5,805 matches
-
amâna decizia spunând că „Nu ne putem decide astăzi pentru că unchiul Harry ne ajută cu plata casei și trebuie să ne consultăm înainte cu el.” Astfel se pregătesc pentru tehnica „Ai putea mai mult”, care te pune pe tine în postura de a avea nevoie ca acea persoană să fie de partea ta în cazul în care oferta trebuie aprobată de vreun comitet. Poți primi sugestii din care însă nu se înțelege un acord tacit: „Dacă mai scazi 10%, ai o
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
înseamnă neapărat două părți egale și asta pentru că o poți face de mai multe ori. Nu te oferi niciodată să împarți tu, încurajează-ți adversarul să o facă. Dacă reușești să îți faci oponentul să ofere împărțirea, îl pui în postura de a sugera compromisul. Apoi poți accepta cu greu propunerea lor, astfel lăsându-le impresia că au câștigat. CAP. 10 Gambiturile Intermediare: Gestionarea Situațiilor Dificile În negocieri extinse, veți întâlni frecvent situații dificile, impasuri sau blocaje definitive. Iată definițiile mele
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
subsahariană. Ca urmare a creșterii substanțiale a câștigurilor sale de pe urma exporturilor, Africii subsahariane i-a scăzut rata de risc de credit în fața instituțiilor financiare internaționale; • totuși, creșterea prețului petrolului a pus economia postcolonială, orientată spre export, a acestei regiuni în postura de a fi nevoită să facă împrumuturi internaționale și mai mari, pentru a achiziționa mărfuri derivate din petrol; • perioada de risc scăzut de credit și de nevoie critică de lichidități a Africii subsahariene a coincis cu nevoia disperată a băncilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
În cuantificarea riscurilor, atât În ceea ce privește activele identificate, cât și În privința elementelor de pasiv existente sau potențiale. Din moment ce operațiunea de fuziune sau achiziție este un proiect ce implică două părți, expertiza due diligence este realizată În colaborare cu compania țintă. Această postură este delicată, Îndeosebi În cazul operațiunilor orizontale, deoarece până ce nu s-a semnat acordul final, cele două Întreprinderi rămân concurente pe piață. Se impune deci prudență În privința documentelor și a informațiilor puse la dispoziție cu ocazia auditului. Totuși, trebuie să
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
în această ultimă prezență de dinaintea absenței definitive. Locuri și obiecte cu valoare mnemonică: importanța costumuluitc "Locuri și obiecte cu valoare mnemonică\: importanța costumului" Numai memoria, una având la bază pe locuri și obiecte, poate determina apariția unor astfel de forme. Postura mereu invocată a personajului waki, „întins pe un covor de iarbă și amintindu-și trecutul cât e noaptea de lungă”, creează o asociere strânsă între amintire și fantomă. Perna pe care își doarme somnul și își țese visele este și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care a murit. Pentru ca întâlnirea să aibă loc, sunt necesare nu numai unele ritualuri specifice, ci și anumite atitudini și poziții ale corpului, evocatoare ale trecutului. În Kiyotsune, femeia care speră în întoarcerea defunctului ei soț, în venirea fantomei, adoptă postura deja pomenită a lui waki. Ca să facă posibilă această revenire - „fie și doar în vis, dacă așa i-e vrerea” -, ea se întinde pe pat, spunându-și: „perna mea o să-i destăinuie dragostea ce i-o port”. Totul se petrece
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
contact, dincolo de granița neființei, forța trecutului pentru cei vii cu forța trecutului pentru cei plecați dintre ei. Căci locurile memoriei în teatrul no au aceeași valoare pentru oamenii vii ca și pentru cei morți, aceștia continuând să-și amintească. Dacă postura evocatoare se dovedește eficace, e pentru că locul marcat cu o stelă, un templu sau un simplu pin este un veritabil loc al amintirii atât pentru unii, cât și pentru ceilalți. În no, spectrul însuși e bântuit de fantomele trecutului. Fantoma
