3,998 matches
-
existat la noi [= la români] Într-o măsură excepțională”, țăranul român fiind „omul cel mai tolerant din Europa” <endnote id="(476, pp. 33 și 39)"/>. Astfel de concluzii ditirambice făceau notă discordantă cu retorica uzuală a intelectualilor, poli- ticienilor și publiciștilor români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie și intoleranță. El era convins, de exemplu, că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă de la Moise, Între care baia cel puțin o dată pe săptămână nu lipsește, și celor săraci li se dă baia gratis, sub numele de apă sfântă - scria În 1885 un publicist român, Încercând să facă o paralelă Între evrei și români -, pe când unii români zic că «numai la naștere și la moarte trebuie să se scalde». [...] Pe lângă aceste Îngrijiri și cunoștinți, [jidanul] cum se Îmbolnăvește aleargă la doctor. Românii umblă cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și virtuoasă, cu toate că acesta este un sentiment care numai de fiicele Ierusalimului se cultivă” <endnote id="(3, p. 55)"/>. Stabilitatea cuplurilor familiale evreiești și proverbiala fidelitate a nevestele evreice au Întreținut această legendă. Iată un tablou idilic zugrăvit de un publicist român În 1885 : „Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul adunărilor, primblărelor, jocurilor. Sărbătorele stă acasă, se odihnește, ascultă pe tat-său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria În reportajele sale interbelice despre „amorul tarifat” practicat de unele proxenete și prostituate evreice la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intolerabilă ! Până când să n- avem și noi faliții noștri ?” (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută, III, 5 ; <endnote id="cf. 336, I, p. 186"/>). În aceste condiții, imaginea evreului-furnică și a românului-greiere era foarte la Îndemână. Iat-o folosită de un publicist român Într-un articol din 1885 : „Pe când românul banchetează, cheltuește și perde timpul, jidovul lucrează și adună ca furnica, pe când greerul cântă și se Înveselește. Și avantagiul ce-l mai au jidanii este că ei ies sara din sărbătoare și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și (excesive) pentru a demonstra rolul evreilor ca promotori ai capitalismului european : „Ca Soarele trece Israel peste Europa : unde el ajunge, acolo țâșnește viață nouă ; de unde el pleacă, acolo putrezește tot ceea ce Înflorise până atunci” . Influențat probabil de economistul german, publicistul vienez Hugo Bettauer a scris pe această temă romanul satiric Orașul fără evrei . O fantezie romanescă având ca subiect colapsul economic al Austriei determinat de alungarea evreilor din țară : activitățile comerciale decad, la fel și cele bancare, unitățile economice dau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au reprimat toate sentimentele, având grijă să ascundă tot ce ține de inima lor și să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii, evreii pot studia artele, dar n-au Învățat niciodată să creeze” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Publicistul antisemit Edouard Drumont (La France Juive, 1866) scria că „semiții nu au dat nici un geniu”, pentru că „omul de geniu este o ființă superioară, care oferă lumii ceva, or esența Însăși a evreului este de a nu oferi nimic” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu totul diferită. Dacă românul dorea bunăstare, trebuia să adopte o etică a muncii de tip capitalist” <endnote id="(644, p. 167)"/>. Ceea ce nu putea să admită Radu Rosetti despre meseriașul evreu a putut Mihai Eminescu, În postura sa de publicist. De-a lungul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, el l-a prezentat pe evreu ca fiind parazit și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze că evreul nu este un producător, ci doar un trafi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În același timp, În articolul din 1876 citat mai sus, Mihai Eminescu considera și el că nu cârciumarul evreu era vinovat de „patima beției” de care suferea țăranul român, pentru că „orândarul” și „orânda” erau produse de circuitul economic descris de publicist. Adevăratul vinovat era pentru el moșierul român, care Își plătea țăranii În bonuri cu care ei puteau să-și cumpere rachiu din câr ciumă : „Proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moralicește populațiunile noastre. [...] Ca rasă străină, ne-au declarat război pe moarte, Întrebuințând În locul cuțitului și pistolului băuturi falsificate cu otrăvuri” <endnote id="(285, pp. 132 și 149- 150)"/>. Nu putem ști la ce fel de „materii otrăvite” se referă publicistul Eminescu. Doar În două locuri el vorbește despre evrei-lipitori care ar vinde „rachiu de cucută [ ? !] prin sate” <endnote id="(285, p. 159)"/> sau care ar provoca „moartea lentă prin vitriol” a țăranului român <endnote id="(285, p. 139)"/>. Este de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comitatul Sătmar (nord-vestul Transilvaniei), 241 de familii evreiești (13,4%) se ocupau cu lucrarea pământului <endnote id="(616)"/>. Urmașii lor au continuat să practice agricultura În zonă până târziu, În epoca interbelică : „L-am văzut [pe evreul din Maramureș] - scria publicistul F. Brunea-Fox În 1928 - În ipostaza omului de la șes, trăgând la plug, cu pulpana caftanului prinsă În brâu, cântând nițel fonf un psalm sau o melopee de ghetto” <endnote id=" (791, p. 69)"/>. Se pare că astfel de activități agricole
