7,887 matches
-
ó le-šomerQy mițewoÖ"w le-’elep dÄr (Dt 7,9): „Să știi, așadar, ca Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu, Dumnezeul credincios care păstrează legământul sau și indurarea să până la al miilea neam față de cei care îl iubesc și păzesc poruncile sale.” (t.n.) ... mel"km yir’ó w"-q"mó œarm we-yištaƒawwó le-ma‘an YHWH ’ašer ne’m"n Qe:oš Yiœer"’Ql wayi>eh"rek" (Is 49,7cd): „... regii vor vedea și se vor ridica, de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înviază șpe cei morțiț” (G-R); „Cel ce dă viață”, „care învie șmorțiiț” ( C); „qui vivificat” (Vg); „qui donne la vie” (BJ); „who gives life” (RSV). Este apoziție pe langă theoó în 1Tim 6,13, unde Pavel îi dă lui Timotei porunca solemnă să păstreze dreapta credință și începe astfel: paraggéllÄ enÀpion to¤ theo¤ to¤ zÄiogonoúntos tà pánta...: „Îți poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viață...” (BS) În Rom 4,17, este tot apoziție și se referă mai precis
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cuprindă texte, monumente, relicve, observații de tot felul. Ca patrimoniu național și universal al culturii, istoria se Înscrie În documente de epocă și vestigii de genul: - celor latinești: carta, celula, chirographum, codex, epistola, registrum, sigillum etc. sau grecești: scrisoare, pecete, poruncă, hrisov etc. ori slavonești: Înscris, zapis, izvod, adeverință, uric ș.a., care se prezintă sub formă de pergamente, manuscrise, imprimate etc. originale, cu grijă păstrate În arhive, biblioteci, muzee, colecții etc.; - unor cărți, reviste, ziare, foi volante, prospecte, manifeste, proclamații, declarații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
văzut ca o unitate a informației cu dimensiunea relațională, aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificații, cea care contextualizează informația. Spre exemplu, o informație verbală imperativă („Vino!”, „Citește!”, „Spune!” etc.), în funcție de situație și de relația dintre „actorii” comunicării, poate fi : poruncă, provocare, îndemn, sugestie, ordin, sfat, rugăminte, capitulare etc.; b. perspectiva telegrafică asupra comunicării este înlocuită de modelul interactiv, care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de supracodificare, la care elevii, vom vedea, sunt sensibili în mod particular. Încercați, după modelul de mai jos, astfel de exerciții de supracodificare cu clasa dumneavoastră. a. Dați-le aceeași indicație verbală Ă „Notați acum” Ă cu ton de rugăminte, poruncă, indicație neutră. Observați ce se întâmplă. b. Accentuați diferit același enunț și observați rezultatele. Exemplu: „Pentru mâine aveți o temă frumoasă. Pentru mâine, aveți o temă frumoasă!!” În cadrul cercetării CPV sunt în curs studii foarte interesante care urmăresc valoarea comunicativă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
curente intelectuale care au formulat susțineri la fel de Îndrăznețe ca acelea ale adepților ideilor eugeniste, ce nu se sfiau să afirme că societatea, statul și relațiile umane ar trebui să se bazeze pe legile vieții descoperite de știință, și nu pe poruncile divine prescrise În Biblie 28. Cu toate acestea, eugeniștii români nu se proclamau ateiști sau agnostici. În realitate, mulți dintre ei Își mărturiseau deschis afilierile religioase. Totuși, ideile lor radicale reprezentau o provocare puternică la adresa Weltanschauung-ului adânc Înrădăcinat, bazat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan, fond personal, dos. 22, p. 13. 94. „Legea sanitară”, p. 5358. 95. „Legea sanitară”, pp. 5345-5355. 96. George Mosse, Nationalism and Sexuality, University of Wisconsin Press, Madison, 1988. 97. V. Christodorescu, „Educația fizică. Factor de progres și regenerare națională”, Porunca Vremii 2, nr. 35, 11 octombrie 1932, p. 2. 98. Regimul comunist Înființase o organizație cu un nume similar, „Șoimii Patriei”, În care copiii erau membri Înainte de a deveni pionieri. Nu am reușit să aflu cu claritate dacă aceasta era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
funcționarea Colegiului Medicilor (dispozițiunile referitoare la medicii evrei)”, În Pantelimonescu, Statutul evreilor, pp.121-131. 82. Al. Popovici, „Problema sănătății În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. 83. Ștefan Anghelescu, „Fascismul și familia”, Porunca Vremii, vol. 11, nr.2333, 19 septembrie 1942, p. 1. 84. Al. Popovici, „Problema sănătății”, p. 11. 85. „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. 86. „Decret-lege pentru Înființarea Institutului de boli
