10,542 matches
-
regiuni: Bucovina și Teleoltenia. În fiecare a exista câteva festivaluri Naționale cu „rezonanțe” în viața culturală a țării. Am avut impresia că Zaharia Stancu și-a luat festivalul cu el în mormânt. Se organizează, ca parastasul după cei duși, e pomenit la câțiva ani. Pe Marin Preda, înțelegem că individioșii vor să-l suprime, dar cei care decid încă n-au curajul si impună pe homunculii lor, mai ales politici, ridicați la rang de bard național. Nomina... ... IX. CONSTANTIN T. CIUBOTARU
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
de vită.” Și, mai prin februarie (auzi aici poezie pură, nefalsificată): „ Tinerii Borza și Biță ne însoțesc în nocturnă, că se face economie la luminaa electrică și nici măcar luna nu ne mai ajută ...” În ziua de 3 martie, vineri, îl pomenește pe Vladimir Visoțki”. Mare poet, care umplea piețele publice ale Rusiei cu spectacolele sale și se pare că tovii l-au ajutat să treacă î n eternitate... lăsînd-o înlăcrimată pe Marina Vlady. http://www.youtube.com/watch?v=PIFPmjvZ39M&feature
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Trandafir - și aici îi dau dreptate, pentru că eu, de exemplu, nu scriu decît despre ceea ce îmi place mie și nu doresc să-mi impun un punct de vedere „caustic-criticastru” ! Comentîndu-l pe fostul meu vecin din Cîmpina, pe care l-am pomenit în romanul „Parfumul păpușilor de porțelan”, pentru că venea din cînd în cînd pe la mine și fuman amîndoi așezați pe prispa casei , privind îngîndurați eternitatea risipită în norii duioși de fum, Constantin Trandafir, scriitor el însuși, nu se poate desprinde de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Ionesco (critic francez de origine romană - cum este acreditat în Franța), ca și Brancuzi (Constantin Brancuși) - sculptor francez de origine romană, deși, bietul de el (gorjean de-al meu!), nu a expus niciodată în Franța - trăiască America !!! Ca sa nu mai pomenim decît de Anna de Noailles, princesse Brancovan, commtesse de... (Paris 1876 - Paris 1933) ; Constantin Ciopraga, care „pune piatra de temelie la prestigiul criticii istoriografice”; N. Steinhardt - „cu o eseistică a inteligeței inventive”... „ Cel mai” nu convine spritului critic, darămite nepriceperii
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
când va veni Fiul Omului, va mai găsi credință pe pământ?” (v. 8). Pilda se vrea a fi răspunsul Mântuitorului dat unora „care se credeau că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți”.În Sfânta Scriptură, pe lângă farisei și vameși, sunt pomenite și alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloții, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioșii nelipsiți de la Templu; saducheii erau aristocrații, sacerdoții timpului; cărturarii erau înțelepții poporului; zeloții erau o grupare de politicieni credincioși, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
întotdeauna niște semeni de-ai noștri, care vor pune mâna pe mai multe mijloace de trai decât le este necesar. Și tot ce depășește strictul necesar, eu îl văd inutil și periculos din acest punct de vedere. Ca să nu mai pomenim că, de regulă, bunăstarea prelungită, riscă să-l îndepărteze pe om de Creator, omul imaginându-și că a ajuns să trăiască bine, numai datorită meritelor sale: el a muncit, el a câștigat, el are dreptul să trăiască din ce în ce mai bine. În
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
puțin efort, să ajungă la cărțile bune. Pentru că și prietenii cei mai buni pot să te dezamăgească într-o zi, dar o carte bună, niciodată. Așa am început să alerg a doua zi dimineața, desculț prin curte, până când m-am pomenit strigat la poartă: - Domnu' Sebastian, sunteți acasă? Am alergat să intru în papuci, ca să nu mai fiu nevoit să dau explicații, ce fac și de ce nu am nimic în picioare, dar vizitatorul meu matinal, Radu, un uncheș de toată isprava
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dați-mi doamnă cărțile-napoi Ca să punem punct la partitură Că eu știu: frumoasa voastră gură A mai dus cu mine un război Nu le veți găsi interesante Nici măcar nu pomenesc de modă Și-am să vă rămân dator o odă Pentru desfătările galante Mai aveți din cărțile de școală Și în plus atâtea almanahuri Abundența naște-ntruna crahuri Iar mania e curată boală - Degetele voastre sunt prea fine Pentru-o
RESTITUTIO de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355488_a_356817]
-
