3,221 matches
-
câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
pe republică, având 730 de locuitori si o suprafață de 112,37 ha. Casele satului Pohrebea sunt strâmtorate dintr-o parte și din alta de fâșia îngustă a luncilor nistrene, împrăștiate pe niște petice de pământ favorabil agriculturii, risipite printre pietrișul și prundișul din jur. În aceasta constă coplexitatea dezvoltării agriculturii și ridicarea construcțiilor, dar tot în aceasta se prezintă și originalitatea localității. Ocupația principală a băștinașilor este legată de creșterea vitelor, prelucrarea produselor agricole folosind în acest scop toate bogățiile
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Văleni este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la vest
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
deșerturi până la păduri tropicale, și dela dealuri cu păduri dese până la câmpii deschise, acoperite cu arbuști. Se mai întâlnește în toate tipurile de regiuni de savană - de la cele foarte secetoase, până la cele mai bine irigate, cu pă duri dese sau pietriș. Unele specii se simt mai bine în regiunile cu ierburi înalte, luxuriante, și în zonele cu vegetație deasă, iar altele se întălnesc în regiunile de coastă și în medii urbane, adesea făcându-și adăposturile în rigole și grădini. Multe specii
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
primii cinci ani ai Goanei după Aur (aur în valoare de aproximativ 7,2 miliarde de dolari la prețul din noiembrie 2006). În următoarea etapă, până în 1853, au început să fie folosite primele tehnici hidraulice de minerit pe terenuri cu pietriș aflate pe pantele dealurilor. Tehnicile hidraulice (care au fost inventate în California cu această ocazie) presupun ca un furtun de mare presiune să îndrepte un flux puternic de apă către zonele cu pietriș care conțin aur. Pietrișul amestecat cu aur
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
tehnici hidraulice de minerit pe terenuri cu pietriș aflate pe pantele dealurilor. Tehnicile hidraulice (care au fost inventate în California cu această ocazie) presupun ca un furtun de mare presiune să îndrepte un flux puternic de apă către zonele cu pietriș care conțin aur. Pietrișul amestecat cu aur trece prin jgheaburi, iar aurul se depune pe fund, de unde este colectat. Până în anii 1880, se estimează că 340 t de aur (în valoare de aproximativ 6,6 miliarde de dolari la prețurile
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
pe terenuri cu pietriș aflate pe pantele dealurilor. Tehnicile hidraulice (care au fost inventate în California cu această ocazie) presupun ca un furtun de mare presiune să îndrepte un flux puternic de apă către zonele cu pietriș care conțin aur. Pietrișul amestecat cu aur trece prin jgheaburi, iar aurul se depune pe fund, de unde este colectat. Până în anii 1880, se estimează că 340 t de aur (în valoare de aproximativ 6,6 miliarde de dolari la prețurile din noiembrie 2006) a
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
anii 1880, se estimează că 340 t de aur (în valoare de aproximativ 6,6 miliarde de dolari la prețurile din noiembrie 2006) a fost extras prin „hidraulizare”. Un produs secundar al acestei metode de extracție erau mari cantități de pietriș și nisip fin, combinat cu metale grele și alți poluanți, care au fost deversate în râuri. Multe zone încă mai poartă cicatricile mineritului hidraulic, deoarece gropile și pietrișul expuse astfel nu pot susține viața plantelor. După terminarea Goanei după Aur
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
Un produs secundar al acestei metode de extracție erau mari cantități de pietriș și nisip fin, combinat cu metale grele și alți poluanți, care au fost deversate în râuri. Multe zone încă mai poartă cicatricile mineritului hidraulic, deoarece gropile și pietrișul expuse astfel nu pot susține viața plantelor. După terminarea Goanei după Aur, operațiunile de extracție au continuat. Ultima etapă în recuperarea aurului liber a fost aceea de a căuta aurul ajuns, de-a lungul milioanelor de ani, prin eroziune, sub
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
