5,068 matches
-
utilizatorii spațiului urban. Informațiile obținute fiind după aceea transformate În date de temă ale proiectului de reabilitare dar și de dezvoltare a spațiului urban studiat. Este un surprinzător proces de globalizare estetică prin care America absoarbe la modul cel mai pragmatic idei transformându-le, prin dialogul dintre specialiști și cetățeni În opțiuni proprii. Orașul, astfel transfigurat, devine la rândul lui un model made in America bun de exportat În toată lumea. Să vedem care sînt elementele de bază ale imagini urbane propuse
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
dintre vechiul și noul Babilon nu putem descoperi decât imaginea orașului dintotdeauna În ceea ce are constant dar și opțiunile specifice ale unei societăți anume. Noi pentru ce optăm? Pentru o imagine părăsită ? Iașiul nu a beneficiat, din nefericire, de Îngrijirea pragmatică, eficientă a oricăruia dintre orașele americane. Utilizând cu perseverență conceptele simple ale unei școli de urbanism, fără prejudecăți dar și cu nedisimulate frustrări, America Își impune deja modelul cultural În toată lumea. Succesul este posibil datorită coroborării cu puterea politică
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
că este puțin sau deloc valorificat. Faptul că suntem acum interfața dintre două centre mondiale de putere Înseamnă o resursă inepuizabilă de dezvoltare numai dacă o vom transforma dintr-un avantaj simbolic Într-unul economic și de influență. O viziune pragmatică a avut Alexandru cel Bun atunci când a pus temeliile curții domnești. Iașiul era deja un centru negustoresc important situat la intersecția unor mari drumuri comerciale europene. Dezvoltarea orașului a fost determinată de existența acestor adevărate culoare medievale de transport. Cursul
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
hard power și soft power cultural). În concluzie, trebuie să se schimbe abordarea gestionării situațiilor de crize interculturale în noua paradigmă asimetrică și de tip hibrid de la nivel global. Soluția ar fi conturarea unui dialog la nivel organizațional mult mai pragmatic și inteligent, ce s-ar fundamenta pe încredere și libertate intelectuală, întrucât la baza acestuia va domina informația utilă și relevantă, care s-ar traduce prin putere de decizie și acțiune strategică. Astfel, mai multe state ar putea asimila conceptul
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
arta plastică are aspectul relevării unui cod de semne prin care, în cazul nostru, pictorul se anunță mereu a fi un regenerator al frumosului vieții. Hlinka, Iftinchi, Dascălu, iată trei nume importante ale artei naive din România pe care dimensiunea pragmatică, valorică și artistică a propriei lor creații îi proiectează, de câțiva ani, în rândurile din față ale genului din Mitteleuropa.” „Statornicia<footnote Erwin Josef Țigla, Președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, prefața vol. „Sub umbrela artei naive” footnote
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sale își au rădăcina în imaginarul popular și se află sub semnul liniei curbe, o linie tensionată de vibrația viului. Descendent al străvechii civilizații a lemnului de pe aceste meleaguri, Toader Ignătescu reușește să fie în același timp tradițional și modern, pragmatic și visător.” (Scriitorul Constantin Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și procedurile politice pot și trebuie să fie analizate și din perspectivă normativă (iar aceasta cu atât mai mult cu cât la baza înțelegerii și a opțiunii pentru anumite instituții sau proceduri politice trebuie să se afle nu doar valorile pragmatice și consecințialiste, ci și valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc.). Ca atare, deși "filosofia politică este, fără îndoială, o ramură a filosofiei"13, ea nu poate fi redusă în mod legitim doar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
infirmă această idee. Mai mult, Waldron pare să recunoască el însuși acest specific al filosofiei politice, atunci când introduce instituțiile și procedurile politice în aria ei de preocupări imperative în baza temeiului că acestea presupun nu doar o dimensiune empirică și pragmatică, ci și una normativ-morală (compatibilitatea cu respectul pentru demnitatea umană, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc.). Waldron ar mai putea avea totuși un argument împotriva ideii că filosofia politică este o diviziune a eticii sau o "etică aplicată". Mă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
