4,442 matches
-
asigura pe noi, ori a vinde altora ceva ce am primit gratis, energia solară, care oricum cade pe pământul nostru; dar care văduvește ecosistemul nostru În favoarea altui ecosistem. Ar mai trebui amintit că prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu este nici pretențios, iar uscăciunea și solul greu Îi sunt chiar favorabile. Ne miră că poate exista așa ceva? Nicidecum. Spuneam de altfel deunăzi că diversitatea entropică, de calități ale mediului, favorizează biodiversitatea, Viața găsind forme noi cu care să populeze și să exploateze orice loc; ceea ce este ostil uneia, poate fi numai bun alteia. Modest-modest acest arțar, dar compensează prin perfidie. Puneți de aici Încolo ghilimele acestui cuvânt; e doar o figură de stil, căci natura nu e și nici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a cunoscut personal (n. trad.). Engl: knee-capping, este o formă de tortură specifică organizațiilor teroriste, frecvent întrebuințată de forțele paramilitare din Italia și Irlanda de Nord (n. trad.). CORUPȚIA POLITICĂ 2 1 Prefață Aspecte conceptuale și de definire Contribuția economiei politice Republica Populară Chineză Regatul Unit Finanțe internaționale Crimă organizată, contrabandă și politică globală a drogurilor Concluzie Bibliografie CORUPȚIA POLITICĂ Index 298 299 Puternicul și Atotputernicul Bibliografie
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
unele frumos încadrate în portaluri de copaci cu crengile aplecate până la suprafața apei, ca de pildă canalul Litcov, treceai uneori prin lacuri pline de flori de nufăr, curate și strălucitoare, erau canale mai mici unde apa era atât de dens populată de alge și mici plante de apă, încât motoarele de barcă nu mai puteau funcționa din cauza blocării circuitului deschis al apei de răcire. Pe acolo se mergea cu vâsle sau dacă și acestea se încurcau în alge, se mergea mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu aveau nici un motiv să nu agreeze privilegiile acordate de credința lor, au constituit în general unul dintre elementele fundamentale ale statului. Pe lîngă divizarea lor religioasă tripartită, albanezii erau împărțiți în două alte grupuri: ghegii și toskii. Ghegii, care populau zonele muntoase din nord, instituiseră o organizație tribală în sistem de autoguvernare asemănătoare celei a muntenegrenilor vecini cu ei care a dăinuit pînă de curînd. Unitatea de bază era clanul, numit fis, condus de bărbatul cel mai în vîrstă. Paralel
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
extrem de mare pentru viitoarele conflicte naționale. El afirma în lucrările lui că românii din Transilvania erau descendenții direcți ai coloniștilor romani și deci moștenitorii Romei antice, argumentînd că legiunile romane îi anihilaseră complet pe daci, locuitorii anteriori ai teritoriului, și populaseră apoi regiunea cu coloniști de la Roma și din Italia. În anul 270, cînd armatele romane au fost nevoite să se retragă, doar soldații și administrația trecuseră Dunărea, țăranii rămînînd pe loc. În lunga perioadă de zbucium care a urmat, populația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
relatarea de față. Două dintre acestea, Bucovina și ținuturile slovene vor fi analizate amănunțit mai tîrziu. Bucovina a devenit parte integrantă a monarhiei abia în 1775 și a fost apoi administrată împreună cu nou achiziționata provincie poloneză a Galiției. Slovenii, care populau în întregime Carniola și unele părți din Stiria, Carintia, Istria, Gorizia și Gradisca, au fost părtași la istoria evenimentelor părții austro-germane a imperiului. Întrucît zona aceasta nu fusese niciodată scena unor războaie devastatoare sau a unor mari mișcări de populații
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-au publicat, treptat, trep tat, multe informații și chiar capitole Întregi, cum este cel despre Nae Ionescu, fără avizul și știrea moștenitorului. Memoriile lui Constantin Beldie se prezintă singure. Cititorul va găsi În ele ecourile unei lumi de altădată, populată cu aspecte literare și științifice, cu tineri dornici de afirmare și cu bătrâni a căror viață s-a scurs nesemnificativ, cu ro manțe de dra goste și răzbunări cumplite. În rândurile scrise de mâna talentatului Beldie se află și lumea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de genul: oare și pe lumea aceasta trebuie să mă hrănesc ca pe lumea dintâi? Oare am corp? Și aici se îmbătrânește? Percep în jur tot soiul de foșnete, de