3,461 matches
-
cu numai patru studenți, dar curând numărul lor s-a ridicat la 16. În 1942, „Școala Bercovici” ajunsese să aibă 50 de profesori și 543 de studenți, ceea ce a fost considerat prea mult de autoritățile antonesciene, care au desființat această Politehnică la 30 iunie 1943. Totuși, Politehnica a mai funcționat până în vara lui 1944. Nimeni nu știe cum a fost obținut acest an „ilegal”, dar este de bănuit că și corupția regimului a jucat un rol. Aceste "cursuri de pregătire tehnică
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
numărul lor s-a ridicat la 16. În 1942, „Școala Bercovici” ajunsese să aibă 50 de profesori și 543 de studenți, ceea ce a fost considerat prea mult de autoritățile antonesciene, care au desființat această Politehnică la 30 iunie 1943. Totuși, Politehnica a mai funcționat până în vara lui 1944. Nimeni nu știe cum a fost obținut acest an „ilegal”, dar este de bănuit că și corupția regimului a jucat un rol. Aceste "cursuri de pregătire tehnică" pentru tinerii evrei excluși din învățământul
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
Energetice (ISPE), în martie 1949, contribuind major la organizarea institutului, în calitate de director general al ISPE și urmărind, în perspectivă, realizarea Sistemului Electroenergetic Național. În anul 1952 a fost promovat director general tehnic în cadrul Ministerului Energiei Electrice. A predat și la Politehnica din București, unde a fost creatorul școlii românești de rețele și sisteme electrice. A fost primul decan al Facultății de Energetică a Politehnicii din București și fondatorul școlii românești de centrale electrice. A efectuat cercetări în domeniul electro-energeticii și a
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
În anul 1952 a fost promovat director general tehnic în cadrul Ministerului Energiei Electrice. A predat și la Politehnica din București, unde a fost creatorul școlii românești de rețele și sisteme electrice. A fost primul decan al Facultății de Energetică a Politehnicii din București și fondatorul școlii românești de centrale electrice. A efectuat cercetări în domeniul electro-energeticii și a adus importante contribuții în construirea a diverse echipamente electrice. Este autorul teoriei componentelor simetrice și aplicațiilor acesteia în electrotehnică; a soluționat probleme de
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
domeniul energeticii și în special în domeniul rețelelor electrice din literatura tehnică românească. La 18 ianuarie 2011 a fost organizat "Simpozionul de Rețele și Sisteme Electrice - In Memoriam Martin Bercovici". Cu această ocazie, în fața clădirii Facultății de Energetică din cadrul Universității „Politehnica” București a fost dezvelit bustul profesorului Martin Bercovici, realizat de sculptorul Alexandru Hanc. A publicat numeroase lucrări de specialitate dintre care cităm:
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
19 aprilie 1982 la Dijon în Franța) a fost un inginer român, membru corespondent al Academiei Române începând cu anul 1963. Studiile liceale le-a făcut la liceul Dimitrie Cantemir din București. Între 1938-1942 a făcut studiile de inginerie la Universitatea Politehnica din București, pe atunci cunoscută sub numele de Politehnica din București. După terminarea studiilor a lucrat la IREB - Întreprinderea de Rețele Electrice București, unde a avansat până la funcția de inginer șef, tatăl său fiind Directorul IREB. Din anul 1950 a
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
un inginer român, membru corespondent al Academiei Române începând cu anul 1963. Studiile liceale le-a făcut la liceul Dimitrie Cantemir din București. Între 1938-1942 a făcut studiile de inginerie la Universitatea Politehnica din București, pe atunci cunoscută sub numele de Politehnica din București. După terminarea studiilor a lucrat la IREB - Întreprinderea de Rețele Electrice București, unde a avansat până la funcția de inginer șef, tatăl său fiind Directorul IREB. Din anul 1950 a continuat să funcționeze în sectorul de cercetarea-proiectare a industriei
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
centre de învățământ superior din România cum sunt Institutul Politehnic din Cluj și cel din Iași. Prof. Penescu s-a implicat personal în crearea secției de Automatica la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara, actualmente cunoscut sub numele de Universitatea Politehnica Timișoara în anul 1976. Pe timpul șederii sale în Germania și Franța a fost invitat să țină seminarii la diverse universități, cum ar fi Technische Universität Darmstadt în care a ilustrat realizările în domeniul Automaticii pe plan național în România. Se
