3,561 matches
-
în care tipărește de-a lungul anilor, printre altele: "Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu, "Cugetările" lui Alecu Russo și "Ciocoii vechi și noi" de Nicolae Filimon. În această revistă Odobescu își publică studiile "Cântece poporane ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor", "Răsunete ale Pindului în Carpați" și "Poeții Văcărești". Tot în "Revista română" publică în 1862 "Psaltirea diaconului Coresi (note)" și "Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)". În același an (1862), domnitorul Alexandru Ioan
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
să negocieze cu „Solidaritatea” în așa-zisele negocieri la masa rotundă. Alegerile legislative din 1989 au fost unul dintre cele mai importante evenimente, deoarece au marcat căderea comunismului, la început în Polonia, apoi în alte țări ale Europei Centrale și Răsăritene. După căderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat în republică democratică, și, precum vecinii săi, s-a confruntat cu probleme economice și cu inflația. În 2007 este clasificată drept stat în curs de dezvoltare. În
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă în UE și NATO. În decembrie 2005, președintele Traian Băsescu și secretarul de stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România. România și-a arătat în
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Unii au sugerat că acel "Quwri din Astlanda" ar putea fi așezarea ce aprecedat actualul oraș Tallinn. Un nume similar, "Kolyvan" (în limba rusă: Колывань), probabil derivat din numele eroului mitic estonian "Kalev", apare într-o cronică timpurie a slavilor răsăriteni. Până în secolul al XII-lea, scandinavii și Henric al Livoniei, în cronica sa, numesc orașul "Lindanisa" (în limba daneză: "Lyndanisse", în limba suedeză: "Lindanäs" și în limba slavonă veche de răsărit: "Ledenets"). Potrivit unor teorii, numele ar avea ca origine
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
44.422 km², dintre care 33.846 km² (inclusiv Transnistria) aparțin Republicii Moldova, iar 10.579 km² aparțin Ucrainei. Distanța de la punctul cel mai nordic la cel mai sudic este de 350 km, iar de la cel mai apusean la cel mai răsăritean este de 150 km. Punctele extreme sunt: Basarabia: Republica Moldova: Inițial numele Basarabia a fost dat Țării Românești, datorită dinastiei întemeietoare a acestui voievodat, familia Basarabilor. Aceștia, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 și 1342, au luat în stăpânire stepa
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
urmă pretențiile să se limiteze la ținuturile turcești dintre Nistru și Prut: ținutul Hotin și Bugeacul (Basarabia pe hărțile europene). Iscusința negociatorului francez Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), care servea interesele țarului, a permis însă și anexarea părții răsăritene a Moldovei care nu făcuse parte din vilayeturile (provinciile) otomane, prin extinderea frauduloasă a denumirii de "Basarabia" la toate ținuturile dintre Dunăre și Hotin, mulțumită complicității primului dragoman al Porții, Dumitru Moruzi care și-a trădat suveranul în schimbul unui latifundiu
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
-lea, include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia), populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai multe cetăți românești: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Chilia, ș.a. citate în cronicile cavalerilor Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului și ale Volîniei. După ocuparea cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca Bugeac). În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean al Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare) prin Pacea de la București din 1812, teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte componentă a Țării Moldovei (45.600 km, cu o populație
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni. Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp. Teritoriul județului include în limitele sale o unitate geomorfologică foarte complexă, cu pronunțate diferențe de altitudine și masivitate, rezultate din mișcările tectonice, distingându-se două zone bine conturate, depresionară și muntoasă. Munții