mișcări, însă le percep confuz, fără să înțeleg deocamdată cine populează văzduhul: sunt aidoma unui copil în primele zile de la naștere, neacomodat cu noua realitate exterioară, incapabil încă s-o dibuiască. Mă pomenesc întrebându-mă cum să țin socoteala zilelelor scurse aici. Îmi zic să număr zilele după perioadele de somn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Mă simt încurajat și continuu să-l iscodesc pe învățătorul meu: -Dar spune-mi, Victor Doi, iartă-mă că te numesc astfel!... Știi, semeni extraordinar cu fratele meu Victor... Pe viitor promit să nu mai greșesc însă. Spune-mi, cine populează văzduhul? Ce zici, e nimerit să numesc de-acum așa noua mea patrie? Cine-l populează și ce relief este acesta, avem noi sau n-avem corporalitate? -Iară mă asaltezi nu cu o întrebare, cum te-am rugat, ci cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
iartă-mă că te numesc astfel!... Știi, semeni extraordinar cu fratele meu Victor... Pe viitor promit să nu mai greșesc însă. Spune-mi, cine populează văzduhul? Ce zici, e nimerit să numesc de-acum așa noua mea patrie? Cine-l populează și ce relief este acesta, avem noi sau n-avem corporalitate? -Iară mă asaltezi nu cu o întrebare, cum te-am rugat, ci cu o rafală de întrebări. Dar mă voi strădui să te lămuresc. Dacă așa dorești, numește văzduh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
spre cer. Ai avut o ezitare, ai întârziat și porțile cerului ți s-au închis, nu ești singurul care a pățit una ca asta. Dar e posibil să se mai deschidă o dată și să ajungi totuși acolo, în cer. Cine populează Văzduhul? Tot felul de creaturi, venite de te miri unde. Nu le putem așeza pe toate sub același numitor. Unele sunt din cer, altele de pe pământ, ca tine, altele sunt mesageri ai lui Satan, ce mai, o faună pestriță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îmi face vizită din dormitorul vecin - identic. Furios. „În condițiile astea, refuz să stau aici.“ Ieșim pe culoar - rumoarea femeilor din orchestră: au dormit - inclusiv directoarea - într-un fel de entre-sol, „dormitor separat“, pe saltele de lână (nu de paie) populate cu ploșnițe extrem de abundent, de mărimi cu totul neo bișnuite (după afirmațiile lor). Au vegheat toată noaptea cu lumină, discutând ploșnițe și modă. Directoarea spumegă. Mergem la cantină pentru micul dejun (o jumătate de oră cu autobuzul) și apoi pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe străzi pun o pată de culoare. Seara însă se aprind în port lumini albe, roșii, verzi și chiar albastre, care tremură în mare ca necontenite semne și chemări. Constanța aceasta pe care n-am văzut-o niciodată împreună e populată cu cuvintele și înțelegerile dintre noi. Toate lucrurile și toate locurile sunt pline de înțelegerea dintre noi. Te sărut. Revenire probabilă - marți. Cinci zile - o scrisoare: nici măcar nu e mult. Am știut-o: ce tâmpenie să-ți port pică! Ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
schimb, un surogat din Cheia cerului - un surogat ce nu ținea seama de nimic, din moment ce nu putea transfera nimic în sfera irealului și nu profita de deosebirile dintre real și ireal. Pentru că basmele nu se aflau așternute pe hârtie, ci populau casa, ele făceau parte din banalitățile vieții. Prin tot satul se rostogoleau imagini spăimoase. Mai apoi însă, după unsprezece ani trăiți la oraș, am ajuns să locuiesc într-unul dintre cele trei așa-numite blocuri-turn, în cel mijlociu. La etajul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a soldatului din orice armată a lumii, "supraviețuirea" sa într-un mediu ostil, nu stat în îndârjire și demnitate, ci în supunere și comiterea actului minim cerut de superiorii ierarhici. Auzită noaptea, pe unul din posturile de radio bucureștene, care populează și poluează universul FM: "a venit acum în studio Vali, profesorul de party..." Proverb istro-român: Banii aduc mulțumirea, mulțumirea produce bucurie, bucuria aduce sărăcia și sărăcia face minte". Peste numai trei zile termin armata. Îmi propun să scriu primele cinci
