4,267 matches
-
și mânuirea sigură a criteriului axiologic. V. a mai întocmit ediții din scrierile lui Dimitrie Țichindeal și I. L. Caragiale și a alcătuit mai multe cursuri universitare asupra epocii marilor clasici. SCRIERI: Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Victor Vlad Delamarina, Timișoara, 1967; Polemica Maiorescu-Gherea. Implicații estetice și literare, Timișoara, 1980; Eminescu și literatura înaintașilor, Timișoara 1983; Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918), Timișoara, 1987; Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880), Timișoara, 1995. Ediții, antologii: Eleonora Slavici, Jurnal, pref. Iosif Pervain
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
colaborare); I. L. Caragiale, Nuvele, povestiri, amintiri, Timișoara, 1984, Teatru, Timișoara, 1984; Mihai Eminescu. Comentarii critice, pref. edit., Timișoara, 2001 (în colaborare); I.L. Caragiale. Comentarii critice, Timișoara, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Partenie Murariu, „Dimitrie Țichindeal”, O, 1966, 10; Eugen Dorcescu, „Polemica Maiorescu-Gherea”, O, 1980, 17; Sara Iercoșan, „Eminescu și literatura înaintașilor”, T, 1985, 3; Aurel Turcuș, Sincronizare și integrare spirituală, O, 1988, 4; Cornel Bogdan, Cu secera și ciocanul prin lanul istoriei literare, O, 1990, 5. C. D.
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
bolnavă”. O schiță a lui Caragiale din „Vatra”, greșit interpretată de Vlahuță ca o denigrare a țăranului, provoacă un schimb aspru de replici între cei doi scriitori. Gr. G. Tocilescu, Anton Bacalbașa sunt acuzați de plagiat. Revista a susținut o polemică de lungă durată în jurul artei cu tendință, cu un ton și mijloace nu totdeauna potrivite, declarând război întregii arte socialiste. Când, în 1893, este anunțată conferința Artă pentru artă a lui Anton Bacalbașa, Vlahuță își exprimă neîncrederea în posibilitatea de
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
studiu al lui Ion Gorun despre Grigore Alexandrescu, preocupările de istorie literară și de critică sunt ca și inexistente. Al. Vlahuță și-a dat seama târziu de lipsurile revistei, dar nu a mai putut îndrepta ceva. Cunoscută mai ales datorită polemicii cu publicațiile socialiste, dar bucurându-se de popularitate în rândul tinerilor debutanți în literatură, față de care avea o atitudine binevoitoare, V. interesează sub raport istorico-literar și prin tendințele presămănătoriste din paginile sale. S. C.
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau edublogurile (cum mai sunt denumite) reprezintă vocea on-line atât a tutorilor, cât și a cursanților sau a instituțiilor de învățământ. Tutorii pot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau edublogurile (cum mai sunt denumite) reprezintă vocea on-line atât a tutorilor, cât și a cursanților sau a instituțiilor de învățământ. Tutorii pot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de Est, au Însemnat aproape pretutindeni „o totală lipsă de idei inovatoare ori orientate către viitor” , atunci este esențial să realizăm că memoria a fost, În acest caz, conceptul central În funcție de care s-au construit și au funcționat principalele polemici politice. Disputarea trecutului recent devenea astfel o bătălie al cărui câștigător avea și șansa de a reflecta Într-un anume fel politica oficială a memoriei; cum comunismul Însemna, imediat după 1990, suma ororilor istoriei, monarhia rămânea, deci, cea care, În urma
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
de istorie sau de literatură, din aerul transilvan pe care Îl respiram, Într-o deplină inocență. Am Început să chestionez toate aceste certitudini - de unul singur, fără prea multe călăuze - abia pe la sfârșitul liceului, la Începutul anilor ’80. Când citeam polemicile dintre sincroniști și protocroniști, limbajul celor din urmă mi se părea deja suspect. Mai auzeam câte ceva și pe la „Europa Liberă”. Dar cred că procesul despărțirii mele de naționalism a primit impulsul decisiv, În mod paradoxal, din direcția discursului naționalist oficial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește, din păcate, o minimă comprehensiune față de subiect. „Deconstruirea” sau „demitizarea” sunt, În fond, niște termeni care desemnează operațiuni intelectuale extrem de simple și necesare, practicate peste tot În lume, uneori de foarte multă vreme. Polemicile fără rost Întreținute În jurul acestor termeni nu ascund decât lipsa de informare, de interes sau de Înțelegere a celor care Îi contestă. Despre ce este vorba, ca să rezum Într-o formă cât mai