3,259 matches
-
urmele gândirii marxiste 17. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor Ideologia germană, au accentuat deturnarea sensului termenului inițiată de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și abordarea împotriva gânditorilor neohegelieni, Marx a conferit ideologiei caracterul de a produce o imagine răsturnată asupra realității 18. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii ale dezvoltării teoriei marxiste, ideologia a primit semnificații variate. Astfel, într-
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socio-politic ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"39. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție a ideologiei care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de la teza că „istoria artei este istoria personalității general omenești; este istoria omenirii de valoare și cu valoare; este istoria universală a conștiinței în libertate”. Altfel spus, istoria artei este „și filosofie, și istorie”. În acest mod, autorul se desparte polemic de autonomismul estetic, dar și de pozitivism, recunoscându-i artei capacitatea de a integra umanul în întreaga lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Radu Gyr, neavând îndoiala sau tăgada prezente la Tudor Arghezi. Unele poeme sunt variațiuni pe o bogată tradiție de teme și motive autohtone, care începe cu folclorul, V. Alecsandri, Mihai Eminescu și continuă cu Lucian Blaga, V. Voiculescu, Arghezi (uneori polemic). V. se identifică într-un alt Meșter Manole care se zidește pe sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
seamă din mărimile politice ale zilei, reprezentate caricatural plutind în nori. Procedeul de a înlocui textul cu imaginea e folosit frecvent, desenele unor plasticieni talentați, între care Victor Ion Popa, ilustrând temele zilei și exprimând totodată spiritul insurgent și tonul polemic al publicației, ale cărei ținte sunt politicianismul și oportunismul. Dacă predominantă rămâne critica vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori: Eugen Boureanul, Alexandru Talex. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
dezvoltă unele idei din Pentru Europa. Integrarea Rom âniei. Aspecte ideologice și culturale (1995). Ambele lucrări, concepute în același timp, se inspiră în modul cel mai direct din realitatea totalitară și post decembristă, pe care o examinează critic și, adesea, polemic. Declarăm fără nici o reținere: imaginea noastră despre structura și dezvoltarea politică și culturală a Rom âniei actuale se deosebește adesea în mod radical de cele mai multe dogme, clișee și stereotipuri formate sau preluate din perioada comunistă. Propunem, cu alte cuvinte, noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și cu personalitate refuză, însă, orice reînviere a comunismului. El nu se mai lasă nici amenințat, nici șantajat, nici intimidat, nici cumpărat. El știe mai ales că dreptatea și istoria sunt de partea sa. 3. Rezistența literară Nu din intenții polemice scriu acest articol. încerc doar să văd și să definesc cu oarecare claritate o anume situație literară. Să analizez un termen și să găsesc, pe cât posibil, criterii obiective în vederea descrierii și evaluării exacte a rezistenței literare. încerc și un mic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai ales. Este cea mai bună dovadă că ne aflăm în fața unui esprit faux. Definiția lui Al. Paleologu (din Despărțirea de Noica) ni se pare și exactă și definitivă. Vom aduce și alte argumente în acest sens. Nu din intenții polemice, bineînțeles, ci pur analitice. Vrem doar să înțelegem. Atitudinea față de istorie a lui Noica constituie, după noi, dovada supremă nu numai a unui irealism și iluzionism integral, dar totodată și explicația unui anume amoralism, care oferă credem încă o cheie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o cultură de dreapta în condiții radical schimbate: democratice, liberale, centriste, decis proeuropene. Deci continuarea mitului și a orientărilor sale riscă să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literare române), concepția este însă diferită. Evident, întreaga problemă ar merita să fie reluată pe larg. Este sau nu literatura, foarte popular spus, buricul pământului? Ne mărginim, deocamdată, la discutarea unui alt aspect al acestei cărți efectiv incitante și constructiv polemice. Ea se deschide cu o secțiune intitulată: Teoria ariergardei. Literatura ca scandal, al cărei prim capitol poartă titlul: L-am citit de două ori ca să-l înțeleg bine și să-l asimilez și am ajuns la concluzia că nu pot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
convenție oficială etc. intră automat în conflict cu libertatea, spontaneitatea și autonomia intrinsecă specifică actului literar. Iată de ce literatura este în esență și prin definiție nonconformistă. Virgil Nemoianu aduce în discuție, în mod oportun, cazul estetismului european (pp. 6-7), profund polemic și iritant pentru ordinea conservator filistin burgheză (pp. 11-12). Dar la fel de bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cinci decenii. Unor tineri și ei nu sunt deloc puțini , supraviețuitorii vechii generații le par depășiți, perimați, sclerozați. Cineva îi compara recent, foarte grațios, chiar cu animalele antediluviene din Jurassic Park (și este vorba de un publicist de incontestabil talent polemic, din opoziție !). Cunoaștem bine această psihologie și situație, pe care nu ezităm s-o considerăm, într-un fel, drept tragică. Valorile fundamentale, în care foștii deținuți politici au crezut și cred în continuare, sunt de ordin pur moral. Ele se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cazul Patapievici, toate vechile reflexe de autoapărare ale societății românești au intrat din nou în alertă. Iar de rezistență civico-morală activă nu mai poate fi vorba decât tot la o elită de intelectuali. Ei singuri au protestat, au scris articole polemice, au făcut interpelări. Nu societatea amorfă, indiferentă, indecisă, subdezvoltată civic și moral. Pentru această societate n-avea sens să moară, orice s-ar spune, D. Iuga. Doar că omul politic lucrează, cum se spune, cu materialul clientului. Nu poate inventa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