presupozițiile morale ale argumentării identificate în "etica discursului"22 sau principiul demnității umane egale, care constituie o "axiomă", fie și doar implicită, nu o concluzie a diverselor concepții morale particulare rezonabile 23) și să recurgă la temeiuri și argumente pur pragmatice. În prima interpretare, sugestia lui Waldron nu invalidează ideea că filosofia politică este o ramificație a eticii, de vreme ce acceptă îndreptățirea filosofilor de a recurge la principii morale, deși nu principii morale comprehensive, chiar și în tratarea problematicii ridicate de condițiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
chiar și în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat. În cea de a doua interpretare, despre care cred că exprimă punctul de vedere al lui Waldron 24, sugestia se dovedește problematică imediat ce ridicăm întrebarea: sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Waldron 24, sugestia se dovedește problematică imediat ce ridicăm întrebarea: sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează în științele politice). Pledoaria pentru ideea că problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează în științele politice). Pledoaria pentru ideea că problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice echivalează, altfel spus, cu pledoaria pentru scoaterea acestor probleme din aria de competență a filosofiei politice. Ca atare, pe lângă faptul că relevă o posibilă inconsistență în gândirea sa, sugestia lui Waldron nu invalidează, nici în cea de a doua interpretare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
75-76, 78, 100-101, 110, 123, 130, 134-135, 137, 146, 154, 162-163 argumentare/justificare morală, 16-17, 19-21, 24, 37, 42, 51, 66, 75, 80, 82, 88-89, 92, 100, 112, 115, 149-150, 158 argumentare/justificare moralistă, 25-26, 63, 67, 71, 137 argumente pragmatice, 86, 89, 91-92 autonomia politicii, 31, 57, 74, 123-124, 126, 144, 150-151, 162 autoritate (politică), 35, 50, 54, 59, 64, 68-70, 72, 124-125, 163 B binele moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
39, 87 utilitate, 21 V valori economice, 103-104, 149 valori morale, 10-11, 15, 19, 21, 29, 37-38, 42-43, 53-56, 60-63, 65, 70-71, 74, 76-78, 84-86, 92-93, 102, 113, 123, 126-128, 135, 137, 142-144, 147, 149-151, 153, 158, 160, 162-163 valori pragmatice, 86 valori sociale și politice, 16-18, 37-38, 42-43, 46, 55-56, 61-64, 66-67, 70-71, 88, 100, 103-104, 132, 159, 161-162 vălul ignoranței, 133 violență politică, 58, 97, 160 Abstract This book advances an examination of the main arguments and counter-arguments put
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lucrări ale sale) sau Will Kymlicka (Contemporary Political Philosophy: An Introduction, ediția a II-a (Oxford University Press, Oxford, 2002), pp. 3-5). 24 După cum este probabil cunoscut, în Law and Disagreement (pp. 282-311), Waldron susține că oferă o întemeiere pur pragmatică pentru soluția sa la una dintre principalele probleme ridicate de condițiile dezacordului generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale cu privire la justificarea și interpretarea drepturilor individuale sau la design-ul constituțional adecvat (i.e., regula majorității ca procedură de rezolvare a acestor dezacorduri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
deja că întemeierea oferită de Waldron pentru regula majorității în detrimentul constituționalizării drepturilor individuale și a controlului judiciar ca instanță ultimă de interpretare și garantare a acestora nu este doar neconvingătoare, ci și că ea nu este, de fapt, una pur pragmatică, liberă de orice valori și principii morale, ci se bazează, fie și doar implicit, pe principiul demnității umane egale (Cécile Fabre, "The Dignity of Rights", în Oxford Journal of Legal Studies 20, 2 (2000), pp. 271-282, Richard North, "A Response
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
al Școlii Gusti, considera magia ca pe un corpus de elemente afective și spirituale la care participă o întreagă comunitate. Este asemenea unei lumi de fantasme care funcționează pentru o întreagă unitate socială. Or, vrăjitoria ar cuprinde tocmai ansamblul tehnicilor pragmatice de introducere în jocul social al mentalității magice. Pe scurt, vrăjitoria ar fi magia în acțiune. Vrăjitorii ar fi elita spirituală a comunității la care recurg deseori oamenii în situații grele, ultime, marcate de o maximă gravitate. O remarcă specială