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț). După "cultura Storcevo-Criș" o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, "cultura Boian", urmată de "cultura Precucuteni" care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a "culturii Boian" și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită "cultura Coțofeni" urmată de "cultura Schneckenberg", atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Germania a capitulat necondiționat. În urma cererilor făcute de Stalin la conferințele de la Ialta și Potsdam, provinciile germane de până atunci situate la est de râurile Odra ("Oder") și Neisse ("Neiße") - Pomerania, Silezia, orașul hanseatic Danzig (astăzi "Gdansk" în Polonia), Prusia Răsăriteană, Prusia Apuseană și Țara Sudeților ("Sudetenland") - au fost alipite la Polonia, URSS și Cehoslovacia. Începând cu ofensiva Armatei Roșii de la 12 ianuarie 1945 și până în 1948, cei mai mulți locuitori germani ai acestor regiuni, aproximativ 12 milioane înainte de război, au fost expulzați
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
până la 1806, când o parte a fostei Polonii a fost eliberată prin revolta populară inspirată de succesele lui Napoleon Bonaparte. Prima grijă a noului guvern a fost asigurarea hranei pentru armata franceză, care a luptat împotriva forțelor ruse în Prusia Răsăriteană. Napoleon Bonaparte a creat în mod oficial Ducatul Varșoviei în 1807. Crearea statului a fost unul dintre punctele tratatului de la Tilsit cu Prusia. Bonaparte a fost sprijinit atât de republicanii locali, cât și de importanta minoritate poloneză din Franța ca
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
să negocieze cu „Solidaritatea” în așa-zisele negocieri la masa rotundă. Alegerile legislative din 1989 au fost unul dintre cele mai importante evenimente, deoarece au marcat căderea comunismului, la început în Polonia, apoi în alte țări ale Europei Centrale și Răsăritene. După căderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat în republică democratică, și, precum vecinii săi, s-a confruntat cu probleme economice și cu inflația. În 2007 este clasificată drept stat în curs de dezvoltare. În
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Bisericii Evanghelice din Germania (EKD) și a Uniunii Evangelischer Kirchen (UEK)) cu 18.7% din populație, și Biserica Romano-Catolică cu 9.1% membri înregistrați. Circa 2.7% din populație se identifică cu alte denominațiuni creștine (în special cu cea ortodoxă răsăriteană), iar 8.1% sunt musulmani. 0.9% din berlinezi aparțin altor religii. Aproximativ 80% din cei 12,000 (0.3%) de iudei întregistrați care își au reședința în Berlin provin din țările ex-sovietice. Berlin este sediul arhiepiscopului romano-catolic de Berlin
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei. În Austria și
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
Tomahawk cu focos nuclear în cadrul Dublei Decizii NATO din 1979, pentru a restabili echilibrul nuclear și „balanța terorii”. La 1 decembrie 1989, când Mihail Gorbaciov vine la Vatican, pentru a se întâlni apoi cu George Bush în Malta, în Europa răsăriteană nu mai dăinuia decât regimul lui Ceaușescu, care în curând avea și el să dispară. În timpul pontificatului său, papa Ioan Paul al II-lea a întreprins un mare număr de călătorii în diferite țări ale lumii. A pus mare preț
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]
-
început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, ceea ce a atras în conflict Franța, Anglia și Commonwealth-ul. Unii dintre istorici consideră că atacarea Chinei de către Japonia (7 iulie 1937) marchează începutul conflictului mondial. Uniunea Sovietică, ce anexase partea răsăriteană a Poloniei în 1939, a declanșat un război separat cu Finlanda și a fost, la rândul ei, atacată de Germania Nazistă, în iunie 1941. Statele Unite ale Americii a intrat în conflict în decembrie 1941, după Atacul de la Pearl Harbour. Războiul
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
iunie 1941. Statele Unite ale Americii a intrat în conflict în decembrie 1941, după Atacul de la Pearl Harbour. Războiul s-a sfârșit în 1945, când toate puterile Axei au fost înfrânte. Principalele teatre de război au fost Oceanul Atlantic, Europa Apuseană și Răsăriteană, Marea Mediterană, Africa de nord, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific și Asia de sud-est și China. În Europa, războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, dar a continuat în Asia până la capitularea Japoniei - 15 august 1945. Urmările războiului, inclusiv
