3,420 matches
-
la al meu și ne-am despărțit, iar eu am hoinărit prin oraș pe ploaie, apoi am vizitat The Backs și am privit câtva timp ciorile din plasa neagră a ulmilor desfrunziți și primele flori de șofran apărute pe gazonul presărat cu mărgăritare de brumă. În timp ce mă plimbam pe sub acei copaci cântați În versuri, am Încercat să mă transpun În aceeași stare de extatică aducere aminte față de anii de studenție ca În perioada când am trăit această stare față de adolescența mea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ba nu! O foaie Împăturită!“). Desigur, de multe ori sunt În stare să determin poziția geografică a cutărui sau cutărui parc după o caracteristică anume sau după o combinație de caracteristici; bordurile ca niște cutii pitice ce Încadrau aleile Înguste presărate cu pietriș, care se adunau laolaltă ca personajele unei piese de teatru; o bancă lungă, albastră, sprijinită de un gard viu de tisă, de forma unui cub; un strat pătrat de trandafiri Încadrat de un brâu de heliotropi - aceste caracteristici
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
clar, un scaun de fier subțire, a cărui umbră de păianjen se Întinde sub el, un pic spre mijloc, sau o stropitoare rotitoare, plăcut Înfumurată, deși clar psihopată, cu un curcubeu propriu atârnat În stropii Împroșcați de ea deasupra ierbii presărate cu giuvaere, evocă un parc parizian; dar tu vei Înțelege foarte bine că ochiul memoriei se concentrează atât de mult asupra micii siluete așezate pe vine ( Încărcând un camion de jucărie cu pietricele sau admirând cauciucul strălucitor și ud al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
moaie, îngenunchează la icoană. Ce să fac? șoptește ea cutremurată. Sfântă Fecioară, ajută-mă!! hohotește ea. Obloanele zgâlțâite de vânt gem din balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o crăiță cu ochi albaștri și cosițe blonde ce se odihnesc pe sânii neîmpliniți dar obraznici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bucurie: Voichiță!... O privește, fermecat, cum stă udă, slăbuță, stingheră, ca o pisicuță uitată în ploaie. Voichița, de emoție, gâfâie ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe frunte. Voichița zâmbește, face o plecăciune și cântă încetișor presărând flori: De Sânziene, pentru Măria ta: cicoare, busuioc, sulfină, rozmarin, mărgăritar și... și "Nu mă uita". Cântă, după cum cere datina: "Să răsară florile, Să le-adune fetele, Să le pună pe mărgele, La sânul inimii mele, Eu îl rog pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frumoase din perioada studenției și vorbea cu emoție de minunații săi maeștri. I-am explicat că eu sunt membru de partid, dar cu comunismul e altă problemă și că am ochii negri și nu "albaștri", iar când am început să presar pe ici pe colo câte o chestie "subțire" privind arta și artiștii, din acele care de obicei nu făceau obiect de studiu la Academia " Doi și un sfert" de la Băneasa, decanul a început să se uite altfel la mine. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize, speranțe și multe altele, dar cu toate, luate ca un tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize, speranțe și multe altele, dar cu toate, luate ca un tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
retur București-centru cu intrare prin Chitila. Sinaia-Peleș. Frumos. O alee lungă, pietruită. Brazi și mesteceni. Aer să-ți invadeze plămânii. În caz că te rătăcești, nu-i nici o problemă, căci n-au trecut oameni pe acolo. Precum Hansel și Gretel, ei au presărat pe toată aleea urme de întoarcere: cutii de coca și bere, pungi de cartofi prăjiți. Nici un coș de gunoi nu subminează acele urme și nici timpul, căci nu sunt biodegradabile. În rest, Sinaia geme de demonstrații de prosperitate privată. Brașovul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
investiții în cercetare și educație. Lumea, ca investitori începe să se dividă foarte clar în trei categorii: investitorii în know-how, investitori în producția de marfă fizică și comerț, investitori în exploatarea resurselor naturale și terenurilor. Lor li se adaugă bancherii, presărați ca un ingredient în toate lumile. Marea noutate a capitalismului secolului XXI este succesul net al investiției în know-how-ul informatic. Capitalul care vine din producția de know-how, adică din investiția în foarte buna folosire a minților omenești pentru progresul educației
