19,544 matches
-
fi vorba de nici un fel de favoritism, copiii născuți mai târziu beneficiază de resurse sporite. Chiar dacă nu există studii concludente în această chestiune, mai ales din cauza complicațiilor metodologice, cercetările realizate până acum tind să susțină cea de-a doua explicație, preferințele nefiind o variabilă care să explice satisfăcător diferențele din investițiile în educația copiilor. Nivelul de instrucție al părinților. În Japonia, cu cât sporește numărul de ani de studiu ai părinților (atât ai mamei, cât și ai tatălui), cu atât sporește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț scheme de acțiune care orientează perceperea situației și răspunsului adoptat (1999, p.
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
zonele cu mână de lucru ieftină și apoi importul produselor realizate în aceste industrii devin posibile și atractive economic. Producția de masă se localizează în țările asiatice, dintre care China, India, Bangladesh sau Vietnam sunt într-o creștere vizibilă în preferințele occidentale. Ultimele două decenii au generat discuții interesante între teoreticieni, dar cu reflecții rapide în practică, despre nivelurile de omogenitate ale subsistemelor discutate. Pentru o organizație oarecare, aceste niveluri sunt asociate ariei de interes. Operându-se cu aproximările asociate acestora
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dezvoltat modele și teorii cu ajutorul cărora să se realizeze prognoze privind comportamentul lor. Preocuparea pentru acționari s-a manifestat odată cu dezvoltarea teoriei economice clasice. La momentul actual există o serie de modele de natură economică, dar nu numai, care explică preferințele acestora pentru un anumit set de performanțe ale firmei sau legătura dintre comportamentul acționarilor și strategia firmei. Un segment consistent al analizei financiare a firmei, conținând inclusiv modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
personal - asupra urmăririi costurilor; • informatizarea unui număr crescând de subprocese ale organizației, cu implicații asupra structurii organizaționale; • redimensionarea compartimentelor de producție (operații) și reconsiderarea proceselor asociate. Prin raportare la principalele tipuri de structuri organizaționale, în România se poate constata o preferință pentru holdinguri (deși legislația nu le oficializează) și formele divizionale. Numărul inovațiilor este deosebit de mare, ceea ce face dificilă orice tentativă de realizare a unei demarcații între diferitele clase definite teoretic. Probabil că motivele principale ale acestei preferințe le constituie sistemul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
poate constata o preferință pentru holdinguri (deși legislația nu le oficializează) și formele divizionale. Numărul inovațiilor este deosebit de mare, ceea ce face dificilă orice tentativă de realizare a unei demarcații între diferitele clase definite teoretic. Probabil că motivele principale ale acestei preferințe le constituie sistemul legislativ și fluiditatea sa, dar nu trebuie excluse nici influențele complexe ale mediului concurențial și logica proceselor de creștere și dezvoltare organizaționale. Tendințele asociate variației dimensiunilor organizațiilor românești sunt relativ previzibile. Demararea procesului de restructurare a economiei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mai multe aspecte necunoscute referitoare la stabilirea volumului ROI al educației specialistului, În funcție de particularitățile fiecărui individ, ale organizației din care face parte și ale contextului În care acționează. Un prim aspect ar fi legat de diferențele individuale - specialiștii diferă În preferințe În ceea ce privește un stil de instruire sau altul, capacitatea de Înțelegere, Înclinațiile pentru anumite activități, aspirațiile și motivațiile. Ca rezultat, unii vor face față procesului educațional, alții nu. O altă variabilă poate fi dată de valoarea limitată a cunoștinței În timp
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mai rămas de instituit un magistrat ș...ț, cel responsabil de întreaga educație destinată fetelor și băieților. Conform legii va fi unul singur, nu va avea mai puțin de cincizeci de ani, va fi tată al unor copii legitimi, de preferință atât băieți, cât și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