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
războiului, inclusiv noile tehnologii și schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale și economice, au fost fără precedent. Astfel, Europa postbelică a fost împărțită între sferele de influență occidentală și sovietică. Dacă Occidentul a trecut la reconstrucție postbelică prin intermediul Planului Marshall, statele Europei Răsăritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptând metodele economiei planificate și ale politicii unui singur partid totalitar. Această împărțire a fost neoficială. De fapt, nu au existat înțelegeri oficiale pentru împărțirea sferelor de influență, relațiile dintre țările victorioase în
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
țările victorioase în război au devenit din ce în ce mai încordate, liniile militare de demarcație au devenit în cele din urmă granițe de facto ale țărilor. Țările Europei Occidentale au devenit, în mare parte, membre ale NATO, în timp ce cele mai multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varșovia, aceste două alianțe militaro-politice fiind cele care au alimentat Războiul Rece. În Asia, ocupația militară a Japoniei a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
23 august 1939, chiar înaintea izbucnirii în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial, URSS și Germania au semnat un pact de neagresiune, cunoscut în istorie sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care, printre altele, împărțea în mod expansionist Europa Răsăriteană în două regiuni de influență. Dar, Germania a încălcat pactul de neagresiune, invadând URSS, în 1941. SUA se ghidau în politica externă după liniile directoare trasate de Doctrina Monroe, prin care se stabilea că, atâta vreme cât țările europene nu se amestecau
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
nu i-a atacat pe germani. Stalin era fericit să constate că aprecierile sale cu privire la conflictele dintre dușmanii naturali ai sovieticilor, capitaliștii, se confirmau, aceștia încăierându-se între ei. Mai mult, Uniunea Sovietică a profitat de înfrângerea Poloniei, ocupând partea răsăriteană a țării și ucigând la Katyn pe toți ofițerii polonezi căzuți prizonieri. În tot acest timp al perioadei de început al războiului, SUA nu au intervenit în conflict, opinia publică americană fiind de părere că noul conflict european este „războiul
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
luptă, să-și valorifice supremația aeriană, germanii nereușind să captureze Bastogne. Sosirea Armatei a III-a a generalului George S. Patton a pus capăt atacului germanilor, obligați să se retragă înapoi în țară. În acest timp însă, sovieticii atinseseră granițele răsăritene ale Germaniei de dinainte de război. Până în acest moment, ofensiva sovietică devenise așa de puternică, încât unii istorici susțin că debarcarea americano-britanică din Normandia a fost făcută mai degrabă pentru a împiedica formarea unui bloc sovietic până pe malul Atlanticului, decât pentru
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
nici un fel cursul operațiunilor militare. Europa: Winston Churchill, Iosif Vissarionovici Stalin și Franklin D. Roosevelt au negociat aranjamentele pentru Europa postbelică în timpul Conferinței de la Ialta din februarie 1945. Printre hotărârile luate au fost înființarea ONU, formarea statelor naționale în Europa Răsăriteană, organizarea de alegeri libere în Polonia (până la urmă, alegerile au fost măsluite de sovietici), repatrierea cetățenilor sovietici și atacarea Japoniei de către URSS la cel mult trei luni după înfrângerea Germaniei. Armata Roșie, (inclusiv cei 78.556 soldați ai Armatei I
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
80% dintre pierderile omenești au fost de partea Aliaților, iar restul de 20% de partea statelor Axei. La sfârșitul războiului, milioane de refugiați erau pe drumuri, economia europeană se prăbușise, 70% din infrastructura industrială a vechiului continent fusese distrusă. Învingătorii răsăriteni au pretins plata unor despăgubiri de război de către națiunile învinse. În Tratatul de pace de la Paris s-a stabilit că inamicii Uniunii Sovietice, Ungaria, România și Finlanda, trebuiau să plătească câte 300.000.000 de dolari (la cursul anului 1938
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]