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de frig și umezeală, am luat-o pe jos. Îmbibată cu un soi de ciorbă noroioasă care trecea de bocanci, șoseaua se încolăcea în ocolișuri, fără noimă după mintea noastră. Am chibzuit s-o luăm de-a dreptul peste câmpul presărat cu movile de cârtiță care susțineau piciorul mai bine decât ciorba din șosea. Toate bune până ce, în câmpul monoton, fără de tufe ori copaci, ne-au tăiat calea meandrele unui râuleț: Miletinul. Tulbure și groasă, apa năboia pe deasupra gheții care încă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
exterminate sub tăvălugul evenimentelor sociale și al schimbărilor de mentalitate - de care nu suntem, vinovate și din care nu a ieșit nimic bun. Mă delimitez, de asemenea, de articolul apărut în „Evenimentul zilei” din 14 iunie 1997. Conținutul acestui articol, presărat cu multe inexactități și neadevăruri „inspirate” de textul meu, nu mi-a fost adus la cunoștință înainte de apariție. Nu l-am cunoscut nici pe autor (ziaristul Corneliu Ciocan) decât după publicarea articolului. Acești patru ani de continuu și absurd proces
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cărui autor era și pentru care primise un mare ordin de Stat; la asta se adăuga și funcția de director al Stațiunii Biologice de la Agigea „Prof.dr. Ioan Borcea”. Ne-a cucerit cu adevărat prin prelegerile sale pline de informații și presărate cu o multitudine de elemente din experiența personală. În ultimul an de studii ne-a ținut cursul final, festiv: „Omul și marea”. Mergea pe urmele lui E. Hemingway, după al său bestseller „Bătrânul și marea”. De profesorul Sergiu Cărăușu aveam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să-și disimuleze atît de bine gîndurile" (cred că folosea un cuvînt mai tare...). Înalt, mergea încet din cauza deselor crize de gută tribut plătit vinurilor alese de Burgundia pe care le aprecia. Conversația, într-o franceză elegantă dar linescă, era presărată cu anecdote ce reînviau un trecut apus cum ar fi mediul de la curtea Neapolelui de dinainte de 1860. Față de mine și francezi se revendica mereu de sîngele său francez. Ducele de Luynes mi-a povestit că atunci cînd ducele de Orléans
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Dar sub cenușă mocnea flacăra ce putea fi înviorată dacă se sufla în ea la o nouă ocazie favorabilă. Italia: decembrie 1913 octombrie 1917 În bizarul decor al palatului Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet presărat cu stele și mobilier în stil roman vopsit în roșu și auriu (un diplomat răuvoitor îl definea astfel: camere ca la "casele"121 de lux pentru marinarii ce debarcă la Hamburg...) a fost semnat în mod solemn Tratatul de la București
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înainte pe stradă! Abia după rușinoasa înfrîngere de care a avut parte acest Potiorek, în prima fază a invaziei Serbiei, a fost el schimbat de Franz Iosif de la comanda armatei și din funcția de guvernator al Bosniei-Herțegovina!... Sub un cer presărat de stele, la Villa Borghese, în decursul unei reprezentații în aer liber a operei Aida, sub bagheta lui Mascagni în momentul în care trompetele de argint sunau marșul întoarcerii triumfale a lui Rhadames un zvon trecu prin mulțime. Era vestea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ochii albaștri ce rivalizau cu safirele de pe diademă și de părul bogat, pe atunci încă de un auriu mat natural. Chiar și numai prin prezență, ea așeza România în prim-planul scenei, aducînd-i în sprijin frumusețea ei și conversația ei presărată cu vorbe de duh și reacții neașteptate. Țara noastră, nefiind încă proprietara unui imobil pentru Legație, dădea recepțiile în onoarea suveranilor la care se produceau actori (societari) ai Comediei franceze, într-un imobil din Rue de Bellechasse pe care îl