alta nu este pur și simplu o chestiune de hazard. Formele constituționale în discuție „înclină” către o anume schimbare, iar această înclinație constitutivă face ca de cele mai multe ori o formă pozitivă să treacă în formele pe care le are ca preferințe logice. „În genere, dacă o constituție înclină înspre orice formă politică <aflată într-un ansamblu de două corelate>, atunci caracteristica proprie acelei constituții decade <și ea> înspre aceste <corelate negative>, întrucât fiecare din cele două forme corelate negative reprezintă o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cele mai puțin platonice (a fost și unicul motiv pentru care dialogul a fost considerat, pentru scurt timp, inautentic), cel puțin pentru poziția care i-o atribuie zeului, de conducător activ și absolut al lumii. Putem pune însă aceasta pe seama preferinței spre privilegiere a lui Platon, și dacă nu mai este privilegiată o clasă, ca în Republica, se privilegiază o generație, și anume cea mai aproape de începuturi, cea în vârstă. Nici această trăsătură nu este reținută în definiția finală, pentru că se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
privind propriile sale interese specifice. 7. Inventarul cărților citite de elev în cele două luni precedente. 8. Un test privind interesul pentru joc. 9. O baterie de șapte teste caracteriale repartizate astfel: două chestionare privind starea generală, trei privind interesele, preferințele, atitudinile, un test de sinceritate și un test de stabilitate emoțională. Aceste mijloace i-au permis lui Terman să găsească ceea ce căuta, și anume o eșantionare a copiilor dotați al căror coeficient de inteligență i-ar situa în primii 1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și exigențelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele și trebuințele individuale. Poate fi însă și situația inversă, prezentă mai mult în cazuri extreme (patologice), când persoana ajunge să fie atât de dezamăgită de ea însăși, încât își ignoră orice opțiuni sau preferințe personale, lăsându-se „în voia sorții”. Prin urmare, putem spune că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât are mai frecvente și mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalți din jur și cu diferiți factori ai ambianței
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pune problema preîntâmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie doar să li se supună. Elevul își are propriul său sistem de preferințe și de referințe care, întocmai unei prisme, va selecta și aprecia într-un anumit fel influențele venite din exterior. Așa se explică, de altfel, marea diversitate a răspunsurilor umane la una și aceeași situație de viață. Este insuficientă, deci, explicația
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
complică foarte mult. Apar trebuințe noi: azi simțim nevoia telefonului, televizorului ș.a. dorințe nou-create de progresul tehnic. Din păcate s-au format și nevoi dăunătoare organismului: dorința de a fuma, nevoia de alcool, de consumare a unui drog. Până și preferințele alimentare sunt dependente de tradițiile societății: pentru chinezi laptele este un produs dezgustător, în schimb ei savurează ouăle clocite care pe noi chiar ne îmbolnăvesc! 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ tc "2. Motive fundamentale pentru procesul educativ " a. Atașamentul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exercițiilor și procedeelor aplicative, în detrimentul activităților de predare propriu-zisă a noțiunilor, principiilor etc., potrivit opiniei că activitatea de informare teoretică este mai ușoară, elevul putând să o realizeze foarte bine de unul singur; subiectivitatea în evaluarea activității elevilor (manifestarea unor preferințe sau aversiuni) etc. • Deficiențe privind resursele școlare și managementul general al învățământului: absența laboratoarelor de științe; calitatea precară a echipamentelor școlare și a programelor de învățământ; organizarea și funcționarea deficitară a zilei de școală, a săptămânii de lucru, a trimestrelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este ghidat doar de activitatea lor de categorizare. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenți în două grupuri absolut la întâmplare, făcându-i însă pe subiecți să creadă că au fost incluși în grupul „Kandinsky” sau în grupul „Klee”, potrivit preferințelor estetice pe care le manifestaseră înaintea alcătuirii grupurilor. El le-a cerut apoi să-și recompenseze colegii de grup, precum și pe cei din grupul celălalt pentru participarea la experiment, și a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comportamentelor alese. Această tehnică se poate pune în aplicare prin exerciții de grup centrate pe opțiuni axiologice (etice, estetice, religioase, politice, sociale etc.). În schiță, un astfel de exercițiu cuprinde momentul în care elevii sunt solicitați să facă opțiuni după preferințele lor (ce pictor le place?, ce atitudine morală apreciază cel mai mult?, cu ce partid ar vota?, ce personaj literar îi reprezintă cel mai bine? etc.). După ce indică opțiunile, ei sunt invitați să se grupeze după criteriul opțiunilor comune, pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