Michael Jackson...”. Dacă o să auziți cumva de o expoziție de icoane sculptate în lemn de Părintele Savatie Baștovoi, să nu vă mirați. Vorbind pe înțelesul ex-sovieticilor, Părintele Savatie Baștovoi este o „personalitate multilateral dezvoltată”. Să nu credeți însă că am pomenit întâmplător despre sovietici. Ștefan Baștovoi avea vreo doi ani pe când taică-său îl învăța să călărească. Îl deprindea să privească lumea de la înălțimea unui cavaler al ateismului științific și nu scăpa nici o ocazie de a-i da câte o lecție
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
la care tu mergi, moștenire de mii de ani și dacă tu așa de ușor o calci în picioare, de ce mai mergi la biserica asta? Dacă socotești că ea 2000 de ani a greșit, de ce mai mergi la ea? - Ați pomenit de Sfinți și îmi vine în acum în minte un cuvânt de la Cuviosul Paisie Aghioritul, un sfânt al zilelor noastre, care spunea că mulți sfinți ar fi dorit să trăiască în vremurile noastre ca să se nevoiască. La ce credeți că
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Lui să fie adusă așa cum a rostit-o și a trăit-o în inima lui Ioan, în multe locuri. În primul rând. După asta mulți călugări: Antonie cel Mare, Sfinții Părinți din Pateric, Antonie, Pahomie sau alții pe care-i pomenesc cu multă dragoste. Mai am și câțiva Sfinți nebuni (pentru Hristos): Sfântul Simeon cel nebun, Alexie, Andrei cel Nebun, toți sfinții ăștia, Moise Arapul, toți sfinții ăștia mari, am o mulțime, mai ales din cei care de multe ori, stau
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
o mulțime, mai ales din cei care de multe ori, stau și mă gândesc, lumea îi lasă la o parte, pentru că pe Sfântul Ioan puțini îl cinstesc, deși merg la Liturghia lui. Tocmai pentru că ne-am ferit de Liturghie îl pomenim dar nu știm cine a fost și ce-a făcut. Sfântul Apostol Pavel, da Sfinții Apostoli Petru și Pavel îi prăsnuim vara și atunci mergem la multe hramuri. Dar nu-i citește nimeni Epistolele. Sfinții pustiei și Antonie, și toți
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
cu El alături. Oamenii urcă și coboară muntele Ei nu mă văd decât pe mine Care știu sa-i ascult și dacă m-ar întreba aș ști și să le răspund la întrebări. Eu doar ascult închid ochii și-i pomenesc în rugă Ai grijă de oameni Doamne, sunt mici precum furnicile Poartă-le Doamne de grijă tuturor celor care urcă spre Tine! Referință Bibliografică: Urcând spre cer / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295, Anul I, 22
URCÂND SPRE CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356796_a_358125]
-
celălalt pentru o eternitate. Erau frumoși, comenta Thomas, unul din acele cazuri rarisime de contopire, în care trupurile, prin simțurile lor, se suprapun pînă la identitatea de sine. În timp ce Thomas ne delecta cu poveștile lui fanteziste, mi-am amintit că pomenise de Ignațio, cel care se dedicase studiului bestiarelor, sacrament ariilor, breviarelor și al ceasloavelor, și cu această nebunie a minții lui se izolase în podul de deasupra grajdului unde adunase o bibliotecă de-a dreptul ciudată în care se găseau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
această lume, să restabilească o altă ordine a științelor, pentru că prea se baza totul numai pe phisică, alchimia fiind considerată depășită pentru că minți luminate nu mai erau în acest secol devastat de incertitudini, marii enciclopediști ai umanității erau ca dinozaurii, pomeniți cu uimire numai în istorii, sacrul și profanul erau tematici ce agitau spiritul uman, în întreaga lui viață omul avea numai două premise, e drept că imperfecte și alea, și tocmai de aceea Ignațio considera că el putea să se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
a fost băgat în seamă și a comandat bere pentru toată lumea, pe care a și plătit-o dinainte, ca să nu-și mai bată capul mai tîrziu și s-au încins spiritele și Mancuse începuse să le povestească despre ingratitudinea filială, pomenindu-le pe Regane și Goneril, fetele regelui Lear, și pe Delphine și Anastasie ale lui Moș Goriot, iar eu m-am enervat și am vrut să-i atrag atenția că, dacă mai continuă, o să vadă el ce-o să-i fac
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
care făcuse o pauză, ca să mai respire, se holba și ea la prost, mirîndu-se că stătea acolo și nu trecea dracului odată, arză-l-ar focu să-l arză de necioplitul dracului, și s-a pus cu gura pe el, pomenindu-i întreaga familie, de la tat'su ăla bețivanu, care fura noaptea struguri din viile oamenilor, pînă la nevastă-sa aia răzbelită și tîrfuită de toți izmenarii, iar dom' colonel, întărîtat de verva consoartei, schimbase și el placa: De din vale