elementare, au ieșit practic din circulație, chiar și din discursul ideologic al opoziției. El însuși le folosește foarte, foarte rar. Știm bine că din perspectivă pur occidentală, este vorba de adevărate truisme și că a le mai invoca, fie și polemic, înseamnă a forța uși deschise. Dar nu aceeași este și situația la noi, după decenii de luptă de clasă, care a demonizat și extirpat, pur și simplu, toate aceste noțiuni esențiale. Chiar și opoziția cea mai liberală le folosește rar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o evidentă inhibiție de a discuta, până la capăt, atât problema holocaustului, cât și a național-comunismului. La drept vorbind, nici integrarea în Europa nu trece de stadiul bunelor intenții și al declarațiilor de principii. De o deosebită insistență cu aspecte adesea polemice, uneori chiar morbide, într-o zonă a publicității noastre este eterna, nerezolvata și... nerezolvabila problemă a colaborării cu comunismul. Cât timp procesul său n-a avut încă loc și el nici nu poate avea loc în cadrul strict democratic (scoaterea în afara
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de a da definiții și judecăți definitive, ci deocamdată doar de a face câteva constatări și de a desprinde, privind de sus, câteva linii evolutive ce par incontestabile. Elementele unei analize de aprofundat, ce se vrea doar obiectivă și deloc polemică. Două constatări esențiale se impun în primul rând: 1. omul de cultură, creatorul în general, și-a redobândit libertatea de concepție și expresie (au dispărut cenzura, normativele, indicațiile prețioase, dogmele etc.); 2. lipsa unei rupturi radicale de vechiul regim cultural
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
circulația în lume a culturii române. Nu cu culegeri de cronici, cu broșuri (necesare și ele) se exprimă, se afirmă, se impune pe plan internațional o mare cultură. Ca să nu mai cităm, încă o dată, pe Ion Vartic, a cărui luciditate polemică nu numai că ne-a surprins, dar ne-a dat și o mare satisfacție: Uităm că, în momentul de față, în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
același timp personalitatea. Trebuie evitată totodată, și cu cea mai mare grijă, politizarea culturii, a tuturor acțiunilor culturale. în special a studiilor istorice care au suferit cel mai mult de pe urma acestei mentalități atât de agravate sub ceaușism. O istorie tendențioasă, polemică, făcută doar din replici, demascări și teze oficiale, în stil pur publicistic, n-are cum să se impună, să fie recunoscută nici de specialiștii adevărați din țară și nici, mai ales, din străinătate. Stilul violent, polemic, alarmist, demascator, foarte departe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ceaușism. O istorie tendențioasă, polemică, făcută doar din replici, demascări și teze oficiale, în stil pur publicistic, n-are cum să se impună, să fie recunoscută nici de specialiștii adevărați din țară și nici, mai ales, din străinătate. Stilul violent, polemic, alarmist, demascator, foarte departe de principiul maiorescian naționalism în marginile adevărului, este însă din păcate mereu cultivat 4. Se găsesc aici tot felul de scuze, cu infinite menajamente pentru regimul ceaușist, ce n-a sprijinit astfel de lucrări, de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o prelungire specifică a filozofiei artei și literaturii. Ea derivă și se inspiră pe de altă parte și dintr-un curent filozofic. Dintr-o serie de cauze precise, istorice, aceste condiții nu sunt încă întrunite la noi. Nu din intenții polemice facem această constatare. Credem doar că în noile condiții culturale ale țării noastre, un moment de luciditate se impune cu toată necesitatea. Concluziile vin de la sine. Un prim handicap și probabil cel mai serios este lipsa unei reale tradiții filozofice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Antohi Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) 1. în primul rând, pentru cum spune și, apoi, pentru ce spune: idei și analize nu mai puțin notabile. Se introduce și se cultivă cu toată claritatea, în forme declarat polemice, un nou stil în modul românesc actual și tradițional de a face istoria ideilor. Inițiativa nu este deloc neglijabilă. Dimpotrivă. Autorul își propune, pe față, deconstrucția discursului istoriografic oficios, respingerea fantasmelor continuității (în câmpul nostru cultural), căutând sistematic mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
putere și după 1989. Adică într-o perioadă când el se poate exprima, în sfârșit, în mod liber, după o lungă epocă de obscurantism totalitar și opresiune spirituală. Succesul ideii revizuirilor literare, generatoare de lungi și inconcludente dezbateri și, bineînțeles, polemici (la care și noi am fost antrenați, fără voie de altfel 1), exprimă tocmai o astfel de stare latentă și, în același timp, evidentă, de criză, de totală insatisfacție culturală. Ea revine cu regularitate. Contestarea vechilor ierarhii literare, sau a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicistic de Thomas S. Kuhn, reluată în termenii istoriei și receptării literare de H.R. Jauss, care s-a bucurat și la noi de succes, este perfect aplicabilă și situației spirituale actuale. Revendicarea noutății are, de altfel, un sens critic și polemic global. în definitiv, întreaga dezbatere pe tema celor două Românii în care cea de a doua, contestă radical pe prima exprimă, în această ordine de idei, întregul refuz al culturii române dominante timp de decenii: oficială, totalitară, propagandistică etc. De la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
strict necesară și chiar vitală pentru viitorul culturii române. Din care cauză, punem direct în discuție principiul autorității oriunde s-ar manifesta el. Sub orice formă și de către oricine. Rațiunea și spiritul critic sunt erga omnes. Și nu din intenții polemice facile. Doar dintr-o preocupare, credem legitimă, pentru buna igienă intelectuală și sensul dezvoltării pozitive al culturii noastre. Două domenii sunt deosebit de sensibile la absența sau eclipsa spiritului critic. în ambele zone, principiul autorității se instalează abuziv și intolerant. Ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]