KorAP: Find »[drukola/base=prefectură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...372 >

9,282 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

agresivitatea bolșevică a luat forme din ce în ce mai violente, de la manifeste lipite pe ziduri sau aruncate în locuri publice la atacuri armate în plină zi asupra locuitorilor, instituțiilor publice (bănci, oficii poștale, biserici, primării) și organelor administrativ-militare (posturi de jandarmi, cazărmi militare, prefecturi, judecătorii), toate având ca scop intimidarea populației, producerea de panică și, în perspectivă, o răsturnare a regimului politic existent. La 9 ianuarie 1921, Ministerul de Război a comunicat Ministerului de Interne adresa Corpului Grănicerilor, datată 8 ianuarie 1921, în care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din apropierea Nistrului și în care intră Tuzla și Vîlcov, sub conducerea comuniștilor evrei”, fapt care a confirmat informațiile obținute anterior. Nu mai puțin interesantă a fost și arestarea lui Iaslicey Cogan la Chișinău de către agentul de siguranță Micea și funcționarul Prefecturii de Poliție, Frangulea, petrecută la 20 septembrie 1921. În timpul urmăririi, Cogan a aruncat o grenadă, care a rănit un copil, iar după capturare, asupra lui s-au descoperit două revolvere, două grenade și suma de 45.000 lei. La interogatoriu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru protecția demnitarilor a fost căsătoria prințului moștenitor Carol cu prințesa Elena a Greciei, manifestare întinsă pe durata a cinci zile (26-30 martie 1921). Pentru evitarea problemelor de ordine publică și siguranță, măsurile au fost luate în comun de D.P.S.G., Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale. Acestea au vizat controlul și supravegherea localurilor publice, a traseului de la Gara de Nord la Mitropolie și apoi la Palatul Cotroceni, verificarea invitaților, stabilirea căilor de intrare/ieșire, locurile de parcare, garderoba etc. Numai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a activat aproape trei decenii. În Războiul de Întregire a fost detașat ca delegat al D.P.S.G. pe lângă Armatele 4 și 9 ruse, dar a condus și Biroul de Contrainformații. La 10 noiembrie 1918 a fost numit inspector de poliție la Prefectura de Poliție din Chișinău, apoi prefect de poliție la Prefectura Poliției Cetatea-Albă (februarie 1920) și subinspector general și conducător al Subinspectoratului General de Siguranță al Basarabiei. În Basarabia, la conducerea Subinspectoratului, ulterior Inspectoratul General de Siguranță, a rămas, cu mici

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost detașat ca delegat al D.P.S.G. pe lângă Armatele 4 și 9 ruse, dar a condus și Biroul de Contrainformații. La 10 noiembrie 1918 a fost numit inspector de poliție la Prefectura de Poliție din Chișinău, apoi prefect de poliție la Prefectura Poliției Cetatea-Albă (februarie 1920) și subinspector general și conducător al Subinspectoratului General de Siguranță al Basarabiei. În Basarabia, la conducerea Subinspectoratului, ulterior Inspectoratul General de Siguranță, a rămas, cu mici intermitențe, până în 1930. Atunci a fost implicat într-un scandal

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
s-a desfășurat la 21 ianuarie 1928, prezidată de Romulus P. Voinescu și au fost prezenți general Eracle Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei, general Alimănescu, comandantul Diviziei 4 Infanterie, general Jujescu, comandantul Comenduirei Pieței București, colonel Ghițescu, membru delegat permanent la Prefectura Ilfov, N. G. Cantuniari, inspector general al C.F.R., locotenent-colonel Titus Carapancea, comisar regal, colonel Constantin Bolintineanu, șef de Stat Major al Diviziei 4 Infanterie, maior Pârvulescu, șeful Biroului Informații din Corpul 2 Armată, căpitan Costescu, șeful Biroului Informații din Ministerul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ale diferitelor stabilimente industriale - militare, militarizate sau civile, dar de utilitate publică - fiind cunoscut programul mișcării comuniste în această direcție, a fost un alt subiect discutat la 21 ianuarie 1928. În acest sens, a fost stabilită o colaborare între D.P.S.G., Prefectura Poliției Capitalei și Ministerul Muncii care să-și coordoneze eforturile în prevenirea unor atentate și neutralizarea agenților teroriști. Alte relații de colaborare au fost stabilite între D.P.S.G. și Ministerul Justiției, în domeniul îngrădirii și controlului „încetățenirilor”, respectiv cu Direcția Generală a P

