9,624 matches
-
de a se numi Domn al țărilor tartarice, lui Carol Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii." Cât privește imaginarele cheltuieli pentru a face productivă provincia, poetul răspunde că "este deja productivă", că o bună administrație "din oameni speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge la rezultatele cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aspecte ale lexicului realizate diferit de o limbă sau alta, existînd pentru fiecare predispoziția de a uza de acele asociații sau de acele mijloace de formare de noi unități lexicale care sînt caracteristice tradiției proprii. Spre exemplu, compunerea, mijloc foarte productiv în limba germană pentru crearea de cuvinte noi, reprezintă un fapt de conștiință pentru vorbitorii acestei limbi, deseori tentați să uzeze de acest procedeu cînd vorbesc o altă limbă, chiar dacă aceasta are slab reprezentat un asemenea mijloc. Există, apoi, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și foarte noi și nu în ultimul rând modificările instituționale realizate drept consecință a influențelor diverselor țări, culturi sau tipuri de produse. Pe parcursul istoriei civilizației umane comerțul exterior a reprezentat de fiecare dată o modalitate de câștig superioară în comparație cu activitățile productive realizate pe plan intern. Importanța comerțului exterior pentru economia unei țări, deși privită prin prisma avantajului absolut, a fost surprinsă într-un mod deosebit de elocvent de economistul scoțian Adam Smith: "Dacă o țară străină ne poate furniza bunuri mai ieftine
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de competitivitate caracteristici economiei naționale, de a realiza o îmbinare optimă a celor două tipuri de strategii comerciale fundamentale în vederea realizării dezideratului final: o dezvoltare economico-socială și ecologică durabilă, care să aibă la bază o îmbunătățire reală a competitivității sectorului productiv. 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare Apariția comerțului internațional se datorează necesității, inițial a negustorilor, diverșilor comercianți și ulterior a statelor lumii, de a găsi o soluție optimă inecuației economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
excedentare pentru ei mărfurile ce reprezentau resurse insuficiente sau inaccesibile. De-a lungul timpului comerțul, indiferent de forma sa de manifestare, a reprezentat întotdeauna o variantă de câștig superioară (implicând și un risc mai ridicat) în comparație cu cea obținută din activitățile productive realizate pe plan intern. De aceea, încă din cele mai vechi timpuri a existat și o concurență puternică pentru a pătrunde și a consolida poziții pe diferitele piețe, atât ale exportatorilor, prin prețuri ridicate, cât și ale importatorilor în cadrul piețelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bani în interiorul țării. Mercantiliștii considerau că forma ideală a bogăției sociale a unei națiuni este cel mai bine reflectată de cantitatea de bani concretizați în metale prețioase (aur și argint) pe care aceasta o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor globului era una statică. Activitatea economică era privită ca un joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vor derula pe coordonatele libertății de acțiune, fiind totodată în concordanță cu interesele participanților la schimb din fiecare țară. În concepția celui mai de seamă reprezentant al liberalismului clasic, A. Smith, aceste interese constau în specializarea în activitățile cele mai productive față de străinătate, în care există avantaje absolute (de cost). Autorul a admis utilitatea comerțului exterior în cazul fiecărei țări și a considerat că avantajul absolut reprezintă baza operațiunilor comerciale între diferiți parteneri. "Dacă o țară străină ne poate furniza bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Ed. Universitas, Chișinău, 1992 2 D. Ricardo, Opere alese, Ed. Universitas, Chișinău, 1993 parte din produsul activității noastre, utilizate într-un mod din care putem trage oarecare folos"3. Astfel, resursele productive vor fi utilizate cel mai bine la un moment dat (prețul lor reflectând raritatea acestora), iar consumatorii vor avea combinația optimă în consum, date fiind constrângerile lor bugetare. Rezultă deci că, în acest fel, comerțul fără nici o restricție este un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
autonomia economică și necesitatea de a rezerva piața internă firmelor producătoare autohtone. În Germania, Friedrich List5 (1789-1846) a criticat teoria liberalismului clasic pentru că a fost ignorat rolul pozitiv al statului în economie și funcția esențială a protecționismului în ceea ce privește dezvoltarea forțelor productive și a industriei unei națiuni care implică protecție împotriva concurenților externi mai puternici. În opinia lui List protecționismul reprezenta singura alternativă reală și pozitivă pentru țările cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzut. În acest sens, autorul scria: "Pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
