3,697 matches
-
poate fi nicicând atât de ieften precum e cel de hârtie privilegiată pe care aceasta din urmă are dreptul de a o emite. Prin urmare ținta Creditului e evidentă: speculațiunea. [3 - 4 august 1881] ["CE POFTEȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE"? "] Ce poftește "L'independance roumaine"? Crede că prin declarații în contra tezei deosebirei de rasă din România se înlăturează un adevăr? Că se supără mulți asupra unui adevăr atât de izbitor, înțelegem; ne pare rău pe de altă parte că așa este, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
organul prin care neamul [î]și cunoaște ființa sa proprie, organul prin care acest neam moștenește avutul intelectual și istoric al strămoșilor lui. Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește. Agronomie câtă poftiți. De șase ori pe săptămână zilnic, dar limba română rămâne limbă și s-a încheiat. Nu numai istorioare morale, onorabililor, cuprinde o carte de citire menită pentru întreg tineretul românesc. Ea cuprinde biografia lui Matei Basarab, dușmanul vostru, odihnească-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra pieselor reprezintate și asupra jocului diferiților actori ce compun trupa d-nei Fanni. [6 octombrie 1881] ["CRIZA MINISTERIALĂ DIN PARIS.. "] Criza ministerială din Paris pare a primi o turnură de comedie. Președintele Republicei, opinia publică și majoritatea deputaților și senatorilor poftesc pe Gambetta în fruntea cabinetului și, cu toate acestea, el cată să mai aștepte mult până să-și realizeze mandatul. Ministeriul Ferry e ca și demisionat, dar fără a se putea retrage. El trebuie să se prezinte în fața Camerii, să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu au convingeri cari să poată fi cumpărate c-o pensie reversibilă, c-o sumă de bani oarecare. Bani - și "Romînul" devine mâne chiar reacționar, bani destui să-i îndopăm - și toată tagma roșie va fi de orice părere vom pofti. {EminescuOpXII 366} Am spus-o demult, e greu, e ingrat a se lupta în contra unor asemenea arme. Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l vor da. Odată acest punct francamente stabilit, ce mai poftește "Romînul"? Daca nu am zis acelaș lucru despre ziarele oficioase din Viena e pentru că nu meritau să zicem una ca aceasta despre ele. "Fremdenblatt" îndeosebi s-a exprimat întotdauna c-o moderațiune de termeni demnă de recunoștință și, departe de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
construcții, lucrări publice, fie ele oricât de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele produc ceva sau nu. Din parte-ne se 'nțelege că nu putem opri pe nimenea de a-și întrebuința capitalul cum poftește. Dar orice capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în esploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rothschild
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bilaterală, subiectul ales ori perspectiva de abordare nu mai au nici o importanță. În consecință, se poate scrie foarte bine - nu e deloc interzis - o istorie doar a românilor, sau doar a sașilor, sau doar a ungurilor sâmbătași din Transilvania, după cum poftește istoricul, editorul, publicul sau mai știu eu care parte interesată de o anumită temă. Evident, este la fel de legitim să ne dorim istorii comune ardelene, În care „neamurile” să intre deopotrivă În atenția istoricului. Sau - de ce nu? - În care ele să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o batjocuresc. Împăratul Încearcă să Împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase În care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul Înflorit și verde a poftit la o floare frumoasă. A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas Însărcinată. Și de această dată, accentul În nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu zise, ci asupra
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, Îi răspunde regelui: Fiica mea a tors cinci caiere, cinci. Regele, bucuros, Îi spune că el Își caută o nevastă și Îi propune: Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate Îmbrăca tot ce Îi place, poate avea câte prietene dorește, dar În luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, Îi tai capul! O mogâldeață neagră Îi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va clăti niciodinioară din cumpăna dreaptă poruncită nouă de Cel care stă deasupra vieții și a morții. (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1. Prezintă, pe scurt
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mine, știi la ce-a ajuns? Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazetă și o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti. (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: mizerabilul, lung. 2.Explică rolul ghilimelelor din prima replică a lui Trahanache. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 4.Notează două elemente specifice oralității stilului. 5.Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (adică anul 1716), al treilea rând a Domniei mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra nemților, și la aceste mestecători multă pradă s-au făcut bietei țări a Moldovei despre partea nemților, poftindu-i și chemându-i o samă de boieri a Moldovei și din cei mai de jos, depururi cum sunt moldovenii, încât nu a rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu o samă de nemți și moldoveni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
