniști nativi" sau patrioți, moderați și orientați înspre reforme, respectiv "comuniști moscoviți", străini și responsabili de utilizarea metodelor post-revoluționar leniniste. O altă figură importantă a revoluției maghiare, de data aceasta mai puțin cunoscută, este aceea a colonelului Pál Maléter. În ultimele zile din octombrie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în continuare agravată de faptul că până la sfârșit, conducerea [Partidului] nu a decis să se separe odată pentru totdeauna de politica veche și criminală. Aceasta mai presus de toate a condus la tragica luptă fratricidă în care atât de mulți patrioți au murit de ambele părți (Zinner: 1956, 429, subl.m.). Ulterior, după impunerea domiciliului forțat în vila de la Snagov, viziunea lui Nagy asupra subiectului se va radicaliza. Condamnând explicit "șovinismul rus de mare putere", politicianul maghiar îi va acuza pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Rákosi a vrut să fie mai naționalistă decât înșiși maghiarii și a adus astfel țării daune extraordinar de mari" (Nagy: 2004, 97-98). Cu siguranță, argumentele lui Nagy conferă, la prima vedere, credit acelei teorii care operează cu distincția "comuniști nativi", patrioți, dar împiedicați să "facă ceea ce trebuie" de către "comuniștii moscoviți", alogeni, și de cele mai multe ori evrei. Chiar dacă este îmbrățișată și de o parte dintre cei care constituie obiectul ei de studiu, teoria nu este mai puțin caducă. Să ne amintim că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comunist, care este un internaționalist, să fie în același timp patriot?" se întreba Mao. "Nu numai că poate", răspundea acesta cu pedanterie nedisimulată, "dar și trebuie să fie". Comuniștii chinezi trebuie să combine patriotismul cu internaționalismul. Suntem simultan internaționaliști și patrioți, și sloganul nostru este "Luptă pentru a apăra patria-mamă de agresori". Pentru noi, defetismul este o crimă și lupta pentru victorie [...] o datorie de neocolit. Pentru că numai luptând în apărarea patriei vom putea învinge agresorii și obține eliberarea națională. Și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]