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
mecanic cu abces hepatic; - septicemie; - pancreatită nodulară; - fierea extirpată; Asistenta reformistă merită un amendament, sau un buchet de flori:''fleurs du mall''... sau un buchet de flori cu soț! Mai bine să fie ignorată, de aceea nici nu i-am pomenit numele, este repetentă la școala de asistente, dar mai ales, la școala vieții! Merită salariu de... merit! Cu ceva rezerve, trebuie să mulțumim medicilor respectivi. Cu ceva profesionalism, dar cred eu cu mai multă aplecare către bolnav, situația ar fi
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
scos ofuri de inimă acrită, pentru că izbugnea crunt din cînd în cînd acel țipăt bolnav de disperare: Of, viața mea! și se destupau alte sticle de bere și se umpleau alte pahare cu țuică, și din cînd în cînd se pomeneau morții mamei lor de nenorociți ... Da' cum să dai vina pe altul, du-ți necazul pe spinare, de la munte pîn' la mare, asta e soarta, gardul ține poarta! ... da' Alunică zis și Alu Gore era de neclintit, el o da
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
taică-său cu toporu în cap, pentru că bătrînul îi dăduse moneda unui învățător dintr-un sat apropiat, care era numismat, pe o damigeană de țuică ... Și Cezar Dunăreanu a tăcut îngîndurat și abia a mai șoptit, după o vreme: Te pomenești că păcatul o fi al meu, fir-ar ea a dracului de prietenie ... că eu ... Povestea îi înmărmurise pe toți, pentru că fiecare știa cîte o variantă a acelei întîmplări, dar abia atunci aflaseră adevărul, și Lilicuța Bolovan a zis, ca și cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
era din asta, era ședință de instructaj pe nu știu ce linie și, uite așa, nea Grigore al meu o ținea din ședință în ședință până se termina ziua de lucru...Ba, mai avea obiceiul naiba ca la finalul zilei să ne pomenim cu el pentru o "minută", adică o ședință operativă ca să punem la punct detaliile pentru ziua următoare. Detalii de muncă. De planificarea și organizarea muncii, bineînțeles... Adevărat că, destul de rar, la plecare, după ce părăseam bucuroși sediul instituției, ne lovea în
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
din viață, Doamne, Dumnezeul meu! Și din slavă Ta cerească, Unde întristare nu-i, Norul sfânt să-mi adumbrească Pururi cu lumina lui Colțul meu de Poezie Și-Adevar, precum ai spus, Doamne, când va fi să-mi fie Ceasul pomenit mai sus... Referință Bibliografica: Ruga în Ziua Schimbării la Fața... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 218, Anul I, 06 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RUGĂ ÎN ZIUA SCHIMBĂRII LA FAŢĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357013_a_358342]
-
patru luni mai repede de armată. Acesta a fost un moment de schimbare foarte bruscă pentru mine. Din cazarmă, în care eram limitat în a ieși, în a merge, în multe lucruri, dintr-o dată, la numai două săptămâni, m-am pomenit în libertatea de atunci a studenților. Era un contrast foarte mare. Foarte curând am cunoscut-o pe Ani, care este acum soția mea. Mi-a plăcut de ea și mi-aduc aminte, prima noastră piesă la anatomie am picat-o
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356618_a_357947]
-
o dată. Se cade să ne aducem aminte. Am uitat amănuntele.” Moșu’ Klesch oftase adânc. „Îmi ceri prea mult în aceste clipe, Sibla.” „Nu-ți cer prea mult, protestase frizerul. Doar e vorba de Petrescu. Acum e mort. Iar noi îl pomenim. „Odihneasss...!” „... în... pace!” Moșu’ Klesch plescăise de câteva ori din limbă, de parcă ar fi vrut să încerce iarăși tăria băuturii. Își umflase pieptul uscățiv și se încordase, de parcă ar fi trebuit să mute din loc o imensă greutate. Vinele gâtului
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Dacă a văzut așa, Petrescu s-a luat și de Auschnit, patronul. Când a venit pe aici, s-a dus peste el în biroul lui Skerla. Skerla a căscat gura când a văzut atâta îndrăzneală. Asta nu s-a mai pomenit până atunci... Știi tu ce i-a zis Petrescu lui Auschnit?” „Asta cred că știu, că ați fost împreună în seara aia la mine în frizerie. Și Petrescu ți-a spus că sunteți toți niște oameni de gumă, Klesch.” „Avea
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]