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru Înființarea Institutului de boli ereditare și tumorale”, Monitorul Oficial 58, nr. 250 (25 octombrie 1940): 6091; Leon Prodan, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin Eugenic și Biopolitic 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. 87. Mihai Antonescu, „Înfăptuirile regimului Antonescu”, Porunca Vremii, 11, nr. 2323, 6 septembrie 1942, pp. 1-4. 88. „Decret-lege pentru organizarea sanitară a statului”, Monitorul Oficial, vol. 71, nr. 1, 25 martie 1943, pp. 2653-2681. 89. Iuliu Moldovan, „Instituții sanitare și de ocrotire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 1, ianuarie-februarie 1939, pp. 15-19. Agârbiceanu, Ioan, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp. 1, 3. Antipa, Grigore, Problemele evoluției poporului român, Cartea Românească, București, 1919. Antonescu, Daniela, „Asistența
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp. 1, 3. Antipa, Grigore, Problemele evoluției poporului român, Cartea Românească, București, 1919. Antonescu, Daniela, „Asistența delicvenților”, Sănătatea Publică, vol. 42, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 309-318. Antonescu, Ion, „Apel către femeia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
d-lui General Antonescu”, Timpul, vol. 5, nr. 1464, 6iunie 1941, p. 1. Antonescu, Mihai, „Principiile nouei reforme a Statului Român (Despre statul biologic și funcțional)”, Societatea de Mâine, vol. 18, octombrie-decembrie 1941, pp. 85-86. Antonescu, Mihai, „Înfăptuirile regimului Antonescu”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2323, 6 septembrie 1942, pp. 1-4. Aronovici, A., Omul și sociologia dupe Darvin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a. Babeș, Victor, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să facă saltul spre „bunul-simț” poate evita lucrul acesta. * „Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Acest percept moral creștin cuprinde un paradox subtil, care i-a prilejuit filosofului Lucian Blaga un comentariu ironic, pe măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat. În numele iubirii față de aproapele, ni se cere la fiecare pas să ne sacrificăm pentru «egoismeleă altora”. * „Și-mi caut leacul/Și la Dumnezeu și la dracul.” (Tudor Arghezi) Putem să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cine e aproapele? Celălalt, în diferența lui radicală, în alteritatea lui absolută. Desigur. Dar nu numai ceea ce e lesne de iubit, ar fi prea simplu... Aproapele este și cel care nu ne place, sau chiar acela pe care-l detestăm. Porunca de a-ți iubi aproapele pe care-l iubești deja - un tată, o mamă, copiii, frații și surorile, prietenii... - nu prezintă niciun interes. Ce-ar însemna un îndemn la o îndatorire pe care o practicăm deja? în schimb, a-ți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofic, care te condamnă la privirile dezaprobatoare ale celor mulți, incapabili să înțeleagă de ce și cum cutare sau cutare gest apare dintr-odată în cursul obișnuit al unei lumi în care toți, ca niște sclavi, se mulțumesc să se supună poruncilor societății. Ca cetățean al lumii, dar în și mai mare măsură ca locuitor al universului, al cosmosului, Diogene dezvăluie unul dintre secretele lui hedoniste: fericirea este o chestiune de singurătate și se plătește cu neînțelegerea de către spectatorii neangajați pe acest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se poate, se întreba el, ca meșterul să-mi fi cerut un lucru atât de prostesc și atât de greu de îndeplinit? Cum să stau cu pumnul strâns vreme de un an, fără să-l deschid o clipă? De ce această poruncă fără nici o noimă? Cu toate acestea, împotriva întrebărilor iscate de valul de mânie care-l cuprinsese la început, tânărul, care se tot gândea la ce i se ceruse, a izbutit să țină pumnul strâns vreme de douăsprezece luni, chiar și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Ce trebuie să fac acum? a întrebat el. Meșterul i-a răspuns: Am să-ți pun altă piatră în mână și ai să stai așa un an. De această dată tânărul și-a arătat mânia: Încă un an? De unde