inteligibilă? Putem fi interesați, și la ora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicarea lui În două reviste din Ungaria, tocmai pentru a provoca o dezbatere intelectuală veritabilă În jurul ideilor pe care le promovează. Evident, acesta este modul În care procedează orice intelectual civilizat, fie el din România sau din Ungaria, Într-o polemică decentă, de idei: ascultă cu toată deschiderea și opiniile „adversarului”, prezintă publicului, fără părtinire, toate punctele de vedere existente, valid formulate, pentru ca acesta să Își formeze propria viziune În cunoștință de cauză, iar adevărul să iasă la iveală prin contribuția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adversarului”, prezintă publicului, fără părtinire, toate punctele de vedere existente, valid formulate, pentru ca acesta să Își formeze propria viziune În cunoștință de cauză, iar adevărul să iasă la iveală prin contribuția tuturor. Este inutil să mai adaug că după această „polemică” am rămas În raporturi excelente cu „Guszti”(și el ardelean de origine), câștigându-ne amândoi o nouă prietenie, așa cum le stă bine unor intelectuali din Europa - sau de oriunde, - după o dispută intelectuală. De atunci, articolașul pe care l-am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Viena În primăvara anului 1849: În urmă, adăugăm necesitatea unirii românilor tocma și În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa de către intelectualii români prilejuiește o competiție strânsă cu maghiarii. Polemica vizează locul ocupat de cele două națiuni În cadrul continentului. În paralel cu revendicarea rolului de „santinelă a Europei occidentale În Orient” pentru propria națiune, intelectualii români le contestă maghiarilor pretențiile similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i-au apărat! De asemenea, este de remarcat vocația de „grăniceri istorici” pe care croații și-o arogă (santinele ale Imperiului, dar și ale civilizației europene), la fel ca și maghiarii, sârbii sau românii. Trebuie să subliniem și faptul că „polemicile” de acest gen, Întreținute de cărturarii români, erau destinate În primul rând publicului românesc, și nu maghiarilor (chiar dacă, aparent, aceștia reprezentau ținta principală a mesajelor respective), și nici chiar unor terți. Funcția lor de bază era aceea de mobilizare a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Bărnuțiu" sau de Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , era animată de ideologia romantismului liberal, violent contestatară, În toate domeniile. De asemenea, acești tineri intelectuali fac trecerea de la spiritul cosmopolit și tolerant al Luminilor (mai puțin favorabil polemicilor naționale și imaginilor etnice negative), la teoria de sorginte herderiană a specificităților naționale ireductibile. În noul context politic și ideologic de după revoluția de la 1848, Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" Îi critică aspru pe intelectualii români de la Începutul secolului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o solidă linie de interpretare care Încearcă să scoată În evidență caracterul „occidental”, „european”, atribuit de această dată românilor, ilustrat de originea lor latină, ca și de credința greco-catolică a unei jumătăți din populația românească a Transilvaniei. În pofida conflictelor și polemicilor existente Între români și maghiari, această interpretare venea, de fapt, În Întâmpinarea ideilor intelectualilor români (fără ca ei să conștientizeze acest lucru), care subliniau, de asemenea, orientarea lor spre occidentul Europei, caracterul latin al originii și culturii române, ca și detașarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
erau considerați de către istoricii respectivi drept urmașii puri ai coloniștilor romani, care nu s-au amestecat cu alte popoare, păstrându-și Întreg și nealterat specificul latin. Trebuie să menționăm Însă că prin vehicularea acestei teze Kőváry nu urmărea amorsarea unei polemici cu istoricii români, teoria sa constituindu-se, pur și simplu, ca o concluzie desprinsă de istoricul maghiar din lectura lui Cassius Dio XE "Cassius Dio" sau Eutropius XE "Eutropius" . Următorul moment istoric În care românii vor apare În scrierile lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îmbrățișată apoi cu multă căldură de Școala Ardeleană și de urmașii ei din prima jumătate a secolului al XIX-lea, din broșura Considerații asupra observațiilor lui Martin Schwartner despre români, publicată În 1812, la Pesta, sub semnătura „I.G.”, precum și din polemicile lui Petru Maior XE "Maior" cu Bartholomeus Kopitar XE "Kopitar" . După cum notează Kőváry, această „tristă poveste a principilor români, care au fost convinși de prelații greci să adopte scrierea chirilică”, a făcut ca „românii să se izoleze total de literatura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