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
scoasă în afara legii, iar liderii acesteia au fost arestați și trimiși în judecată. Finalul coabitării dintre rege și Iuliu Maniu a avut loc în ianuarie 1933, în condițiile în care ministrul de Interne, Ion Mihalache, a cerut schimbarea conducerii la Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei, deoarece cu ocazia Anului Nou aceștia au acuzat, indirect, guvernul de situația grea și dificultățile cu care s-au confruntat angajații celor două structuri. Mai mult, colonelul Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
poliție și siguranță, prefecților de poliție și a celor de județ, iar apoi aceștia au fost convocați într-o adunare spre a-și exprima punctele de vedere. La adunare s-a stabilit constituirea a două comisii, una pentru elaborarea organizării Prefecturii de Poliție a Capitalei, iar cealaltă pentru Direcția Generală a Poliției. În urma cristalizării unei forme coerente, proiectul a fost trimis la Consiliul Legislativ, unde a suferit câteva modificări, după care a fost dezbătut în cele două camere ale Parlamentului. În

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
intrare în țară, expulzări și certificate de identitate; d. Biroul prelungirii de ședere în țară. În subordinea directă a Direcției Poliției de Siguranță se mai aflau Inspectoratul Corpului Detectivilor și Biroul Registraturii și Arhivei. O organizare specială a fost acordată Prefecturii Poliției Capitalei, organizată în opt servicii centrale: 1. Serviciul Poliției Administrative (cinci birouri); 2. Serviciul Poliției Judiciare (patru birouri); 3. Serviciul Poliției Sociale, al Moravurilor și Informațiilor (cinci birouri): - Biroul ordinei publice, al asistenței și poliției sociale; - Biroul poliției de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și limitarea unor asemenea cazuri doar în cazuri bine argumentate. Unele voci au contestat noua organizare a Poliției, apreciind că aceasta a dat „o ultimă și decisivă lovitură”, prin care instituția a fost dezmembrată și dezarticulată. Reproșurile au vizat desființarea prefecturilor de poliție, ai căror titulari au fost considerați deținători ai unor atribuții „de capitală importanță”, care au impus respectul legii în fața cetățenilor. În conformitate cu prevederile legii din 1929, conform aprecierilor, funcționarii polițienești au devenit „modești servitori”, subordonați organelor administrative, fără autoritate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nr. 4/1936 (ratificat la 26 ianuarie 1937), în care administrația generală a țării a fost structurată în trei mari grupe: centrală, locală și exterioară. În administrația centrală au fost grupate următoarele servicii: Cabinet, Direcții, Servicii nerepartizate pe direcții, D.G.P., Prefectura Poliției Capitalei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Corpul Pompierilor Militari, Curțile Administrative și Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
centrală au fost grupate următoarele servicii: Cabinet, Direcții, Servicii nerepartizate pe direcții, D.G.P., Prefectura Poliției Capitalei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Corpul Pompierilor Militari, Curțile Administrative și Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale). La rândul ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
arestate 34 de persoane, dintre care 14 în București, 12 în Silistra și câte 4 în Turtucaia și Bazargic. Printre aceștia s-a numărat și Ștefan Pencoff, fost deputat P.N.Ț., la care s-au descoperit documente originale emise de Prefectura Județului Durostor, de Brigada de Siguranță Silistra, memorii privind colonizările efectuate în Cadrilater și o bogată corespondență cu străinătatea privind Dobrogea. După arestare, în timpul cercetărilor, Cozaroff a recunoscut că chestionarul de spionaj militar găsit la domiciliul său „i-a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
IV-a a identificat locurile de întrunire a organizațiilor de stânga și acoperirea sub care acestea se desfășurau. Aceeași secție a raportat și despre întrunirile anunțate în Capitală în cursul lunii septembrie 1936, iar materialul a fost trimis și la Prefectura Poliției Capitalei în vederea unor eventuale hotărâri. Tot în 1936, agenții Corpului Detectivilor, au constatat că Serghie Radcenco, viceconsul și șeful serviciului de contrainformații al Legației U.R.S.S., „culege” date cu privire la activitatea și propaganda desfășurată de cel de-al III-lea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și pe care îl informează despre activitățile regelui, amantei sale și familiei acesteia. În pofida acestor delațiuni, Vintilă Ionescu a rămas în funcție până în 1938, când a fost transferat la Serviciul Secret pe post de consilier tactic (1938-1939) și apoi la Prefectura Poliției Capitalei, în fruntea Serviciului Poliției Sociale și a Informațiilor. A.5. Serviciul de Informații din Inspectoratul General al Jandarmeriei Primele tentative de a înființa organe de ordine internă se regăsesc în 1775 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