clastelor. Acestea se împart la rândul lor după mărimea clastelor indiferent de originea acestora în: <br> -"lutite" (argile) derivați de alterare < 39 um<br> -"siltite" particule cu dimensiuni între 39-63 um<br> -"arenite" (nisipuri) cu dimensiuni până la 2 mm <br> -"pietriș"<br> -"grohotiș". Diverși autori prezintă limite dimensionale diverse ale acestor clase, insă dimensiunile prezentate mai sus sunt larg acceptate în lumea sedimentologilor (Sedimentologie = știință sedimentelor și a rocilor sedimentare). Consolidarea sedimentelor duce la formarea rocilor sedimentare care la rândul lor
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
contamină imediat ce bandă va reporni. Deși, o maintenanta potrivită ar putea lubrifia rulmenții frecvent, dar ar putea să nu includă dezasamblarea pentru curățare. Lubrifierea frecvență, prin natura să, oferă o curățare limitată, prin dislocarea uleiului și grăsimii vechi ( pline cu pietriș ) cu o încărcătură proaspătă, dar prin care va colecta de asemenea pietriș înainte de a fi dislocata de celălalt ciclu. Rulmenții cu element rulant sunt vast folosiți în industrie astazy și decimaintenanta acestora devine un task important pentru profesioniști. Acest tip
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
rulmenții frecvent, dar ar putea să nu includă dezasamblarea pentru curățare. Lubrifierea frecvență, prin natura să, oferă o curățare limitată, prin dislocarea uleiului și grăsimii vechi ( pline cu pietriș ) cu o încărcătură proaspătă, dar prin care va colecta de asemenea pietriș înainte de a fi dislocata de celălalt ciclu. Rulmenții cu element rulant sunt vast folosiți în industrie astazy și decimaintenanta acestora devine un task important pentru profesioniști. Acest tip de rulmenți se uzează ușer din cauza contactului metal-metal, ceea ce creează avarie în
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
Lalova este o localitate în raionul Rezina, Republica Moldova. Ea se află în partea de sud-est a raionului și dispune de resurse ale solului cum ar fi: pietriș, piatră, nisip, lut. Comuna este situată pe malul Nistrului și se întinde pe o suprafață de 11 ha. Bonitatea medie a solului în teritoriul comunei o constituie 69 balo / hectar. Sat pitoresc cu două biserici. Șoseaua urcă pe lângă satele Slobozia
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
Saba, Sint Eustatius din Antilele Olandeze și Insulele Sfântul Kitts și Nevis sunt mai îndepărtate dar totuși sunt vizibile. Litoralul insulei Sfântul Martin este decupat în numeroase golfuri în care există 30 de plaje, dar și unele golfuri mărginite doar de pietriș. Există de asemenea și câteva lacuri cu apă dulce cum ar fi: "Grand Étang de Simsonbaai", "Great bay", "Étang aux poissons", "Étang de Grand-Case", "Étang Chevrise", "Étang Guichard", "Grand Étang des Terres Basses", etc ce sunt formate în golfuri închise
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate și 11 km acoperite cu pietriș. Apeductul se întinde pe o lungime de 1,6 km, există 2 fântâni arteziene și 270 de fântani cu apă potabilă. Pe teritoriul satului Târnova activează Societatea Comerciala "Târnovet-Agro" SRL care dispune de 21 de tractoare, 20 de autocamioane, 3
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
a fost ultima perioadă cu climă polară, când Carpații erau acoperiți cu ghețari. Când clima s-a încălzit, gheața a început să se topească masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune și transport de aluviuni. Pietrișul de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lanț
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
unei acostări, întrucât acest țărm era unul format de stânci perpendiculare și ghețari. A doua zi, "James Caird" a ocolit punctul estic al insulei și a ajuns pe țărmul de nord, descoperind în cele din urmă o plajă îngustă de pietriș pe care Shackleton a decis să acosteze. În curând, toate cele trei bărci, ce se despărțiseră în noaptea dinainte, s-au reîntâlnit în punctul de acostare. În curând a devenit clar, după urmele de maree, că această plajă nu putea
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
o densitate foarte mare și în plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. "Rezervația Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului", cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate create prin acțiunea a numeroase organisme torențiale. 1. Ielenicz, M., Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea (2003), "Subcarpații României", Editura Universitară, București 2. Ielenicz, M., Ileana Pătru (2005), "Geografia fizică a României, vol. I și II", Editura Universitară, București 3
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]