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu sfințenie împreună, o pioasă reculegere pentru neuitații profesori si apropiații noștri colegi... trecuți in lumea veșniciei. Aici, la vechea școala - Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, azi devenit Colegiu Național prin prestigiul său, este locul acelor începuturi colbuite, presărate cu greutăți si amintiri, dar fără de care mulți dintre noi ar fi avut alte drumuri in viața asta trecătoare... Peste toți, anii au așternut atâtea emoții, bucurii, necazuri și împliniri, încât dintre toate să alegem azi, pentru aceste clipe ale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
la verdictul CNSAS. Gigi Becali nu vrea foști securiști pe lîngă el. Nu vrea „bagabonțeală“, după cum însuși se exprimă. Vrea un stat religios, chiar ușor taliban. „O Românie ca soarele sfînt de pe cer“, ceea ce înseamnă un strop de doctrină legionară, presărată într-o zeamă politică dulceagă, străină de condimentele cosmopolite ale discursului european. Politicianul George nu poate fi altfel decît omul Gigi. Și unul, și celălalt se adresează celor mulți. Steaua se adresează însă tuturor. Patronul - prezidențiabil, fără îndoială, peste doi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
doar nu am ceva mai bun de făcut, răspunde îmbufnată fetița. Parcul e ca un furnicar. Tineri, bătrâni și copii au ieșit ca gâzele la soare, să se bucure de frumusețea zilei însorite. Primăvara grijulie e prezentă pe aleile parcului.Presară, printre bătrânii arbori, iarbă nouă. Sărută gingaș mugurașii, ca aceștia să-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Unde ard în casolete flori de plantă-aromatică. Mai departe, în Legende, prinzând cu ușurință maniera lui V. Hugo, fără a pătrunde în subtilitățile ei, Alecsandri trece de la porcelana fină la fantasticul monstruos și colosal. Eroicul acestor lungi narațiuni puternic oratorice, presărate cu liste lungi de nume proprii cărora le lipsește rezonanța orchestrală, este cam fanfaron și sadic. Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mirare cum dramaturgul a putut absorbi în evocarea Moldovei atâtea muntenisme ("numa", "dada", "ăsta", "dește", "ăl", "acușica" etc.). Dezlănțuirea oratorică este extraordinară, truculența sublimă, la nivelul poeziei lui V. Hugo și M. Eminescu: " Oh! pădure tînără!... Unde sunt moșii voștri? Presărați... la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Răz-boeni... Unde sunt părinții voștri? La Cetatea-Albă, la Cătlăbugi, la Scheia, la Cosmin, la Lențești... Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Știbor, și Cînde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Speranței și al Credinței viitoare), mâinile femeii sunt ca albul altarelor din Babilon și din Ninive. După aruncarea cheii, bărbatul întreabă pe femeie: "Voiești sau nu să fii a mea?", iar după o noapte întreagă de iubire într-un pat presărat cu trandafiri și chiparoase, întreabă din nou, aproape printr-un calambur: "Voiești să nu mai fii a mea...?" Artificiul este enorm. Dar în fond în acest joc de emoții grandilocvente și de mari procedee estetice, care a dat câteva poeme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dăunează. Poezia trebuie jucată, interpretată ca și solilocviile lui Jehan Richtus, ea fiind de fapt o producție argotică, în dialectul prăpăstios al cafenelei bucureștene. Minulescu e un Eleutheriu Poppescu devenit liric, traducîndu-și sublimitățile în limbajul lui special, convins și burlesc, presărat cu "or", cu "dracul știe", cu jurăminte ("mi-e martor Dumnezeu"), sărind de la fraze pline de gravitate la ieșiri neprevăzute. Biblicei Sulamite i se reproșează că a fost "proastă" fugind de rege, lui Dumnezeu i se argumentează că tot ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii, vapoare, porturi, mări polare, goelanzi, parcuri, havuzuri, într-o poezie vaporoasă, presărată cu elemente de "fêtes galantes", Pierroți, Columbine, lorzi, misse, menuete, gavote, claviruri, mandoline, ghitare, saloane roz, mov și gri, într-o atmosferă prea specific franceză, împinsă până la evocarea Bourbonilor. Nuanța personală se ivește în legătură cu condiția de bolnav a poetului, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]