3,194 matches
-
în toate trei. În aceeași perioadă, s-a căsătorit cu Dalia Kolton și s-a mutat cu ea în kibuțul Beit Alfa. Kibuțul l-a trimis la studii la Seminarul pedagogic de muzică, unde a studiat pana in 1961 , apoi perfecționându-se până în anul 1964 cu compozitorul de muzica cultă, Paul Ben Haim (armonie și orchestrație) și cu dirijorul și compozitorul Gary Bertini (arta dirijatului). În anul 1962 Heiman a luat cu magna cum laude licența în muzică la Conservatorul (Academia
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
forța vântului. În cazul celor mai eficiente și rapide goelete, pânzele sunt foarte rar orientate perpendicular pe direcția de înaintare a navei. Primele utilizări ale goeletelor se datoresc olandezilor în secolele al XV-lea și al XVI-lea fiind apoi perfecționate de francezi, englezi, americani și canadieni în secolelele următoare. Denumirea vine din franceza veche « "go(u)ëlette" » care provine din cuvântul breton "gwelan" sau "guelañ" (în franceza modernă "goéland" ) desemnând pescărușii (prin analogie între vele și aripile lor) și însemnând
Goeletă () [Corola-website/Science/315491_a_316820]
-
și vizitarea marilor catedrale, galerii de artă, muzee, teatre și săli de concerte, au marcat universul copilăriei, orizontul imaginației și cunoașterii, dar și pasiunile sale artistice ulterioare. A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București (clasa de canto Maria Slătinaru-Nistor), perfecționându-se ulterior în Masterclass-uri cu personalități ale liricii precum Ileana Cotrubaș, Virginia Zeani, Vasile Moldoveanu, Denice Graves, Felicity Lott, Ionel Pântea, Giulio Zappa, Alberto Zedda. În anul 2013 obține titlul de doctor în Muzică cu teza „Cântărețul de operă și
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
sudul Franței peșterile pictate din Munții Pirinei, în compania contelui Henri de Bégouën (1863-1956), la Niaux vizitându-l pe abatele Henri Edouard Breuil (1877-1961), și el, ca și Begouen, istoric al epocii preistorice. Începând din 1922 Dorothy Garrod s-a perfecționat la Institutul de Paleontologie Umană din Paris, sub îndrumarea exigentă a lui Henri Breuil. Aici ea a legat relații trainice de prietenie cu Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) care cerceta în acea perioadă schelete de pe continentul asiatic. Perfecționându-se în
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
s-a perfecționat la Institutul de Paleontologie Umană din Paris, sub îndrumarea exigentă a lui Henri Breuil. Aici ea a legat relații trainice de prietenie cu Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) care cerceta în acea perioadă schelete de pe continentul asiatic. Perfecționându-se în studiul preistoriei, a participat prima dată activ la niște săpături, la La Quina, (Charente) sub îndrumarea lui Léon Henri-Martin, de asemenea la Eyzies-de-Tayac (Dordogne) în cursul excavațiilor conduse de Denis Peyrony (1869-1954). În anii următori a lucrat la
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
Garrod s-a înrolat voluntar în Serviciul fotografic de informații (Photographic Intelligence Service), în așa numita Medmenham Air Intelligence Unit, o unitate auxiliară de femei a aviației militare britanice. Experiența dobândită în această muncă i-a permis ulterior să se perfecționeze in prospecțiuni arheologice aeriene sau așa numita arheologie aeriană. În 1949 la invitația prietenei și cercetătoarei Suzanne Cassou de Saint Mathurin (1900-1975), Dorothy Garrod a revenit în Franța pentru a conduce săpături arheologice (1949-1968) în locul numit Roc-aux- Sorciers în satul
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
micuți, cocheți, dar mare lucru nu vedeai prin ei. Ochelarii sub forma celor pe care ii purtăm și noi astăzi, apar imediat dupa aceștia, când s-au atașat bare laterale și s-au numit "lunete". De atunci, ei s-au perfecționat tot timpul, dar principiul este neschimbat. Desigur, s-a ajuns ca acum lentilele să fie de calitate foarte bună, iar ramele bine adaptate, practice și elegante. Ochelarii cu lentile speciale sunt utilizați în cazul în care parametri vederii se abat
Ochelari () [Corola-website/Science/316818_a_318147]
-
