18,757 matches
-
în virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) se poate considera că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018) pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție? ... 2. Dacă actele întrerupătoare de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) trebuie considerat că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale) au efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție. ... 9. În concret, doamna procuror
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
în cauzele C-75/23 și C-131/23, s-ar transpune astfel: ... 1. Actele de procedură efectuate înainte de data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noilor coduri, întrerup cursul prescripției răspunderii penale dacă au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor procesuale ale Codului de procedură penală anterior, sub imperiul căruia au fost realizate. ... 2. Actele de procedură realizate în intervalul 1 februarie 2014 și 25 iunie 2018, data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, produc efect întreruptiv al cursului termenului de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
a susținut că vidul legislativ din perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 nu se aplică retroactiv ca lege penală mai favorabilă. Restrângerea standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) va fi avută în vedere indiferent de stadiul procesual, rezultând că orice act procedural efectuat înainte de Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale sau ulterior datei de 30 mai 2022 trebuie considerat ca având ca efect întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale. ... 14. Președintele Completului pentru soluționarea recursului în
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
în virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) se poate considera că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018) pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție? ... 2. Dacă actele întrerupătoare de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
în virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) se poate considera că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018) pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție, analiza jurisprudenței se realizează pe
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
22. În opinia contrară s-a susținut că hotărârile în materie ale Curții de Justiție sunt pe deplin aplicabile în cauzele interne care au ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție, indiferent de stadiul procesual. ... 23. În practica recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că hotărârea preliminară se aplică cauzelor pendinte, menționându-se expres în considerentele unei astfel de hotărâri că aceasta „operează exclusiv în cauzele pendinte la data pronunțării
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
orientare a practicii judiciare s-a reținut că riscul sistemic de impunitate nu trebuie stabilit în fiecare cauză în parte, având în vedere că prin hotărârile Curții de Justiție s-a stabilit, în mod expres și fără echivoc, că situația procesuală internă „generează un risc intrinsec de impunitate“, ținând seama, pe de o parte, de un argument teoretic general, în sensul că textul legal incident din dreptul intern este de aplicabilitate generală pentru infracțiunile prescriptibile (art. 155 din Codul penal) și
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex), actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale a României) pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție. ... 2. Actele întrerupătoare de prescripție
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Tribunal Suprem în sensul celui de al doilea punct de vedere, „dispozițiile actualului Cod penal cu privire la prescripția răspunderii penale sunt mai favorabile în ceea ce privește întreruperea cursului prescripției, întrucât nu prevăd ca având caracter întreruptiv toate actele procesuale de urmărire penală sau de judecată, ci numai cele care, potrivit legii, trebuie comunicate învinuitului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal. “*3), precum și doctrina care a confirmat justețea acestei soluții, arătând că: „legea nouă este mai favorabilă, deoarece este
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
ci numai cele care, potrivit legii, trebuie comunicate învinuitului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal. “*3), precum și doctrina care a confirmat justețea acestei soluții, arătând că: „legea nouă este mai favorabilă, deoarece este mai restrictivă în raport cu actele procesuale care întrerup prescripția, înlesnind astfel împlinirea mai rapidă a termenului de prescripție, chiar dacă prin ipoteză ar prevedea un termen mai lung de prescripție a incriminării decât legea anterioară. “*4) *3) Tribunalul Suprem, Secția penală, dec. nr. 2185/1970 în V.