însă nu o reprezintă intervenția statului în economie sau absența acesteia, cât mai ales în ce măsură caracteristicile naționale ale economiei permit procesul de deplasare spre acele categorii superioare ale avantajelor competitive, prin și pentru utilizarea resurselor naționale într-un mod mai productiv. Sistemul determinanților introdus de Michael E. Porter permite tratarea unitară a problemelor competitivității firmelor și a dezvoltării economice. Determinanții avantajului național competitiv sunt în principiu aceiași pentru toate economiile și de asemenea maniera de raportare la problemele concurențiale și la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
anumită țară va realiza un progres atunci când va reuși, printr-un spectru mai larg al industriilor sale, să exporte (și să importe) mai mult și mai bine, pregătind, astfel, trecerea de la o dependență a consumatorilor interni (în special a celor productivi) de produsele externe la o dependență a consumatorilor externi de produsele indigene. În concluzie, dezvoltarea economică trebuie privită prin prisma avantajului național competitiv în sensul determinării și impulsionării acelor elemente ale mediului național prin care industriile (firmele) dintr-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bază presupunerea că posibilitățile de producție ale unei anumite țări reprezintă un element constant. Cu toate acestea, modificări în frontierele posibilităților de producție din diferite țări au loc în permanență, de multe ori sub influența politicilor economice specifice. Creșterea potențialului productiv este reflectată de deplasarea spre exterior a frontierei posibilităților de producție (FPP), lucru care permite unei anumite țări să atingă un nivel mai ridicat al venitului real și a bunăstării potențiale. Creșterea economică are la bază două elemente fundamentale: schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creșterii economice asupra comerțului exterior, un rol foarte important este deținut de principalele efecte ale surselor creșterii precum și de corelația lor cu frontiera posibilităților de producție. Din acest punct de vedere, deosebim: 1) efectele schimbărilor tehnologice se reflectă în cadrul procesului productiv printr-o cantitate sporită a produsului final realizată cu un volum fix de factori utilizați. În situația în care presupunem existența și utilizarea a doar doi factori de producție la prețuri constante munca și capitalul ne putem situa în unul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
superioară celei de creștere a producției în ramura sau sectorul considerat. În concluzie, creșterea venitului național se reflectă în cadrul comerțului exterior al unei anumite țări atât prin intermediul efectelor pe care le generează în cadrul consumului cât și prin cele specifice proceselor productive, aspecte care deseori generează rezultate contradictorii, datorită faptului că nu întotdeauna există o corelație directă și puternică între aceste două elemente definitorii. 2.2. Fundamentarea teoretică a rolului comerțului exterior în susținerea creșterii economice Un important reper în definirea și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
absența relațiilor comerciale, atunci o țară își poate spori nivelul de bunăstare prin specializarea și exportul produsului realizat relativ mai ieftin pe plan intern și prin importul bunului care este relativ mai scump. Efectul static al comerțului exterior asupra aparatului productiv dintr-o țară, care 9 Idem. pp. 52-53 apare atunci când avantajul comparativ este urmat de specializare, se referă la o extindere relativă a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent. În prezent, pentru majoritatea țărilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
avantajul comparativ este urmat de specializare, se referă la o extindere relativă a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent. În prezent, pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare acest lucru este sinonim cu extinderea sectoarelor productive care utilizează preponderent factorul muncă (agricultura tradițională, produsele primare, unele produse manufacturate), în dauna celor moderne care folosesc intensiv capitalul. Comerțul internațional stimulează în acest fel creșterea numărului de locuri de muncă din aceste sectoare conducând inevitabil la o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Myint 10 sugerează un alt câștig potențial al comerțului exterior, care explică creșterea accelerată a producției bunurilor primare din țările în curs de dezvoltare în decursul secolului al XIX-lea. Astfel, populația aflată în șomaj este privită ca o ofertă productivă potențială care depășește cererea internă din țările în curs de dezvoltare. De aceea, comerțul internațional poate determina un impuls pentru creșterea economică "vent for surplus", o piață mai extinsă permițând sporirea producției naționale și reducerea șomajului. Myint este de părere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