oblăduitor a toată Moldavia, la Vălet 7224 (adică: anul 1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților, și la aceastea mestecături multă pradă s’au făcut bietei țări a Moldovii despre partea Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii, încât nu au rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu osamă de Nemți și Moldoveni, Munteni, Unguri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îi va cere un trai mai ales decât are parte un curtean, cu sânge nobil. Lîngă castelul din Plessis-les-Tours, cea mai bine păzită fortăreață și reședința favorită a regelui, într-un turn despărțit de clădirile mari ale Curții, a fost poftit Martivale să se odihnească ziua, în caturile de jos; dar să vegheze noapta pe terasa de pe acoperiș, la mișcările astrelor. Invățatul, care cunoștea lucruri ascunse poporului (Galeotti Marti - Martius sau Martivalle, născut în Italia, la Narni, a scris printre altele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
astfel că atenția marii boierimi s-a Îndreptat spre Constantin Brâncoveanu. Ezitant, Brâncoveanu este Înduplecat de rugămințile boierilor de a nu lăsa pradă țara străinilor și acceptă tronul. Interesante sunt cuvintele sale spuse la Înscăunare, - ,,domnia aceasta eu nu o poftesc ca să-mi Înmulțesc grijile ... ci dumneavoastră m-ați pohtit și fără voia mea m-ați pus domn În vremi de aceste turburate, Înconjurate de oști și de vrăjmași. Dacă pohtiți toti, mi-e voia și mie". Din acest fragment de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
de mamă Odată, pe vreme grea de iarnă, o mamă trebui să plece la drum cu copilul ei cel mic. Neavând bani, făcea drumul pe jos; de la o vreme, viscolul se înteți. Ajungând-o din urmă o căruță, stăpânul o pofti să se urce. Ea se urcă, având, copilașul în brațe, dar vântul bătea așa de rece, încât, mama de teamă să nu-i înghețe copilul, se dezbrăcă de haina ei groasă și-l înveli bine. Merseră cale lungă; când ajunseră
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mea că nu voi mai bea niciodată o picătură de vin măcar! Au trecut douăzeci de ani. Fostul soldat, acum ajunsese general. Într-o zi întâlni pe fostul lui colonel, bătrân și slăbit. Colonelul uitase de mult întâmplarea de altădată. Pofti pe general să ciocnească împreună un pahar de vin ales și se miră, văzând că nu gustă deloc din vinul scump și strălucitor ca aurul. Generalul se ridică în picioare și zise: Dar ce crezi, domnule colonel, că eu am
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
s-a rătăcit într-un pustiu și era chinuit aprig de foame. Cum mergea înfometat, iată că în fața lui se ivi un tânăr îmbrăcat într-o lumină albă strălucitoare, purtând în mâini un vas plin cu mâncăruri alese; tânărul îl pofti să mănânce. Dar, când să guste din bogățiile oferite, omul observă că vasul în care se afla mâncarea aleasă era foarte murdar. Cu toată foamea care-l chinuia, nu putu nici măcar să guste și-i zise tânărului: Nu pot mânca
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
diferit de numărul de piese din același reper realizat În celelalte zile. Câte piese din fiecare reper a matrițat forjorul În prima, a doua și a treia zi? 41. MERELE Iți dau voie să culegi din pomul meu câte mere poftești - Îi spune cineva unui copil. Cu o condiție Însă: Din merele pe care le vei culege, mie să-mi dai jumătate, plus Încă o jumătate de măr; din ce-ți rămâne să-mi dai iarăși jumătate plus o jumătate de
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a poftit la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas însărcinată. Și de această dată, accentul în nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu-zise, ci asupra conceperii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, îi răspunde regelui: "Fiica mea a tors cinci caiere, cinci". Regele, bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, îi tai capul!" O mogâldeață neagră îi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din Galiția până-n Carinthia și din Boemia în zona Trieste, Banatul i-a lăsat cu gurile căscate. Așa că m-au chemat la încă un colocviu să explic de unde i se trage ținutului nostru tot binele, iar în 2006 m-au poftit să le predau toată istoria asta masteranzilor sorbonici. Atunci s-a pus pe picioare ideea unui volum despre Banat scos sub egida Sorbonei. Cum s-a alcătuit sumarul, cum s-au scris cele 13 studii, cum s-a făcut o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
fost împrăștiate deasupra acelei frumoase idei gândite de părinții Europei și vreau să cred că în viitor România va putea fi măcar o Portugalie a Răsăritului (dacă nu un tigru celtic). în faptul că viața mi-o trăiesc eu așa cum poftesc și nu îmi este trăită de cei care viețuiesc seară de seară în televizor ca într-o viziună abjectă. Codruț Vara 2006, Mamaia Nu am mai vizitat „perla litoralului românesc“ din anul de grație 1991. În acea vară teribilă am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa. Toate problemele prezentate, la care se pot adăuga și altele, țin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]