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și în mânile noastre și abia apoi în altă parte (p.121Ă. Terapeuții au abilitățile necesare pentru a ajuta individul să se descurce cu stresul individual precum și cu posibilele consecințe psihosomatice și comportamentale, dar de obicei nu se află în postura în care să poată acționa în calitate de agenți ai schimbării politice. Este important ca ei să își recunoască limitele propriilor intervenții profesionale și să lucreze împreună cu alți profesioniști din domeniul sănătății umane, asistenți sociali și politicieni în promulgarea schimbării la nivel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care oferă posibilitatea rezoluției, find apoi întărită de o comunicare mai directă. Elementele din poveste pot fi accentuate indirect pentru pacient prin sugestii intercalate care sunt organizate de schimbările din vocea terapeutului, timbrul vorbirii, rata respirației, privire sau modificări ale posturii. Construcția metaforelor Poveștile au fost adesea construite în jurul următoarelor teme: viața unui stejar (vezi intervenția 20Ă sau a unei roșii, schimbarea anotimpurilor în cursul anului, metamorfoza unei omizi în fluture, sau cursul unui râu de la sursă până la vărsarea în mare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile lui Platon -, dar într-o postură abracadabrantă: sub un morman de blănuri, învelit în niște pături... Asemenea simulacre de lux, de moliciune - un păcat grecesc -, de abandon, de delăsare te fac să te gândești nu atât la cursul unui atenian auster, care proslăvește virtuțile ascetice, rigoarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Suda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se întâlnesc binele și răul, ceea ce este bun și ceea ce este rău. Filosoful nu evoluează nicăieri în prescriptiv, în normativ: el descrie lumea așa cum e, arată realitatea așa cum apare ea unui ochi exersat și lucid. El inaugurează, încă o dată, acea postură a înțeleptului care nu vrea nici să râdă, nici să plângă, ci doar să înțeleagă. Nici lacrimile lui Heraclit, nici râsul lui Democrit: perspicacitatea lui Lucrețiu. Asupra lumii, el adoptă punctul de vedere al lui Sirius: imaginând, deducând, vede ceea ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o urmezi pentru a te bucura de tine însuți. Hedonismul nu presupune egoismul, nici măcar bucuria răutăcioasă, ci edificarea sinelui ca o cetate, o fortăreață de necucerit. Lucrețiu utilizează metafora castelului construit pe un pisc stâncos - persistență a sublimului și a posturii romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemenea unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tehnici simple și practice pot fi urmărite în caseta următoare. Posibilități de a influența prin comunicare (Alex Mucchielli, Arta de a influența) Influențarea normelor sociale (procedee, p. 165) Influențarea relațiilor sociale (procedee, p.126-127) - ținută vestimentară, mod de prezentare; - paralimbaj, postură corporală; - folosirea unor cuvinte semnificative, ; - fraze sau formule de limbaj stereotipe; - poziționare spațială; - modificarea diferiților parametri de mai sus; - evocarea unor evenimente trecute; - referiri la situații deosebite; - apelul la cunoștințe comune; - evocarea indirectă a normelor culturale de referință; - discreditarea unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizări cu o componentă importantă de asistență și suport pentru beneficiari, alături de acțiunile de avizare și organizare de tipul menționat, se desfășoară procese foarte apropiate de facilitare, cum ar fi poziționarea supervizorului în anumite momente ale vizitei sale într-o postură de consultant sau felul în care este perceput de către comunitate (se consideră că supervizarea este o importantă componentă relațională), „colecționarea nevoilor și problemelor comunității și sinteza lor”, medierea unor conflicte sau chiar valorificarea cu aportul supervizorului a unor oportunități de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lor trebuie timp și evitarea grabei în contacte care ar putea să jeneze comunitatea. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată acelor lideri incontestabili ai comunității al căror rol, dacă este ignorat de noul-venit, i-ar putea pune în postura unor posibili adversari ai cercetătorului. (Beca, 2002, p. 88) Dacă cineva, nou-venit în grupul comunitar, nu reușește să lămurească pentru ceilalți rolul său există șansa ca oamenii locului să încerce să-și clarifice singuri nelămuririle, incluzându-l pe cercetător într-
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. Egoismul și individualismul sunt factori psihologici care împiedică realizarea „reversibilității” în plan moral, a acelui schimb echilibrat între „drepturi” și „datorii”, punându-l, în schimb, pe individ într-o postură de a se simți mereu frustrat în drepturile sale, și de a-l transforma într-un revendicativ de „profesie”. Or, „sentimentul de vinovăție”, nu se poate forma decât o dată cu realizarea procesului integrării noastre treptate în sistemul axiologic al „conștiinței sociale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