demnitarilor. După Restaurația din 1930, regele Carol al II-lea l-a numit prefect al Poliției Capitalei pe colonelul Gabriel (Gavrilă) Marinescu, membru marcant al camarilei, căruia i-a acordat puteri sporite în toate dimensiunile siguranței statului. Pe acest fond, Prefectura Poliției Capitalei a început să-și sporească atribuțiile de protecție a Palatului Regal și a monarhului, în colaborare cu celelalte organe ale Direcției Generale a Poliției. Datorită problemelor de ordine publică de la începutul anilor ’30 și a amenințărilor posibile la adresa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Bulgariei în România (25-28 ianuarie 1934) organele abilitate au colaborat în vederea desfășurării în bune condiții a sejurului în țara noastră. Măsurile de pază au fost inițiate de Direcția Poliției de Siguranță, în colaborare cu serviciile specializate bulgare, pe tronsonul Ramadan-Giurgiu, Prefectura Poliției Capitalei a emis circulara Măsuri de pază și ordine pentru 25-28 ianuarie 1934 în București și Sinaia, iar personalul Corpului Detectivilor a asigurat protecția și securitatea pe traseul Giurgiu - București - Sinaia și retur. Pentru modul în care a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
căilor de comunicații. Ordinul a menționat expres că „niciodată și la nimeni” militarii să nu prezinte onorul, nici măcar regelui, ci să-și vadă de îndatoririle de pază și ordine prevăzute în sarcinile primite. La serbarea Restaurației din 8 iunie 1935, Prefectura de Poliție a Municipiului București a emis ordine și schițe privind organizarea circulației mașinilor și publicului. Au fost stabilite trei trasee - „A”, „B” și „C” - care au asigurat fluidizarea sensurilor de acces către/de la locul manifestației fără aglomerări inutile și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
O., comuniștii bulgari și români. În cadrul corespondenței cu autoritățile din Iugoslavia și Cehoslovacia, aceștia au trimis omologilor români, la 26 mai 1936, semnalmente, fotografii și alte date de identificare cunoscute ale unor teroriști capabili de a comite acte de violență. Prefectura Poliției din Belgrad a remis Corpului Detectivilor un material - Măsuri care trebuie luate cu ocazia vizitelor demnitarilor străini - structurat pe capitole, cu acțiunile informative, de pază și protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de timp cât rămân în țară, precum și instrucțiuni amănunțite cu sarcinile care revin organelor desemnate cu siguranța demnitarilor. Corpul Detectivilor a trimis acest material, în copie, atât la Prefectura Poliției Capitalei cât și la Direcția Poliției de Siguranță, pentru informare și armonizarea măsurilor întreprinse în comun. La sfârșitul lunii mai 1936 inspectorul Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a discutat cu Mihail Moruzov și au stabilit ca Serviciul Secret de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și au stabilit ca Serviciul Secret de Informații „să intensifice” acțiunea contrainformativă în mediile italiene, sovietice, ungare și bulgare din România și, mai ales, din București, ca măsură de prevedere față de serbările de la 8 iunie 1936. La 3 iunie 1936, Prefectura Poliției Capitalei - Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a emis Ordinele de Serviciu nr. 1686 și 1698, care au prevăzut măsurile de ordine, pază și protecție pe toată perioada desfășurării manifestărilor. De exemplu, în ziua de 6 iunie 1936, traseul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost emis la 5 iunie 1936 (nr. 1718), cu atribuțiile care revin organelor subalterne în ziua de 8 iunie 1936 - „Ziua Tineretului” - ale cărei manifestări se desfășurau pe platoul de la Palatul Cotroceni. Regele Carol al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea închirierii de balcoane, ferestre, camere cu vedere către zone din traseul oficial al demnitarilor. Latura informativă a fost asigurată de Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei, Direcția Poliției de Siguranță și Serviciul Secret de Informații, care au monitorizat activitățile organizațiilor politice de dreapta și de stânga pentru „aflarea intențiunilor” și a lua, la nevoie, măsuri preventive. Orice tentativă de răspândire a unor materiale subversive

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
derularea măsurilor informative/contrainformatie, controlul execuției și răspunderea unică în rezultatul acțiunilor întreprinse. Comandanții de legiuni au fost subordonați comandamentelor militare pe raza cărora se aflau, iar cu D.G.P. raporturile au rămas de colaborare. Excepții de la aceste norme au făcut Prefectura de Poliție a Municipiului București și Polițiile din Sinaia și Oltenița, care au rămas subordonate direct D.G.P. Această formă de organizare, deși cu șanse reale de eficientizare a activităților, a durat mai puțin de un an, fiind abrogată prin Legea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]