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de ce nu se mai pot găsi fete valabile, frumoase la suflet și la trup după vârsta de 26-28 de ani, maximum. Notiță scrisă după o zi întreagă pierdută la Palatul Parlamentului într-un colocviu inutil și stupid de "integrare europeană", populat cu urâte și urâți obsedați de propria lor carieră. Oameni metamorfozați în CV-uri monstruoase. Sfaturi practice: "Dacă ești frumos, rămâi demn de frumusețea ta. Dacă ești urât, fă să se uite urâțenia prin știința ta. Înțeleptul este acela care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la Geneva. Jardinage (grădinărit) pe circa 3 metri pătrați de pământ, în curtea unei vile plasate într-unul din cele mai șic cartiere ale Genevei, cu un nume grăitor: Florissant, cartier înfloritor și burghez ca și viața locuitorilor care îl populează. Mai degrabă artizanat decât grădinărit: locul, lotul, săpăligi miniaturale, semințe de legume în plicuri colorate cumpărate de la supermarketul Migros. Indicații riguroase de sădire, inclusiv măsurarea temperaturii solului. Proprietara mini-grădinii îmi arată și explică totul, în cele mai mici detalii, eu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
înțeleg, nu știu de ce rădăcinile mele de țăran de Băragan mă chinuie atât de mult. La sfârșitul muncii, sunt tare mândru de opera mea: câteva brazde reavăne ce aduc cu un mormânt proaspat săpat (imagine tristă, dar chiar așa arătau!), populate de plăntuțe firave de salată ce nu cred că vor supraviețui frigului de peste noapte. Sunt fericit. 26 martie 2002 Observația amară a rusului promotor al "occidentalismului", Aleksandr Herzen, la sfârșitul "memoriilor" sale: "După ce am rătăcit printre străini, observându-i de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de chebab ieftin și de calitate îndoielnică, magazine de cartele telefonice ieftine (de fapt, telefonie prin Internet de o calitate execrabilă), magazine cu mărfuri la 1 euro cu gunoi de plastic fabricat în China etc etc. Magazine-dughene. Peisajul urban este populat cu femei voalate mai mult sau mai puțin (de la batic la burka integrală, neagră, care sperie efectiv trecătorii), bărbați dând impresia că sunt tot timpul ocupați, aflați în treabă (affairés, spun francezii), dar care de fapt nu fac nimic, cam
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nici mai puțin de 80 de naționalități diferite. Numai pavilionul în sine are circa 1500 de camere grupate în patru corpuri de clădire a 10 etaje fiecare. Un oraș multicultural, cu propriile sale reguli și obiceiuri de viață. Bucătăria este populată de americance care gătesc ouă ochiuri îmbrăcate în pijamale și papuci galbeni pufoși cu capete de rață. Africanii pregătesc orezul și frig banana plantan învăluiți în nori de fum. Maghrebinii vorbesc tot timpul fie prea tare, fie prea încet, șușotind
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
primei femei care a traversat Pacificul, într-un ketch, singură-singurică, singurică-cuc, mă rog, cât poate fi de singură o femeie, fie și pe ocean. Femeile nu pot fi singure. În cel mai rău caz, au gândurile lor cu care pot popula soarele și luna; oricum - singurătatea dnei Sharon Sites Adam e o problemă a dlui Adam, soțul. Pe mine m-ar fi interesat o unică problemă: care e modelul rochiei cusute de dna Adam pe ocean în timpul călătoriei de la Yokohama în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pe panta minciunii și megalomaniei, iar pe de altă parte a urmat lunga noapte a dictaturii, când Securitatea a devenit pur și simplu o bandă infracțională teroristă sub acoperirea Statului. Secția ,,torționari” a Securității, pe departe cea mai numeroasă, era populată cu indivizi incapabili de vreo performanță, leneși care nu aveau chemare să-și câștige existența prin muncă cinstită, slugarnici și capabili de orice ticăloșie pentru avantaje nemeritate, aceștia stăteau la un birou și fabricau dosare. În timp ce majoritatea își câștigau existența
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
a fi invidios pe succesele altuia, succese care dacă ar fi reale le-aș aprecia și pot spune că am un respect deosebit pentru un meseriaș adevărat. Dar aici nu este cazul. De altfel, Parlamentul în marea sa majoritate, este populat cu oameni care n-au nimic de spus, nu sunt potriviți pentru locul respectiv, nu au nici o dorință de a face ceva bun pentru țară. Imagine din clasa a XII-a la Liceul „Mihai Eminescu” (împreună cu dl Sârbu, diriginte și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Bâlea Lac arătăm că: - din 1902 până în 1946, aceasta a fost îngrijită și administrată de cei doi Mock, tată și fiu. În 19 august 1933, la solicitarea lui Anton Mock, locuitorul Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a populat lacul Bâlea, pentru prima oară în existența sa cunoscută de om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]