admită pretențiile românilor ardeleni, fiind mai apropiat de poziția maghiară. Papiu va reproșa mereu italienilor colaborarea lor cu maghiarii. De pe această poziție, el se va opune proiectelor de acțiune comună italo-maghiaro-română, Înaintate principelui Cuza de emigranții maghiari, și va purta polemici dure cu revoluționarii maghiari sau chiar cu românii aflați În proximitatea mișcării italiene. 13. Revoluționarii „internaționaliști” Cu totul alta va fi poziția voluntarilor români ardeleni aflați În serviciul cauzei italiene, a căror atitudine marchează punctul de maximă receptivitate față de mișcarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 33, p. 195, rubrica: „Külföld. Oláhország” [„Din străinătate. Țara Românească”]. Sükei a fost, se pare, un personaj foarte bine integrat În societatea bucureșteană și s-a aflat În relații excelente cu românii. Pentru aceasta pledează mai multe elemente, În afara polemicii sale cu Ürmösy. Gazeta de Transilvania, 1844, p. 336, publică un „Atestat”, prin care patruzeci de boieri munteni Înfățișează elogios activitatea sa bisericească dusă timp de treizeci de ani, tocmai În intenția de a-l disculpa, În Transilvania, de atacuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemplele din corpus desemnează relații de diverse tipuri (unele dintre ele sunt generice: relație, raport, legătură): relații sociale și de rudenie (prietenie, logodnă), deosebiri și asemănări (deosebire, delimitare, diferență, opoziție, contrast; asemănare, afinitate), confruntări (bătălie, ceartă, ciocnire, conflict, dispută, duel, polemică, rivalitate), asocieri (asociație, fuziune), delimitări (graniță, frontieră, muchie), intervale de timp și spațiu (interval, perioadă, distanță) etc.9 Acestea se pot asocia atât cu prepoziția dintre, cât și cu prepoziția între, în virtutea sensului lor identic: Punerea în pagină și dozarea
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
cosmetizate“ și lipsite de obiectivitate. În egală măsură, fiindcă lucrarea noastră urmărește scoaterea la lumină a unor documente considerate de unii literați drept fanteziste și neautentice, dorim să reamintim că nu ne am propus detronarea literaturii științifice și declanșarea unei polemici privind autenticitatea literaturii oficiale, ci vrem să subliniem că, pentru obținerea viziunii de ansamblu, trebuie să privim subiectul ales din toate perspectivele, iar memoriile apocrife contribuie la completarea acestei imagini. I. Originile Apocrifelor. Scrierile Religioase Constantin Jinga, în lucrarea sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
religioase, ci un răspuns de credință, acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică.“ Aceste afirmații l-au făcut pe Luther să intre în conflict deschis cu Biserica RomanoCatolică. Motivele care au declanșat seria polemicilor au fost indulgențele vândute de către Papa Leon al X-lea, în vederea strângerii fondurilor necesare construirii Bisericii Sfântul Petru din Roma. Vânzarea de indulgențe era o practică des întâlnită în acele timpuri și oferea, în schimbul unor donații bănești, „iertarea în fața lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ai consiliului. Este interesant de menționat că Martin Luther manifesta un respect deosebit pentru lucrarea Rugăciunea lui Manase, recunoscută chiar de el ca fiind o scriere apocrifă. Aceasta operă a tradus-o în limba germană și a fost utilizată în polemica sa cu nobilul Braunschweig, sugerându-i ferm acestuia din urmă să se convertească și să implore mila divină „cu cuvinte similare celor din Rugăciunea lui Manase“. Cel care a reușit în încercarea sa de a publica prima colecție de texte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și reputație pe care l-a avut vreodată“ și l-a invocat pe Sfântul Eustațiu să-i ceară lui Dumnezeu să-l pedepsească dacă ar fi avut vreodată„o altă intenție decât binele statului“. Istoricii nu vor intra niciodată în polemici legate de prima parte a ultimei sale fraze, iar posteritatea nu a putut contesta partea a doua. în subcapitolul acesta și în cel anterior am prezentat imaginea istorică a doi mari oameni de stat, care au pus bazele conceptului de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și bucuria autorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]