purtarea tricourilor verzi, culoarea distinctiva a grupului până în ziua de azi. Între 1957 și 1968, s-au realizat turnuri de sapte nivele și "cinc de set" a fost cel mai înalt turn construit. Între 1969 și 1974, grupul s-a perfecționat considerabil, construind primele turnuri din categoria de opt nivele: "torre de Set", "quatre de vuit", "tres de vuit", "pilar de șiș" și "torre de vuit amb folre". În 1972, grupul a câștigat Concurs de castells de Tarragona, o competiție de
Castellers de Vilafranca () [Corola-website/Science/315032_a_316361]
-
Încercând să descopere succesul muzical, trimitea adesea cântecele compuse de el diferitelor case de discuri de pe Sunset Boulevard. Șansa i s-a oferit odată cu postul de asistent al producătorului muzical Phil Spector. Ca angajat al lui Spector, Bono și-a perfecționat modul de a compune și a aranja versuri pe note. În 1964 a compus „Needles and Pins” (adesea considerat una dintre cele mai bune piese ale sale) pentru The Searchers. În aceeași perioadă a întâlnit-o pe Cherilyn Sarkisian, atunci
Sonny amp; Cher () [Corola-website/Science/315177_a_316506]
-
de semicentenarul Castelului Peleș, ocazie cu care primește Medalia comemorativă Peleș. În 1934 devine comandantul plutonului „mitraliere”, iar la manevrele din toamna aceluiași an a comandat pe rând plutoanele de pușcași, mitraliere și mortiere, primind aprecieri elogioase. Dorind să se perfecționeze, în perioada 1 septembrie 1935 - 31 octombrie 1936 urmează cursurile Școlii de Aplicații a Infanteriei, unde, la „Tactica infanteriei” obține cel mai bun rezultat dintre toți cursanții. La terminarea cursurilor primește din partea comandantului școlii, col. N. Hașieganu, recomandarea pentru gradul
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
nisip, ciment, var, ghips, apă și un agent de expandare, care îi coferă structura poroasă. După prima fază de fabricație, BCA-ul este supus unui tratament termic în autoclavă, la presiune și temperatură ridicate. Acest material de construcție a fost perfecționat în anii 1920 de către Dr. Johan Eriksson Axel, în colaborare cu profesorul Henrik Kreuger de la Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, Suedia. Aceasta a intrat în producție și a devenit foarte popular, din anul 1929. În 1940 Josef Hebel a
Beton celular autoclavizat () [Corola-website/Science/318745_a_320074]
-
din România, precum și a invențiilor care au contribuit la progresul în aceste domeniu. Capacitatea creatoare a poporului nostru s-a manifestat încă din cele mai vechi timpuri. De-a lungul mileniilor de evoluție umană, generațiile care s-au succedat au perfecționat necontenit uneltele și procedeele de producție pentru a le face tot mai productive. Stau mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei. Diversele culturi care se succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
concertele de sărbători. Înscrisă în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, a avut-o ca profesoară pe Emilia Drăgotoiu-Nanu, sub a cărei îndrumare a început să-și formeze și să-și perfecționeze stilul interpretativ. Serioasă și tenace, a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții. Un pas important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
asistat la câteva spectacole de balet la Old Vic având drept soliști pe Alicia Markova, Anton Dolin și Lopokova, care au lăsat asupra ei o impresie extraordinară. Întoarsă cu ai săi, la 14 ani, la Londra, a continuat să se perfecționeze sub supravegherea Verei Volkova și a prințesei Serafina Astafieva. După lecții urmate la Paris cu altecâteva din marile maestre ale baletului clasic din vremea aceea - Olga Prebrajenskaia și Mathilde Ksessinskaya, amândouă eleve ale lui Marius Petipa, Margot Fonteyn s-a
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
Regal, pe atunci denumit Teatrul Wells al lui Sadler (Vic-Wells) de sub conducerea lui Ninette de Valois. În anul 1934 a debutat în baletul „Spărgătorul de nuci” în rolul unuia din cei 32 de Fulgi de zăpadă. În continuare s-a perfecționat în cadrul companiei, cu Ninette de Valois, Tamara Karsavina,ș.a., și urmărind de aproape munca vedetei ansamblului, Alicia Markova. În anul 1935 a primit primul ei rol de solistă, cel al tânărului aristocrat Tregennis din baletul Ninettei de Valois ,"The Haunted
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
a detronat studioul Disney din postura filmelor de animație scurte, creând o serie de staruri animate faimoase în toată lumea. Avery a fost extrem de implicat; spirit perfecționist și entuziast, crea gaguri, conferea vocea să personajelor(inclusiv faimosul râs "din burtă") și perfecționă timing-ul până la desăvârșire. Porky Pig, creația lui Duck Hunt a fost precursorul faimosului Daffy Duck, personaj înzestrat cu un tip de energie și agitație inedit în lumea desenelor animate. Daffy era tipul certăreț și necontrolabil, apărând în lumea desenului