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
virtutea restrângerii standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) trebuie considerat că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale) au efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție. ... 69. În argumentarea acestei soluții
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pronunțate cu titlu preliminar de Curte. ... 73.c) Restrângerea standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile, cu consecința acordării actelor de procedură realizate anterior datei de 25 iunie 2018 a efectului întreruptiv de prescripție a răspunderii penale, indiferent de stadiul procesual. ... 74. Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un standard național constituțional de protecție a principiului legalității, întrucât statuează că normele care reglementează prescripția și actele
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pronunțate în cauzele C-75/23 și C-131/23, s-ar transpune astfel: – actele de procedură efectuate înainte de data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noilor coduri, întrerup cursul prescripției răspunderii penale, dacă au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor procesuale ale Codului de procedură penală anterior, sub imperiul căruia au fost realizate, respectiv sunt acte de procedură care trebuiau comunicate învinuitului/inculpatului; ... – actele de procedură realizate în intervalul 1 februarie 2014 - 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de Curtea de Justiție ca fiind contrar dreptului unional, întrucât niciun act de procedură nu ar mai avea efect întreruptiv. ... 82. Deoarece restrângerea standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) trebuie avută în vedere indiferent de stadiul procesual, rezultă că orice act procedural efectuat înainte de Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale sau ulterior datei de 30 mai 2022 trebuie considerat ca având ca efect întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale. ... ... X. Raportul asupra recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție, numai dacă legea penală mai
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Verificând regularitatea învestirii, în raport cu prevederile legale anterior prezentate, care enumeră, în categoria subiecților de drept care pot promova recurs în interesul legii colegiul de conducere al curții de apel, se constată că această primă condiție referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită. ... 90. De asemenea, analizând jurisprudența atașată sesizării, care relevă existența unor orientări jurisprudențiale diferite ale problemelor de drept ale căror dezlegare se solicită, se constată îndeplinită și cea de-a doua condiție de admisibilitate
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013), s-a arătat că „Împrejurarea că în alte legislații europene este posibilă extinderea termenului de prescripție și aplicarea imediată a noii reglementări izvorăște din îndeplinirea unor condiții cumulative referitoare la caracterul de normă procesual penală a prescripției și la imprescriptibilitatea infracțiunilor de omor, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. Este adevărat că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi interpretat în sensul împiedicării
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, președintele Curții pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor anterior strigate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.290D/2022, nr. 2.324D/2022, nr. 2.325D/2022 și nr. 2.326D/2022 la Dosarul nr. 2.165D/2022, care este primul înregistrat. ... 6. Cauza
DECIZIA nr. 386 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292978]
-
jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, paragraful 32, unitatea deținătoare, indiferent de regimul său juridic, și statul formează un corp procesual unitar în concepția legiuitorului, iar prin Decizia nr. 496 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 13 noiembrie 2018, paragraful 18, Curtea a reținut că entitatea deținătoare a bunului este inclusă de
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
îndreptățită, prin analizarea și recunoașterea acestuia, acolo unde este cazul, și formularea de propuneri de restituire în natură sau în echivalent, atunci când restituirea în natură nu este posibilă. ... 17. Pornind de la aceeași idee, a unității funcționale sub aspect procesual a statului și a entităților învestite, Curtea a constatat (paragraful 24 din Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, precitată) că soluția legislativă potrivit căreia entitățile menționate trebuie să compenseze imposibilitatea restituirii în natură a bunului imobil prin oferirea unor
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
52 alineatul (6), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) dispune excluderea de la repartizare a completurilor, respectiv înlocuirea din complet a judecătorilor care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, în cazurile prevăzute la art. 102 alin. (7) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care se aplică în mod corespunzător; prin excepție de la dispozițiile art. 65, judecătorul incompatibil din compunerea completului de recurs
HOTĂRÂRE nr. 172 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292967]
-
De la acel moment se puteau produce efectele juridice, pentru viitor, nu pentru trecut. ... 16. Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal, ca inadmisibilă, în subsidiar ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, ca prescrisă sau ca nefondată. ... 17. La termenul din 22 august 2024, instanța de trimitere, din oficiu, a pus în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 18. Prin încheierea pronunțată la
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
României, Partea I, nr. 941 din 25 noiembrie 2019). ... 62. Or, potrivit încheierii de sesizare, instanța de trimitere, învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță, nu a lămurit aspecte a căror analiză se impunea cu prioritate, având în vedere cadrul procesual (părți, obiect, cauză) stabilit prin cererea de chemare în judecată, prin care reclamantul a învestit instanța competentă pentru soluționarea cauzelor privind conflicte de muncă și asigurări sociale și a solicitat anularea unei dispoziții emise de primar privind stabilirea cuantumului brut
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
formulate prin întâmpinare, prin care pârâtul a invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că actul atacat nu poate face obiectul acțiunii în anulare exercitate de prefect, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active, excepția prescripției dreptului material la acțiune. ... 63. În aceste condiții, în lipsa oricăror argumente pentru care instanța de fond nu a înțeles să se pronunțe asupra aspectelor a căror lămurire se impunea cu prioritate, în raport și cu dispozițiile
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]