jocului se definea astfel: nici unul dintre cei trei nu trebuie să aibă relații ostile cu ceilalți doi, pentru că aceasta permite, chiar încurajează coalizarea celorlalți doi împotriva lui. Când Henry Kissinger și-a dat seama că SUA se află în această postură față de cele două puteri comuniste, a inițiat vizita la Beijing a președintelui Nixon, a propus măsuri care să ducă la îmbunătățirea relațiilor americano-chineze și a început să joace cartea chineză la Moscova și cartea sovietică la Beijing, împiedicând astfel asocierea
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
E omenesc să veghezi, în schimb, să supraveghezi depășește acest cadru și se transformă într-o greșeală, într-o deviere ce trebuie semnalate și, implicit, sancționate. Supravegherea este agitată și iscoditoare - mai totdeauna polițienească. Ea se exercită pornind de la o postură ierarhic superioară, dar subterană, disimulată, ba chiar perversă. Prin intensificarea „vegherii”, actul de „supraveghere”, deși înrudit, își schimbă statutul și natura. Astfel, veghetorii de noapte pitiți în sală devin „supraveghetori”, ca și cum, în cazul lor, am asista la o întețire a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în fostele țări comuniste din Est! Iar în seara aceea, în chip brutal, amestecând prezentul și trecutul, Racine și autobiografia, m-am gândit că, dacă supravegherea implică obligatoriu un spectator, în teatru, unde, a priori, întotdeauna există cel puțin unul, postura lui se schimbă când asistă la o supraveghere. El privește și ascultă altfel. Atunci, sub impactul scenei-matrice din Britannicus, care redeschisese răni vechi, s-a născut această reflecție asupra excesului de teatralitate pe care îl generează supravegherea, asupra plăcerii perverse
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
deși înrudite, cele două dispozitive se deosebesc considerabil. Este ceea ce vom încerca să lămurim în continuare, căci dacă, în ambele cazuri, spectatorul se află într-o altă situație decât cea obișnuită, incidențele nu sunt aceleași. „Supravegherea” este întotdeauna asociată unei posturi polițienești, în timp ce „teatrul în teatru” destabilizează ficțiunea și produce un nesperat „efect de adevăr”. A vorbi despre „scena supravegheată” nu presupune aici, am anunțat-o de la început, examinarea tuturor textelor, ci mai degrabă identificarea ansamblului de proceduri și de dispozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Spectatorul este, în cazul particular al supravegherii teatrale, un observator deopotrivă lucid și implicat. Din această dublă vocație provine și plăcerea pe care o resimte. Mai mult ca oricând, el se află, în același timp, înăuntrul și în afara ei. Ambiguitatea posturii lui îl excită și îi ține atenția trează: captivat de procesul în sine al supravegherii, este interesat totodată de urmările acestuia, răsfrânte asupra destinului personajelor. Supravegherea îi acordă statutul de spectator în egală măsură brechtian și aristotelic. În teatru, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
că supravegherea există întotdeauna în stare pură. Ea poartă deseori amprenta practicilor învecinate, observația și voyeurisme-ul, și această confuzie alimentează teatrul și scopurile lui. Dar nu încape îndoială că un element comun, un dat imuabil le reunește pe toate trei: postura, care este aceeași - să vezi sau să auzi fără să fii văzut sau auzit. O postură ce pretinde îndeplinirea unei duble activități - camuflajul și dezvăluirea - și care asigură legătura dintre supraveghetor și supravegheat. Chiar dacă motivațiile diferă, procesul, același peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și această confuzie alimentează teatrul și scopurile lui. Dar nu încape îndoială că un element comun, un dat imuabil le reunește pe toate trei: postura, care este aceeași - să vezi sau să auzi fără să fii văzut sau auzit. O postură ce pretinde îndeplinirea unei duble activități - camuflajul și dezvăluirea - și care asigură legătura dintre supraveghetor și supravegheat. Chiar dacă motivațiile diferă, procesul, același peste tot, organizează o constelație secretă, articulată grație unei practici și a tot ceea ce ea produce ca joc
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Il campiello, mica piață unde nimeni nu se poate ascunde de priviri indiscrete, e un spațiu viu, care se agită și se mișcă în ritmul acestei supravegheri mutuale. Spațiu seducător prin reversibilitatea raporturilor, căci nimeni nu încremenește aici într-o postură imuabilă: fiecare vede și este, la rândul lui, văzut. Redistribuirea rolurilor interzice dihotomiile definitive sau evaluarea morală durabilă: nimeni nu e mai vinovat decât alții și fiecare e vinovat, rând pe rând! Reciprocitate absolută, imposibilă în afara acestui conglomerat uman, în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]