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
magii elevate preistorice și a unor forme de cult primordiale. Ele folosesc în mod mecanic, fără nici o fundamentare teoretică, procedee și formule stereotipe care astăzi sunt în general inventariate de cei care se ocupă de folclor"30. Vrăjitoarele sunt persoane pragmatice. Au proliferat surprinzător și în România după 1989. Contra unei remunerații consistente, ele îți livrează prompt rețete de succes în dragoste și afaceri, horoscoape, hărți ale destinului și informații despre viitor. Acest comerț "spiritual" n-ar avea totuși un succes
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un președinte de etnie germană și confesiune lutherană? Eu cred că nu. De ce? Pentru că acum este prea puternic Partidul Social Democrat în România. Majoritatea celor care vor merge la vot - admiratori și fani ai Antenei 3 - vor vota simplu și pragmatic cu Victor Ponta. Aversiunea față de fostul PDL (astăzi recosmetizat) și Traian Băsescu este încă foarte vie, iar amintirea tăierii salariilor la fel. Prin urmare, majoritatea tăcută a României profunde nu va vota alianța partidele de dreapta, chiar dacă Alianța Creștin Liberală
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
radiografie asupra istoriografiei românești din perioada când la putere se afla un singur partid politic, cel comunist, se poate observa că problema pe care ne-am propus să o abordăm în această lucrare, nu a fost deloc abordată în mod pragmatic, nici măcar după celebra Declarație din aprilie 1964, când România a încercat să iasă puțin de sub controlul Kremlinului. O primă încercare de aducere în atenția specialiștilor a imenselor prejudicii aduse economiei românești de povara plății datoriilor de război către Uniunea Sovietică
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
fi rezistat cu armele Unirii Sovietice, Germania nu ar fi permis partenerului de la Moscova sa treacă Prutul (s-a văzut ca sudul Bucovinei ne-a fost salvat de Hitler!). Abandonarea, fără lupta, a teritoriului național a putut fi o soluție pragmatica, dar ea a rămas dezonorantă. În acestă situație dramatică, Carol a recurs la o soluție disperată, numindu-l în fruntea guvernului pe generalul Ion Antonescu, numai ce a fost salutată de marea majoritate a populației, de armată și de puterile
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și urmărit în permanență de un complex de inferioritate. Lipsa afecțiunii, chiar dacă pe de o parte îl face mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil la sentimentele și dorințele celorlalți, mai apatic, mai pragmatic. Supraprotecția reprezintă un alt tip de îndrumare parentală, care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere- căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care întovărășesc această schemă. Prof.univ. dr. Ion -Horia Bîrleanu Univ. “Ștefan cel Mare” Suceava Cuvânt înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice.O trăsătură
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în spatele său, să înțeleagă structura și funcțiunile componentelor lumii, să priceapă fenomenele observate și să stabilească un sistem coerent de descriere și de explicare a realității. Evident că această curiozitate nu a avut numai un caracter academic, ci și unul pragmatic. Spre exemplu, într-una din lucrările sale, Emil Cioran considera gestul primordial al lui Adam de a mânca din mărul oprit drept cel mai semnificativ pentru condiția umană. Imaginea despre lume a omului primitiv, așa cum se degajă din studiile de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
științifice. Din cele de mai sus rezultă limpede că, în ciuda încrederii absolute, care a fost acordată gândirii raționale umane, ea este imperfectă. Din cauza lipsei de timp a trebuit să renunțe la perfecțiune pentru eficacitate. Este vorba însă de o eficacitate pragmatică (utilă procesului de adaptare și de supraviețuire), dar care în planul cunoașterii adevărului este relativă. CE SE ÎNȚELEGE PRIN CERCETARE? Și dacă tot am urmărit cum a evoluat cercetarea științifică de-a lungul vremii, ar fi cazul să înțelegem termenul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]