special bunurile care rezultă în urma unui proces complex de cercetare științifică și sunt foarte dificil de imitat: mașini și echipamente de transport, echipamente fotografice, optice, etc.), în timp ce altele (de obicei produsele primare) dețin un rol limitat în exteriorul propriului sector productiv. De asemenea, variațiile existente în ceea ce privește economiile de scară în cazul fiecărui produs sau grupă de produse pot complica și mai mult lucrurile. Un alt element potențial cu efecte negative asupra creșterii economice este reprezentat de diferențele dintre operațiunile pe diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cazurile când baza de furnizori interni este bine dezvoltată sunt preferați, de către societățile transnaționale, tot furnizorii străini pentru realizarea celor mai importante părți ale produselor. Acest fapt are un efect economic negativ asupra țărilor respective, ducând la întârzierea dezvoltării capacității productive a furnizorilor interni. De asemenea, există și riscul ca țara gazdă să se blocheze în structura actuală a avantajului comparativ, fiind constrânsă să desfășoare doar activitățile care utilizează intensiv forța de muncă slab și mediu calificată. Deoarece țările în curs
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
utilizat ca pe un factor complementar al dezvoltării capacității de producție interne. Conținutul crescut de importuri încorporat în producția internă, ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
obținute din comerț și de asemenea lărgind piața internă prin creșteri în productivitate și salarii. În țările din verigile caracterizate de salarii scăzute și o forță de muncă numeroasă și subutilizată ale rețelelor internaționale de producție, dezvoltarea de noi capacități productive și avansarea pe calea industrializării impun folosirea unei noi strategii pentru înlocuirea componentelor din import, cu o prelucrare și o tehnologie avansată, cu altele realizate pe plan intern, în scopul de a majora valoarea adăugată pe plan național a exporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
aspect care implică reducerea varietății produselor și fabricarea în mod optim a părților componente și accesoriilor în întreprinderi separate. Limitarea numărului de produse permite realizarea unei specializări în producție superioare, lucru care conduce la reducerea costurilor prin îmbunătățirea eficienței procesului productiv. În același timp, sunt diminuate cheltuielile determinate de deplasarea de la o operațiune la alta și apare posibilitatea utilizării unor mașini și echipamente mai performante în fiecare stadiu. Posibilitatea țărilor în curs de dezvoltare de a realiza o specializare eficientă, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comerțului internațional, prin încurajarea alocării eficiente a resurselor și prin evitarea distorsionării prețurilor. În centrul acestui tip de strategie se află promovarea exporturilor, bazată pe: acordarea subvențiilor pentru export, încurajarea perfecționării calificării superioare a forței de muncă, folosirea în cadrul proceselor productive a unei tehnologii performante și reducerea sau 26 B. Balassa, Op. Cit., p. 11 chiar anularea diferitelor restricții comerciale. Aceste măsuri contribuie la stimularea accentuată a exporturilor, în special a celor care utilizează preponderent forța de muncă, conform teoremei Heckscher-Ohlin. Promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în timp ce realocarea resurselor în conformitate cu avantajul comparativ poate majora nivelul venitului național, efectele pozitive dinamice dețin un rol esențial în sporirea și menținerea unui ritm susținut de creștere a acestui indicator. În același timp, devine posibilă utilizarea mai completă a capacităților productive, realizarea economiilor de scară, creșterea gradului de ocupare prin exportul produselor care utilizează în mod intensiv munca, apariția unui efect de multiplicare (care determină sporirea cererii pentru produse intermediare necesare sectorului productiv precum și pentru bunuri de consum) și nu în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
timp, devine posibilă utilizarea mai completă a capacităților productive, realizarea economiilor de scară, creșterea gradului de ocupare prin exportul produselor care utilizează în mod intensiv munca, apariția unui efect de multiplicare (care determină sporirea cererii pentru produse intermediare necesare sectorului productiv precum și pentru bunuri de consum) și nu în ultimul rând majorarea productivității globale. O importanță deosebită în cadrul acestui proces este deținută de realizarea unei eficiențe dinamice în sensul diminuării coeficientului marginal al capitalului, de extinderea eficienței informaționale, a economiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]