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scrie Zaharia Stancu În 1938 <endnote id=" (425)"/>. Din 1940 Însă - conform noii legislații antievreiești -, evreii au fost (din nou !) „excluși de la serviciul militar” <endnote id="(356, pp. 47 și 95)"/>. „Excluderea evreilor de la serviciul militar - Își nota În jurnal publicistul evreu B. Brănișteanu - nu a fost și nu este o favoare. Ea a fost și este o umilință, cea mai mare umilință ce li s-a impus” <endnote id="(847, p. 56)"/>. La 23 iunie 1941, imediat după intrarea țării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Herman Aronhauser, care a fost executat de nemți În 1917 pentru că i-a ajutat pe prizonierii români să evadeze din lagărul german de lângă Târgoviște <endnote id=" (482)"/>. Împotriva propagandei antievreiești și-au ridicat vocea mai mulți scriitori români, printre care publicistul Constantin Bacalbașa, În 1921 : „Am cunoscut foarte mulți evrei dușmani ai germanilor, pe când mulți români erau prietenii lor. Am cunoscut ziariști evrei Închiși ca ostatici, pe când ziariști români scriau În gazetele germane. Am cunoscut evrei care au luptat pe frontul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această temă semnate de A.C. Cuza (vezi Jidanii În război, 1923 ; <endnote id="cf. 521"/>), cărora le-a dat o replică pe măsură președintele Uniunii Evreilor din România, W. Filderman <endnote id="(522)"/>. Câteva paragrafe din jurnalul ținut de poetul, publicistul, traducătorul și medicul Emil Dorian sunt simptomatice În această privință. Cu toate că a luptat vitejește pe frontul românesc În primul război mondial (inclusiv la Mărășești), Emil Dorian și-a văzut În 1938, „la Regiment”, propria-i fișă de ofițer pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai secolului al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite [de evrei]”. Pe de o parte, ar fi „izraeliții” - un număr mic de evrei „inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat În țara noastră [= România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primi cetățenia română, „pentru satisfacerea principiului umanitar Înscris În art. 44 al Tractatului [de la Berlin]”. Pe de altă parte, ar fi marea masă de „jidani propriu-ziși” - „cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României - citează Eminescu din publicistul francez -, rasă Într-adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai mult blestemele” (În ziarul Timpul, 12 august 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 112"/>). Și C.V. Tudor operează În 1999 cu acest tip de disociere. Pentru el, „evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”. E o amabilitate așa de veche. Și așa de umilitoare... <endnote id="(219, p. 218)"/>. Comentând apreciativ lipsa de scrieri antisemite În opera lui Caragiale, publicistul B. Brănișteanu refuză să invoce În acest sens prietenia dramaturgului român pentru scriitorul evreu Ronetti Roman. „Știu - scrie Brănișteanu În jurnalul său, În 1943 - că aproape nu este antisemit care să nu aibă un evreu despre care să ne asigure
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind repartizate după legile hazardului care conduc Întreaga umanitate. Firește, anumite Împrejurări istorice și sociale au accentuat sau au diminuat unele caracteristici, Însă În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136). În fine, În aceeași epocă, publicistul evreu B. Brănișteanu Își nota În jurnal următoarele : „[Evreii] sunt oameni cu calități și cu defecte, nu numai cu defecte, cum afirmă antisemiții, nu numai cu calități, cum cred mulți dintre evrei” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Afirmațiile lui Filderman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
provoace altora experiența inițiatică pe care a trăit-o el Însuși „pe drumul Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu a „evreului orb” este faptul că ea a supraviețuit secole de-a rândul, fiind preluată chiar și de intelectualii, politicienii și publiciștii din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În lături, șerpi, nu scoateți capul, Căci apucăm securea-n mâini ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. În legătură cu cartea lui Mihail Sebastian De două mii de ani... și cu controversata prefață a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade a polemizat cu teologul (și publicistul) G. Racoveanu. Într-un articol publicat În ziarul Credința (nr. 195, 1934), acesta din urmă a susținut că toți evreii ar fi damnați pe vecie și condamnați la Infern pentru că nu au crezut În Isus. El și-a argumentat opinia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slogan fascist din istoria umanității : Evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Pentru ce merite sau misiuni o fi fost ales ? Pentru a-l pălmui, și scuipa, și biciui, și răstigni pe Mântuitor ?” (România Mare, nr. 191, 1994). La rândul său, publicistul Ion Cristoiu a reluat și el teza vinovăției evreilor de a-l fi ucis pe Isus, Într-un editorial al ziarului pe care Îl conducea (Azi, 28 aprilie 2000). Ca un nou profet al Apocalipsei, Corneliu Vadim Tudor anunța pogromuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celebrul proces de „omor ritual”) era György Onody, care - nu Întâmplător - a fost fondatorul Partidului Antisemit Ungar, unul dintre primele partide politice de acest gen din lume <endnote id=" (138)"/>. La polul opus acestuia a fost juristul, omul politic și publicistul Eötvös Károly, apărătorul principal al evreilor În procesul de la Tiszaeszlár. De altfel, acesta din urmă a publicat În 1904 o lucrare devenită faimoasă, În trei volume, Marele proces care durează de o mie de ani, cuprinzând numeroase documente (inclusiv unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți”. În loc ca, la rândul lor, publicațiile moldovenești să se lupte cu prejudecățile populare care generau astfel de Întâmplări tragice, ziariștii de la Albina românească - ziar editat la Iași de Gheorghe Asachi - se războiau, dimpotrivă, cu publiciștii care dădeau În vileag astfel de prejudecăți. Și anume, cu „vânătorii de novitale”, cu „condeiul Încărcat de negreală”, de la „foile transilvane de toate limbi[le]”. „În lipsă de tâmplări sunătoare, de catastrofe și alte asemine picante fapte”, aceste „foi” Încearcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]