Tex Avery () [Corola-website/Science/316275_a_317604]
-
de către turci (vezi: Drumul cojilor de portocală"), iar în anul 1918 s-a înscris voluntar în legiunea evreiască a armatei britanice, devenind supraveghetor într-un lagăr de prizonieri turci din Egipt. În anul 1920, după demobilizare, a plecat să se perfecționeze în pictură în Europa , locuind până în anul 1926 , pe rând, la Viena, la Paris și la Berlin, și ilustrând cărțile tatălui său, precum și ale scriitorilor ebraici contemporani - Haim Nahman Bialik și Shaul Cernihovski. În anul 1926 a revenit la Tel
Nahum Gutman () [Corola-website/Science/320096_a_321425]
-
Côte d'Azur din Nice, situat pe malul mării mediteraneene. După decesul lui Bischoffsheim, observatorul a fost condus de către generalul Bassot. În anul 1909 a vizitat observatorul de la Cambridge (Marea Britanie), iar în anul următor lucra cu spectroheliograful Mount Wilson și perfecționa telescopul lui G.W. Ritchey, care a primit ulterior denumirea de telescop Ritchey-Chrétien. Vom menționa, că în acest timp câmpurile magnetice ale soarelui erau deja cunoscute, prin cercetările lui George Ellery Hale și ale colegilor acestuia. În anii 1920-1940, lucrând
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
rezultat ruinarea economiei tradiționale indigene de pătrunderea mărfurilor britanice mai ieftine. S-a înrăutățit viața localnicilor, ceea ce a avut ca urmare o puternică răscoală cunoscută sub numele de „"Marea Revoltă"” (1857-1858), înăbușită cu mare greutate de britanici. Aceștia și-au perfecționat metodele de stăpânire și au atras de partea lor aristocrația indiană, cu care au împărțit avantajele conducerii. Dominația străină a avut și urmări pozitive prin introducerea tehnologiilor moderne europene (de exemplu, căile ferate și construirea de fabrici) în scopul unei
Civilizațiile asiatice și africane și modernitatea () [Corola-website/Science/320206_a_321535]
-
au rămas în fonoteca de aur a Radioului. Printre ele se numără și variațiunea pentru țambal pe tema cântecului "Barbu Lăutaru", ultima sa compoziție. Faima sa ca excepțional interpret la țambal i-a atras pe mulți tineri dornici a se perfecționa la acest instrument, devenindu-i mai apoi elevi, printre care copiii săi: Iani Marinescu-Ciuciu, Virginica Marinescu-Ciuciu, Stela Marinescu-Ciuciu, ginerele său Nicolae Bob Stănescu (zis „Valetul”) și fiul acestuia Florian Bob Stănescu (care se poate spune că a copilărit în casa
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
boierie. Tatăl său, Tudorachi Burada, ajunsese la rangul boieresc de vornic iar pe plan politic a ajuns la funcția de Ministru de Interne. Mama sa, Maria, era o femeie cultă. Gheorghe Burada a studiat vioara în casa părintească. S-a perfecționat apoi în străinătate, cu diferiți profesori particulari la Paris, Viena și Dresda. Deși s-a specializat în studiul viorii, s-a afirmat ca dirijor de cor. În 1854, pe timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, Gheorghe Burada a înființat un cor religios
Gheorghe Burada () [Corola-website/Science/321093_a_322422]
-
a sculpturii, atât în cadrul Academiei, cât și în atelierul profesorului. După absolvirea primului an, s-a înscris la Institutul Superior de Belle-Arte din Roma, unde timp de 2 ani a studiat în atelierul profesorului sculptor Cesaro Aureli, unde s-a perfecționat în special în arta modelajului. A promovat în iunie 1914, cu rezultate deosebite, și a revenit la București. Intenția de a se întoarce în Italia i-a fost zădărnicită de izbucnirea Primului Război Mondial. În vara anului 1915, arhitectul Nicolae Nenciulescu, care
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
Wilson Alwyn „Snowflake” Bentley (n. 9 februarie 1865, Jericho, Vermont, SUA - d. 23 decembrie 1931), este unul dintre primii fotografi ai fulgilor de zăpadă. El a perfecționat un procedeu de capturare a fulgilor de zăpadă pe catifea neagră astfel încât imaginile să fie imortalizate înainte de topirea sau sublimarea lor. Bentley s-a născut în februarie 1865. A fost interesat de cristalele de zăpadă încă din adolescența petrecută la
Wilson Bentley () [Corola-website/Science/320530_a_321859]