această poruncă fără rost, ivită în mintea unui prost bătrân? El, care dorea să se facă giuvaergiu, de ce să nu învețe meserie cum se cuvine? În vreme ce striga, meșterul i-a pus în mână altă piatră. Fără să-și dea seama, tânărul a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ceva care nu poate fi verificat prin propriile simțuri. Μ Credincioșii invocă, adesea, exemplul lui Avraam pentru a dovedi că omul poate atinge totuși culmea fidelității În credință: când, cu sufletul Încărcat de durere și de lacrimi, Avraam dă ascultare poruncii divine și ridică pumnalul pentru a-și sacrifica unicul fiu, fidelitatea acestuia Întru credință nu putea să nu fie răsplătită: În clipa supremă a sacrificiului, Îngerul trimis de Dumnezeu va opri brațul tatălui, care-și va recăpăta astfel fiul. Răsplata
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
gândirea morală, trebuie să fie mereu o responsabilitate a creației, o cunoaștere debarasată de ură; pentru gândirea altruistă, este de neconceput un rezultat al cunoașterii doar pentru sine etc. Μ Ochii unui părinte obișnuit să fie moralizator exprimă mai mult porunci neverbalizate... Μ O problemă, cu cât mai mult ți-o pui, cu atât și dispui de ea (chiar și o maladie, organică sau psihică, poate fi pusă să se deconspire În tainele ei). În gândire nu trebuie să funcționeze deci
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dizolvarea „naturală” a Bisericii. Pare nebunesc, repet, dar cazul jeanșilor „Jesus” este o dovadă a acestei stări de fapt. Cei care i-au produs și i-au lansat pe piață folosind ca slogan la nivel pragmatic una dintre cele zece porunci demonstrează - probabil cu o oarecare absență a sentimentului de vinovăție; altfel spus, cu inconștiența celui care nu-și mai pune anumite probleme - că se situează deja dincolo de limitele în care se încadrează forma noastră de viață și orizontul nostru mental
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Constă într-o înșiruire lungă, previzibilă și riguroasă a meritelor democrației creștine. O astfel de listă nu este lipsită, tehnic vorbind, de o anumită alură liturgică: se știe că toate religiile au o slăbiciune pentru pomelnice, ale căror fundamente sunt porunca, litania, rozariul. Acest lucru pledează într-un anumit sens în favoarea lui Andreotti, deoarece demonstrează fără echivoc - ca orice încercare lingvistică - faptul că buna sa credință catolică, ce-și trage originile din copilărie, are ceva sincer. Totuși, în ceea ce ne privește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Aceasta este însă o amăgire care ar duce la consecințe dezastruoase. Este foarte probabil ca acela care se analizează pe sine să ajungă la schizofrenie”, deoarece numai metoda ascezei, cu procedeele ei (paza minții, purificarea ei, pocăința, rugăciunea și ascultarea poruncilor), constituie soluția, căci aceasta „ne ajută să ne desprindem de închipuiri și de robia față de cele trupești și să ne constatăm jalnica așezare lăuntrică” (Vlachos, 1998, p. 169). Aceste opinii trebuie interpretate cu prudență, deoarece, pe de o parte, ele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de Roman la 23 aprilie 1531. Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș, îl dă jos în 1550 din jilțul episcopal, dar celălalt fiu al lui Rareș, Ștefan, îi redă demnitatea ecleziastică în 1551. M. s-a așezat la lucru din porunca lui Petru Rareș, povestind, în limba slavonă, evenimentele scurse în Moldova de la moartea lui Ștefan cel Mare și până în 1542 - într-o primă redacție, continuată de Eftimie -, întinse apoi până în anul 1551 - în cea de-a doua versiune, dusă mai
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
Contemporani, 153-155; Tuchilă, Cetățile, 121-130; Grigurcu, Existența, 377-380; Cristea, Fereastra, 196-200; Gheorghe Grigurcu, Poezia nefeminină a Norei Iuga, VR, 1990, 6; Ștefan Melancu, „Săpunul lui Leopold Bloom”, APF, 1993, 6; Ioana Pârvulescu, Concentrat de femeie, RL, 1993, 34; Gheorghe Grigurcu, Porunca inimii, RL, 1998, 45; Irina Petraș, Capricii, APF, 1998, 12; Dicț. scriit. rom., II, 659-660; Alex Ștefănescu, Întâmplări în suprarealitatea imediată, RL, 2000, 26; Alex. Ștefănescu, Câtă cultură, atâta sinceritate, RL, 2000, 46; Cistelecan, Top ten, 167-170; Iulian Băicuș, Doamna
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]