permite individului să abordeze situațiile problematice în alte modalități decât în trecut (Frensch și Sternberg, 1989). În ce privește stilurile cognitive, s-a remarcat importanța unui stil normativ în creativitate (Sternberg, 1988a, 1997), adică a unui stil de gândire predilect inovativă, corespunzător preferințelor individuale. Trebuie făcută distincția între această preferință și capacitatea de gândire creativă: cineva ar putea prefera direcții noi fără a avea idei bune sau invers. Pentru a dobândi o gândire creatoare, este necesară o gândire în ansamblu, dar și de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
alte modalități decât în trecut (Frensch și Sternberg, 1989). În ce privește stilurile cognitive, s-a remarcat importanța unui stil normativ în creativitate (Sternberg, 1988a, 1997), adică a unui stil de gândire predilect inovativă, corespunzător preferințelor individuale. Trebuie făcută distincția între această preferință și capacitatea de gândire creativă: cineva ar putea prefera direcții noi fără a avea idei bune sau invers. Pentru a dobândi o gândire creatoare, este necesară o gândire în ansamblu, dar și de detaliu, o capacitate de a distinge pădurea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță față de ambiguitate reprezintă una dintre caracteristicile indivizilor creativi (Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li se administrează Scala artistică Barron-Welsh (Barron-Welsh Art Scale - Welsh și Barron, 1963) își exprimă preferințele fie pentru desene complexe și asimetrice, fie simple și simetrice. Cercetările evidențiază că indivizii creativi preferă deseori imagini complexe. Multe alte scale de măsurare au fost elaborate în scopul evaluării sensibilității estetice (vezi trecerea în revistă realizată de Frois și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive medii între scorurile motivației intrinsece, anumite variabile ale personalității creatoare și produsele create. Între variabilele de creativitate și motivația extrinsecă s-au descoperit corelații negative sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ceea ce ar implica reconsiderarea raportului validitate internă/validitatea externă pe care l-am abordat în introducerea capitolului. O asemenea reconsiderare este, probabil, necesară și fiindcă adevăratul fenomen creativ reclamă o anumită spontaneitate din partea subiectului; ea necesită, de asemenea, motivație intrinsecă, preferințe individuale și intervale lungi de timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copii și obiective de cercetare relevante. Este recunoscut că încurajările și contingențele au capacitatea de a distrage indivizii, atrăgând atenția asupra lor, și nu asupra produsului sau a procesului de elaborare a produsului, dar probabil că principala prioritate rezidă în preferința individuală: dacă individul e motivat instrinsec să creeze, îndrumătorii lui - părinți, profesori, supervizori - trebuie să evite orice ocazie de subminare a acestui imbold; însă, în absența motivației intrinsece, este mai util să stimulăm noul comportament sau simplele lui tentative prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
structura fundamentală a domeniului lor de activitate (Frensch și Sternberg, 1989). Conform teoriei investiției, lansată de Sternberg și Lubart (1995), creativitatea necesită, de asemenea, investiții legate de modul de gândire, personalitate, motivație și mediu. Modul de gândire se referă la preferința de a gândi în feluri noi, liber alese, în loc să ne lăsăm duși de curent. Pentru a prefera acest mod de gândire, este nevoie de o anumită personalitate, capabilă să înoate împotriva curentului, precum și de o motivație care să ne mențină
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și au avut mai multe șanse de succes. Un studiu recent a sugerat existența unor orientări motivaționale relativ stabile către o anumită activitate (Amabile, Hill, Hennessey și Tighe, 1994). În cercetare s-a folosit Work Preference Inventory (WPI - Inventarul de preferințe vocaționale) și au fost identificate atât motivații intrinsece cât și motivații extrinsece „la nivelul trăsăturilor de caracter”. Acest chestionar de personalitate folosește componentele principale ale motivației intrinsece (autodeterminare, competență, implicare în muncă, curiozitate, delectare și interes) și ale motivației extrinsece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]