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
inginer și chimist român, membru titular al Academiei Române. Are contribuții deosebite privind grafurile chimice și marcare izotopică. Alexandru Balaban provine dintr-o familie moldavă cu adânci rădăcini în intelectualitatea românească. Tatăl său, Teodor, născut în comuna Bălăbănești, a studiat la Politehnica din București, bunicul său fiind învățător, iar unchii săi profesori de liceu. Mama, învățătoare, născută la Iași, avea ca unchi pe arhimandritul Iuliu Scriban, pe zoologul profesor Ion Scriban de la Universitatea Cluj și pe autorul "Dicționarului limbii române", August Scriban
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
ultima serie care a mai primit acest titlu. În 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Activitatea sa profesională a avut o desfășurare remarcabilă, în 1965 fiind promovat conferențiar și apoi profesor (1966), la Catedra de Chimie Generală a Politehnicii, respectiv șef de laborator la Institutul de Fizică Atomică. Din cauza preocupărilor sale de radiochimie, a fost propus și a acceptat să lucreze (1967-1970) la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (A.I.E.A.) de la Viena ca cercetător principal în secția de chimie
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
din 2000, reales în 2002 și 2006) al Academiei Române. De asemenea, este membru de onoare al Academiei de Stiinte Tehnice din România și membru de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei. Este absolvent al Facultății de Automatica la Universitatea Politehnica din București (1965-1970) și doctor în Automatica (Automatizări procese electrice, 1982). Din 1990 a fost cercetător principal gr. I la Institutul de Cercetări în Informatică, iar din 1998 profesor universitar. La ICI a lucrat între 1970-1976 ca inginer, între 1976-1979
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
o școală ci spiritul care domnește într-însa". Este foarte probabil ca , student în anul I, să fi asistat la această ceremonie. A primit diploma de inginer electromecanic în 1927, fiind cel mai strălucit student pe care l-a avut Politehnica din Timișoara. Lucrarea de diplomă intitulată „Stabilirea unui mod de optimizare prin calcul a șapte transformatoare”, a fost condusă de profesorul Plautius Andronescu și a primit „foarte bine cu distincție”. În anul următor, la recomandarea profesorului Plautius Andronescu, a primit
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
când se schimbă administrația orașului, este numit primar al Timișoarei, funcție pe care o deține până în 30 aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948. Prof. Drăgulescu este numit profesor la disciplina "Chimie
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
30 aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948. Prof. Drăgulescu este numit profesor la disciplina "Chimie Anorganică și Analitică", șef al Catedrei de Chimie Anorganică și Analitică și Decan al facultății nou
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
fost elev al Liceului Internat din Iași, în perioada primului război mondial, absolvind liceul ca șef de promoție; a obținut bacalaureatul în 1922. Din 1923, a plecat la Berlin să studieze ingineria, cu un ajutor din partea Comunității armene, la scoala Politehnica Charlottenburg, unde a urmat cursurile Facultății de Construcții de Mașini, obținând diplomă de inginer mecanic la 14 mai 1928. Între anii 1930-1932 a efectuat studii pentru doctorat cu celebrul profesor Föttinger, inventatorul cuplajelor hidromecanice. În 1929 tatăl lui a murit
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
1943. S-a născut în Năsăud, fiu al preotului Grigore Moisil și bunic al istoricului Constantin Moisil.. De religie greco-catolică, a urmat școala primară și liceul (actualul Colegiu Național "George Coșbuc") în orașul său natal. S-a înscris apoi la Politehnica din Viena, unde a studiat chimia industrială și științele naturale, și unde a fost un membru activ al societății "România Jună". A revenit acasă în 1885 și, după o scurtă perioadă petrecută în Bucovina, devine profesor de fizică la Liceul
Iuliu Moisil () [Corola-website/Science/307197_a_308526]
-
1931, București - d. 31 ianuarie 2009, București) a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române (din 1991) și președinte al acesteia în perioada 1994-1998. S-a remarcat și prin activitatea sa în mediul universitar, ca profesor universitar la Universitatea Politehnica București, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul lubrificației cu fluide. În perioada 1990-1992 a fost rector al Institutului Politehnic București și președinte al Conferinței Naționale a Rectorilor din România. Între anii 1997-2003 a fost ambasador
Virgiliu N. Constantinescu () [Corola-website/Science/307207_a_308536]
-
Corneliu Miklosi (n. 5 martie 1887, Covăsânț, Arad, d. 10 august 1963, Timișoara) a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române din anul 1955. Cariera didactică și-a desfășurat-o între anii 1939 - 1963 la Universitatea Politehnica Timișoara, În 1939 ca șef de lucrări, în 1940 ca profesor suplinitor, iar din 1942 ca profesor titular. În 1949 a fost decan al Facultății de Electrotehnică, iar între anii 1953 - 1961 șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării
Corneliu Micloși () [Corola-website/Science/307208_a_308537]
-
pe cele rămase de la frații mei mai mari.”. În 1950 absolvă facultatea de matematică cu diplomă de merit. După acest eveniment se dedică învățământului universitar, parcurgând, rând pe rând toate treptele didactice, fiind asistent universitar din 1950 (un an la Politehnica bucureșteană, pe lângă profesorul Nicolae Ciorănescu, dar și la facultatea pe care a absolvit-o, la cursurile profesorului Miron Nicolescu), lector universitar din 1955, conferențiar universitar din 1964, ajungând în final în anul 1966 profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
(n. 15 noiembrie 1911, Călărași, d. 15 aprilie 2008) a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române și fost președinte al filialei Timișoara. A absolvit în 1929 liceul "Știrbei Vodă" din Călărași iar în 1934 Școală Politehnica de la Berlin - Charlottenburg. Lucrează ca inginer constructor la uzinele din Reșița. În perioada 1935-1948 introduce în România noi metode de proiectare a structurilor pentru podurile metalice învățate în Germania. Aceste noi metode au fost introduse într-o serie de poduri
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]
-
se poziționează pe locul 8. Mult dorita revenire în Liga a II-a va fi obținută în sezonul 2009-2010 sub conducerea antrenorilor Vasile Darie (tur) și Daniel Timofte (retur). Principalele contracandidate la câștigarea seriei CS Panciu, Petrotub Roman și FC Politehnica II Iași nu au reușit să țină pasul cu CF Brăila cedând una câte una lupta. Nelu Buca a fost golgheterul echipei și al seriei cu 25 de goluri. O frumoasă performanță a reușit și echipa de juniori B (antrenor
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
volumul de "0,1 femtolitri". În termeni macroscopici, pentru a umple cu această "nano-vază" un vas de un litru ar trebui să repetăm transvazarea de 10 milioane de miliarde de ori. Vaza de cuarț a fost fabricată la Teknillinen korkeakoulu (Politehnica din Helsinki), viitoarea Academie Aalto, în laboratoarele de micro- și nano-tehnologir folosind instalația Focused Ion Beam. Avantajul acestei vaze este că, dacă este scăpată pe jos nu se sparge iar dezavantajul, că trebuie căutată cu microscopul electronic. Vasul a fost
Vas Aalto () [Corola-website/Science/308623_a_309952]
-
la data de 23 iunie 1977, în orașul Miercurea Ciuc (județul Harghita), într-o familie de etnie maghiară. A urmat cursurile Liceului Teoretic „Marton Aron” din Miercurea Ciuc, secția Matematică - fizică (1991-1995), apoi cursurile de inginerie economică în limba germană ale Universității Politehnica din București (secție de studiu realizată în cooperare cu Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania) (1995-2001) și ulterior cursuri de masterat în managementul organizațiilor, management strategic la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (2001-2003). Începând din anul 2005
Attila Korodi () [Corola-website/Science/308000_a_309329]
-
întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre discipolii săi au devenit de fapt primele cadre naționale cu titlu științific în domeniul studiului artelor din R. Moldova. Între 1974-97 a colaborat la ziare și reviste din R.Moldova că: „Literatura și arta
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
Cercetare Avansată — STAR, al cărui principal scop este îmbunătățirea competitivității industriale a României în cadrul programelor Agenției Spațiale Europene. "Conferință ESA-EUSC-JRC 2014 — Explorarea și Extragerea Informației din Imagini Satelitare: Era Misiunilor Sentinels, București, Martie 2014 "' Agenția Spațială Română (ROȘA) împreună cu Universitatea Politehnica din București (UPB) au găzduit între 5 și 7 martie 2014 cea de-a IX-a conferință ESA-EUSC-JRC 2014 — Explorarea și Extragerea Informației din Imagini Satelitare: Era Misiunilor Sentinels. Evenimentul s-a adresat agențiilor spațiale europene și organizațiilor, industriei aerospațiale
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]